14,805 matches
-
s-o facă fără absolut nici un ajutor, dar el însuși depusese toate eforturile ca să similarizeze cele două bucăți de lemn. Și abia dacă acestea se modificaseră puțin. În camera închisă asupra lor acționase și căldura umană a corpului său. Raza luminoasă și atmosfera obscură, în ciuda tuburilor de absorbție încastrate în pereți și a termostatelor extrem de sensibile probabil că exercitaseră de asemenea o anumită influență asupra fiecăreia dintre bucățile de lemn. Fără îndoială, dacă n-ar fi avut distorsorul, acest prim test
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
lămurit. Mă bazez mult prea mult pe altcineva ca să reușesc miracolul final. Și chiar în acel moment, odată cu această constatare, încolți prima idee a unei acțiuni disperate. 32 Două zile mai târziu, reuși să contopească în camera obscură două raze luminoase, fără ajutorul distorsorului. El percepuse acțiunea, resimțind-o ca pe o senzația asemănătoare ― după cum încerca el s-o descrie după aceea celorlalți ― celei pe care o încerci când "îți plutește brațul fiind în stare de hipnoză pentru prima dată". Reușise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
legile sincronizării. În cea de-a nouăsprezecea zi, i se dădu o tijă metalică cu un reflector concav confecționat din oțel-electron, metalul rezervat utilizărilor în domeniul energiei atomice. Fără vreo dificultate, Gosseyn își proiectă energia mintală în direcția micii surse luminoase care fusese instalată în cameră. Devenind brusc forță luminoasă, aceasta se concentră în reflector și țâșni cu violență iradiantă lovind pereții, podeaua și ecranul transparent în spatele căruia asistau observatorii. Îngrozit, Gosseyn întrerupse sincronizarea de două zeci de zecimale între tija
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
se dădu o tijă metalică cu un reflector concav confecționat din oțel-electron, metalul rezervat utilizărilor în domeniul energiei atomice. Fără vreo dificultate, Gosseyn își proiectă energia mintală în direcția micii surse luminoase care fusese instalată în cameră. Devenind brusc forță luminoasă, aceasta se concentră în reflector și țâșni cu violență iradiantă lovind pereții, podeaua și ecranul transparent în spatele căruia asistau observatorii. Îngrozit, Gosseyn întrerupse sincronizarea de două zeci de zecimale între tija de metal și sursa de energie. Apoi restitui arma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
mârâit, un sunet sfidător, repetat de ecou din stâncă în stâncă, înainte de a se întoarce în propriii săi nervi. Era o expresie instinctivă a voinței lui de a trăi. Deodată, încremeni. Zărise, cu mult deasupra liniei orizontului, un minuscul punct luminos. Acesta se apropia rapid, devenind întâi o minge de metal, apoi o enormă navă rotundă, argintie, care-și încetini vizibil viteză când zbură deasupra lui Corl. Nava rămase o clipă aproape nemișcată deasupra șirului de dealuri negre din dreapta lui, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
pe ea, împreună cu ceilalți corli, o navă spațială și vor porni la bordul ei în căutarea unor planete locuite. În fața acestei perspective grandioase, Corl se înfiora. Privind în ecranul retrovizor, văzu că globul minuscul încă se zărea ca un punct luminos în imensitatea neagră a spațiului. Punctul mai licări o dată, apoi se stinse. Corl avu impresia ciudată ca punctul se mișcase înainte de a dispărea și se întreba, neliniștit, dacă nu cumva ființele din navă stinseseră toate luminile și îl urmăreau acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
vizibil! Iar în curând dispăru cu totul în zarea întunecată. Corl se simți atins parcă de un vânt de gheață. Vreme de multe minute, scruta încordat întunericul, sperând ca acel unic reper va redeveni vizibil. Dar nu văzu decât punctele luminoase ale stelelor depărtate, înfipte ca niște bumbi în catifeaua spațiului infinit. Deodată, însă, unul din punctele acestea începu să crească. Cu ochii la pândă, Corl văzu cum punctul devine o pată, apoi un glob luminos, din ce în ce mai mare, până când, drept în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Dar nu văzu decât punctele luminoase ale stelelor depărtate, înfipte ca niște bumbi în catifeaua spațiului infinit. Deodată, însă, unul din punctele acestea începu să crească. Cu ochii la pândă, Corl văzu cum punctul devine o pată, apoi un glob luminos, din ce în ce mai mare, până când, drept în fața lui, apăru, cu toate hublourile luminate, însăși nava pe care, mai adineaori, o văzuse dispărând în urma lui. În clipa aceea Corl simți că se rupe ceva în el. Gândurile începură să i se învârtejească, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
