9,370 matches
-
ele toată apa din bălți. Deseori omul însuși face la gura gârlelor de scurgere unele întărituri de pământ ori garduri de sălcii, pentru a stăvili secarea bălților. Din cauza sedimentărilor neîntrerupte, fundul bălților este ceva mai ridicat, în acest sector de luncă, decât nivelul cel mai scăzut al apei Prutului. Aceasta se observă ușor în vremea slabelor viituri ale râului, când ridicarea cu câteva zeci de centimetri a nivelului apei în albia minoră a acestuia face să se simtă și o ridicare
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a acestuia face să se simtă și o ridicare a nivelului apei din bălți. Explicarea stă în aceia că, apa Prutului infiltrându-se prin aluviunile, alimentează pe cale subterană debitul bălților și gârlelor. Dintre „formele pozitive” de teren din porțiunea de luncă de care ne ocupăm, cele mai mari și mai însemnate sunt : grindurile fluviatile, conurile de dejecție și talusul. Grindurile fluviatile sunt forme de teren care însoțesc, deoparte și de alta, albia minoră a Prutului, prutețelor și gârlelor, alcătuind un fel
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
alcătuind un fel de diguri naturale ale cursului de apă. Proveniența lor este de natură sedimentară, materialul constitutiv al acestora fiind format din nisipurile și mâlurile aduse de Prut și prutețe. În profil transversal, se observă că partea dinspre interiorul luncii se lasă din ce în ce mai jos cu cât ne depărtăm de albia minoră. Această diferență de altitudine a grindurilor, este în legătură cu mecanismul de sedimentare a aluviunilor: la viituri, apa Prutului și prutețelor ieșind din albia minoră, își pierde imediat viteza; odată cu aceasta
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
apei revărsate, materialul aflat în suspensie este nevoit să se sedimenteze. Cum cea mai mare parte de aluviuni se depune imediat lângă mal, este de la sine înțeles că grosimea straturilor formate aici va fi mai mare decât a acelora dinspre luncă, unde aluviuni ajung mai puține și în genere mai fine (mâluriă. Apoi, lângă cursul actual al Prutului revărsările fiind mai dese, iar cantitatea de aluviuni mai mare, grindurile fluviatile aici vor fi mai înalte decât cele care mărginesc gârlele și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în genere mai fine (mâluriă. Apoi, lângă cursul actual al Prutului revărsările fiind mai dese, iar cantitatea de aluviuni mai mare, grindurile fluviatile aici vor fi mai înalte decât cele care mărginesc gârlele și prutețele. Oricum, pentru înălțimea generală a luncii și aceste din urmă grinduri reprezintă părți de relief destul de înalte, unele din ele îngăduind omului să fixeze în luncă vetre de sat. Așa de pildă, la răsărit de Stănilești, pe grindul cuprins în meandru prutețului de aici, a fost
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mare, grindurile fluviatile aici vor fi mai înalte decât cele care mărginesc gârlele și prutețele. Oricum, pentru înălțimea generală a luncii și aceste din urmă grinduri reprezintă părți de relief destul de înalte, unele din ele îngăduind omului să fixeze în luncă vetre de sat. Așa de pildă, la răsărit de Stănilești, pe grindul cuprins în meandru prutețului de aici, a fost cândva un sat , probabil Stănileștii vechi, locul purtând astăzi numele „în siliște”. Înălțimea maximă a grindului fluviatil de la Prut nu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și nici continuă. Așa de pildă, afară de unele ondulări locale provocate de arcuirea puternică a vreunei meandre, se observă că în zona porții de la Albița Leușeni grindul fluviatil este mai ridicat, cam cu un metru, decât în zona basinară a luncii dintre Fălciu și Râșești. Această diferență de nivel se explică prin aceea că în epoca marilor viituri nivelul apelor Prutului este mai ridicat în zona porții, ele fiind nevoite să se scurgă pe un spațiu mai restrâns și mai scăzut
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
se explică prin aceea că în epoca marilor viituri nivelul apelor Prutului este mai ridicat în zona porții, ele fiind nevoite să se scurgă pe un spațiu mai restrâns și mai scăzut în zona basinară, unde suprafața de scurgere a luncii este cu mult mai largă, apele putându-se revărsa în gârlele, prutețele și bălțile de aici. (Pentru perioada 1928 - 1935 , datele Anuarului Hidrografic al României arată pentru localitatea Drânceni-Albița o medie a apelor mari de + 402 cm., deasupra etiajului, iar
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
-se revărsa în gârlele, prutețele și bălțile de aici. (Pentru perioada 1928 - 1935 , datele Anuarului Hidrografic al României arată pentru localitatea Drânceni-Albița o medie a apelor mari de + 402 cm., deasupra etiajului, iar pentru Leova, din plină zonă basinară a luncii, numai +320 cm ; în dreptul porții de la Tg. Fălciu, în aceeași perioadă, avem + 377 cm. deasupra etiajuluiă. Grindul fluviatil deci, fiind în funcție de nivelul apelor mari, va avea înălțimi diferite. Discontinuitatea grindurilor fluviale este produsă de gârlele prin care se revarsă în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
numai +320 cm ; în dreptul porții de la Tg. Fălciu, în aceeași perioadă, avem + 377 cm. deasupra etiajuluiă. Grindul fluviatil deci, fiind în funcție de nivelul apelor mari, va avea înălțimi diferite. Discontinuitatea grindurilor fluviale este produsă de gârlele prin care se revarsă în luncă, la viituri, apa Prutului. Conurile de dejecție. Când am vorbit despre bălți, am văzut că forma, întinderea și adâncimea acestora este influențată mult de prezența materialului sedimentat la gura gârlelor de alimentare ori în punctele de debușare în luncă a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în luncă, la viituri, apa Prutului. Conurile de dejecție. Când am vorbit despre bălți, am văzut că forma, întinderea și adâncimea acestora este influențată mult de prezența materialului sedimentat la gura gârlelor de alimentare ori în punctele de debușare în luncă a arterelor hidrografice care vin dinspre regiunile vecine. Din cauză că materialul aluvionar adus de apa gârlelor este mai fin și mai puțin abundent decât cel al pâraelor, conurile de dejecție formate la gura gârlelor sunt mai plate, mai turtite, decât cele