taifas, între prieteni. Totuși, avea convingerea că anunțul lui va fi citit. Spre deosebire de celelalte anunțuri, al lui nu era o simplă foaie de hârtie, ci un mic panou, gros de un centimetru. Literele se detașau în relief, pe un fond luminos. Un disc policrom foarte subțire se rotea într-un câmp magnetic, schimbând mereu culoarea câte unei litere sau a câte unui grup întreg de litere. Întrucât frecvența undelor luminoase se schimbă în fiecare clipă, efectul cromatic nu era niciodată același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
de un centimetru. Literele se detașau în relief, pe un fond luminos. Un disc policrom foarte subțire se rotea într-un câmp magnetic, schimbând mereu culoarea câte unei litere sau a câte unui grup întreg de litere. Întrucât frecvența undelor luminoase se schimbă în fiecare clipă, efectul cromatic nu era niciodată același. Anunțul lui Grosvenor strălucea printre celelalte ca o firmă de neon printre niște firme cenușii. Grosvenor porni spre sala de mese. La intrare, un individ îi strecură în mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
o să spun "trei", o să fii treaz de-a binelea. Unu... doi... trei! Trezește-te! Korita deschise ochii. - Ce s-a întâmplat? întrebă el, cu uimire în glas. Grosvenor îi explică în grabă, apoi îi spuse: - Și acum, urmează-mă! Imaginea luminoasă îmi stăruie în ochi, în ciuda puterii mele de contra-sugestie. Grosvenor îl trase pe arheolog după el pe coridor spre secția de nexialism. La primul colț, fura nevoiți să se oprească - un trup zăcea întins pe podea. Grosvenor îl lovi, destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
spre secția de nexialism. La primul colț, fura nevoiți să se oprească - un trup zăcea întins pe podea. Grosvenor îl lovi, destul de tare, ca să-l trezească. - Mă auzi? îl întrebă pe cel căzut. - Da, zise omul, tresărind. - Ascultă, ascultă! Imaginile luminoase nu mai au nici o putere asupra ta. Ridică-te! Ești treaz. Omul se ridică și se repezi gesticulând la Grosvenor. Aceasta se feri în lături, astfel încât omul alerga mai departe, orbește, fără să-și întoarcă privirea, deși Grosvenor îl striga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
încununate de un succes deplin. - Ce sunt aceste imagini? întreba Korita. - Nu te uita la ele! Îi porunci Grosvenor, deși îi venea lui însuși foarte greu să nu le privească. Trebuia să clipească mereu din ochi pentru a para semnalele luminoase emise de imaginile de pe pereți. La început, avusese impresia că-i înconjurat de imagini, dar observă curând că siluetele femeiești - unele duble, ceea ce era foarte bizar - ocupau zonele transparente sau translucide ale pereților. Deși existau sute de zone de acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
cincisprezece care-i invadaseră secția? Răsuflă ușurat când îi văzu pe toți întinși pe podea, în nesimțire. După ce făcu rost, în grabă, de două perechi de ochelari negri - una pentru el și alta pentru Korita - îndreptă un baraj de raze luminoase asupra pereților, tavanelor și podelelor. Imaginile se șterseră numaidecât. Grosvenor merse apoi în cabinetul tehnic și începu să împartă, prin radio, ordine oamenilor pe care îi hipnotizase. Prin ușa deschisă, putu urmări reacția a doi dintre ei: nu păreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
opri să-l întrebe, aparent fără legătură: - Cum se face că m-ai putut salva pe mine, dar nu și pe ceilalți? - În cazul tău am putut interveni fără întârziere. Sistemul nervos al omului învață prin repetare. Ție, imaginile lor luminoase nu-ți apăruseră la fel de des ca și celorlalți. - Nu există oare nici o posibilitate de a evita această catastrofă? întrebă Korita, pe un ton sumbru. - Dacă toți membrii expediției ar fi primit o educație nexialistă, această posibilitate ar fi existat, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
pe care să găsească un atât de râvnit guul. Gândul acesta, repetat de nenumărate ori, făcea acum parte din însăși ființa lui. Era ca o imagine ce se desfășura la nesfârșit în fața ochilor minții sale. Imaginea asta, laolaltă cu țipetele luminoase pe care le zărea în hăul întunecos, alcătuiau toată lumea lui. Pe vremuri, simțurile îi fuseseră foarte ascuțite, dar de când începuse să- și piardă puterea nu mai capta semnale decât de la o distanță de câțiva ani-lumină. Așa și acum, abia dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
releele automate din corpul lui, ceea ce-l făcu să se oprească mai devreme cu o fracțiune de microsecunda decât ar fi dorit. Ceea ce însemna, în termeni de distanță, la peste treizeci de mile. Nava îi apărea acum că un punct luminos în noaptea spațiului. Probabil că ființele din interiorul ei nu-l puteau vedea, din pricina scutului. Ixtl se gândi că scanerele fine de la bordul navei îl simțiseră că se apropie, ca un proiectil, și că ecranul fusese instalat pentru a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
ajunse în laboratorul improvizat la repezeală, un scaner fu împins către deschizătura îngusta dintre două gratii. Ixtl se săltă atunci până în tavanul cuștii. Devenind, brusc, sensibil la undele ultrascurte, putu desluși sursa de energie a armei ca pe un punct luminos, drept în fața lui. Un braț cu opt degete subțiri ca niște sârme țâșni cu iuțeala fulgerului și, trecând prin metal, smulse arma din teaca unuia din oamenii de pe cușcă. Silindu-se din răsputeri să-și mențină echilibrul, Ixtl îndreptă arma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
nu va ști când anume va fi în primejdie un alt grup. În "momentul critic" - momentul în care mica pilăa atomică începea să producă o cantitate enormă de energie, fără a exploda - din țeava tunului, avea să țâșnească un fascicul luminos, revărsând în jur radiații invizibile. După încetarea acestui bombardament tăcut, supraviețuitorii îl puteau preveni pe căpitanul Leeth, care la rândul lui putea avertiza celelalte grupuri. - Domnule Grosvenor! La auzul vocii pătrunzătoare, nexialistul se trânti mașinal, lovindu-se zdravăn, dar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
văzu cu neliniște niște umbre care se strecurau printr-o deschizătură din coasta navei. Erau "bărcile de salvare" ale oamenilor, fantomatice în lumină strălucitoare a hublourilor. Deschizătura se închise, iar uriașa sferă metalică se mistui în noapte, lăsând o dâră luminoasă, ca o galaxie. Timpul se târa, leneș, spre veșnicie. Ixtl plutea, deznădăjduit, prin noaptea nemărginită, gândindu-se fără să vrea la puii lui care nu aveau să se mai nască și la Universul pe care-l pierduse pentru totdeauna! Grosvenor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
cu Amelia din Vanity Fair, iar azi ființele bune și plângăcioase sunt mai demodate decât unghiile lungi ale bunicii și ciorchinii ei de bucle de la ureche! Încă de când m-am trezit am văzut pe pereți, prin perdele, niște dungi oblice, luminoase, un joc de raze care mai mult clipeau decât sclipeau. M-au făcut să surâd, apoi să râd. Bătea vântul puțin, iar razele se înlocuiau una pe alta cu agilitate, ca mânuite de spadasini nevăzuți. Era o zi însorită, din
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
lui papa dacă aș da cuiva așa ceva. În schimb, după ce am socotit și-am parasocotit banii strânși, i-am luat lui Jacques, cu un preț uriaș, 4 lei 50, exact cât un corset de la Marie Rose, o mică minune: Fântâni luminoase. Erau descrise așa de ispititor că n-am putut rezista: „Lumea care a fost la expoziția din Paris n-a uitat încă impresiunea ce i-au produs Fântânile luminoase. Dar de ce tocmai la Paris? Cine n-a văzut de 10
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
exact cât un corset de la Marie Rose, o mică minune: Fântâni luminoase. Erau descrise așa de ispititor că n-am putut rezista: „Lumea care a fost la expoziția din Paris n-a uitat încă impresiunea ce i-au produs Fântânile luminoase. Dar de ce tocmai la Paris? Cine n-a văzut de 10 Mai, în București, Fântânile luminoase din Cișmigiu? Aceia care însă nu le-au văzut niciodată - și e tocmai cazul lui Jacques -, sau care ar dori să le mai vadă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ispititor că n-am putut rezista: „Lumea care a fost la expoziția din Paris n-a uitat încă impresiunea ce i-au produs Fântânile luminoase. Dar de ce tocmai la Paris? Cine n-a văzut de 10 Mai, în București, Fântânile luminoase din Cișmigiu? Aceia care însă nu le-au văzut niciodată - și e tocmai cazul lui Jacques -, sau care ar dori să le mai vadă în miniatură - cazul meu -, și le pot face singuri, în mic, tot așa de reale și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
decembrie la noi, 4 ianuarie în restul Europei, inclusiv în țara mamei mele și-a domnului director. Dumneata ce poziție ai, în chestiunea calendarului? Noroc că nu voia un răspuns, cum nu vrea niciodată, de altminteri. Dar vocea lui melodioasă, luminoasă, îmi face bine, mă ține cu picioarele pe pământ. Am ieșit împreună, portarul ne-a salutat scoțându-și chipiul și, parcă dintr-o veche deprindere de care uitasem cu desăvârșire, am scos și eu pălăria. Am primit cadou o pălărie
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]