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Balta Ulmului își semnalează prezența lor doar prin scăderea domoală a adâncimii apei bălții în zona gurii gârlelor de alimentare care dă putință dezvoltării din belșug a stufăriilor și păpurișului, la bălțile Șerpoaia, Gogoaia, Lucani și Cioara, situate la marginea luncii, conurile de dejecție ale pâraelor și torenților ce vin din regiunea teraselor Prutului sunt așa de puternice, încât au secat mari părți din suprafețele acoperite altădată cu apă. Unele din aceste conuri de dejecție au reușit chiar să atingă prin
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
nu se mai poate crește. Talusul. Afară de cazul când apa Prutului bate direct în terasa inferioară și medie, surpând-o, cum se întâmplă în partea de SE a D. Câlcea, încolo peste tot trecerea de la relieful de terasă la relieful de luncă nu se face în mod brusc. Pe lângă conurile de dejecție mari pe care le formează la gura lor pâraele regiunilor vecine luncii, linia de contact a acesteia, cu terasa inferioară și medie a Prutului, este însoțită cu o serie nesfârșită
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
întâmplă în partea de SE a D. Câlcea, încolo peste tot trecerea de la relieful de terasă la relieful de luncă nu se face în mod brusc. Pe lângă conurile de dejecție mari pe care le formează la gura lor pâraele regiunilor vecine luncii, linia de contact a acesteia, cu terasa inferioară și medie a Prutului, este însoțită cu o serie nesfârșită de conuri de dejecție mici, create de mulțimea torenților care scrijelează abruptul teraselor. Spațiile dintre aceste conuri de dejecție, mari și mici
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
abraziune sedimentânduse la picioarele terasei sub formă de mică plajă. Exemple frumoase în această privință se văd la țărmul de apus a B. Gogoaia și Lucani, din dreptul satului și târgului Drânceni (Fălciuă. Această variație a formelor de relief din luncă a determinat și o variație specifică a învelișului biosferic de aici. De pildă, pe grindurile mai înalte, de lângă Prut crește bine pădurea de luncă, în care alături de plop și salcie, se întâlnește chiar ulmul și stejarul, permanența acestor din urmă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și Lucani, din dreptul satului și târgului Drânceni (Fălciuă. Această variație a formelor de relief din luncă a determinat și o variație specifică a învelișului biosferic de aici. De pildă, pe grindurile mai înalte, de lângă Prut crește bine pădurea de luncă, în care alături de plop și salcie, se întâlnește chiar ulmul și stejarul, permanența acestor din urmă două esențe fiind semnalată și de unele numiri de locuri precum: balta ulmului, cotul stejarului, etc. care există în lunca de aici. Pe aceleași
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
crește bine pădurea de luncă, în care alături de plop și salcie, se întâlnește chiar ulmul și stejarul, permanența acestor din urmă două esențe fiind semnalată și de unele numiri de locuri precum: balta ulmului, cotul stejarului, etc. care există în lunca de aici. Pe aceleași grinduri, alături de vița de vie ordinară (tireas, zaibăr, cornișor, etc.ă, care acoperă întinderi destul de mari, se păstrează apoi și câteva petece de vie indigenă românească, din cauză că filoxera nu poate trăi în nisipurile supuse deseori inundației
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
locuitorilor din Huși se țin lanț, grădini care prin produsele lor acoperă nevoile satelor vecine și ale pieții din orașul Huși, deseori exportându-se aceste produse și mai departe chiar. Grindurile de gârle și prutețe, ca și restul grindurilor din luncă, sunt acoperite cu culturi de cereale, plante textile, harbuzării, etc., solul aluvionar al luncii fiind foarte fertil și mai puțin expus neajunsurilor secetei de vară, decât solurile dealurilor vecine. În părțile mai joase din luncă, unde apa bălților și mlaștinilor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vecine și ale pieții din orașul Huși, deseori exportându-se aceste produse și mai departe chiar. Grindurile de gârle și prutețe, ca și restul grindurilor din luncă, sunt acoperite cu culturi de cereale, plante textile, harbuzării, etc., solul aluvionar al luncii fiind foarte fertil și mai puțin expus neajunsurilor secetei de vară, decât solurile dealurilor vecine. În părțile mai joase din luncă, unde apa bălților și mlaștinilor întârzie să sece după ploi și revărsări, ca și acolo unde solul este sărăcăcios
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ca și restul grindurilor din luncă, sunt acoperite cu culturi de cereale, plante textile, harbuzării, etc., solul aluvionar al luncii fiind foarte fertil și mai puțin expus neajunsurilor secetei de vară, decât solurile dealurilor vecine. În părțile mai joase din luncă, unde apa bălților și mlaștinilor întârzie să sece după ploi și revărsări, ca și acolo unde solul este sărăcăcios ori plin de ochiuri de sărături, cum este mai ales la NE de satul Chersăcosu, fânațurile și pășunile întrețin turmele de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și revărsări, ca și acolo unde solul este sărăcăcios ori plin de ochiuri de sărături, cum este mai ales la NE de satul Chersăcosu, fânațurile și pășunile întrețin turmele de oi și cirezile de vite ale locuitorilor din satele vecine luncii și de mai departe. Bălțile din regiunea aceasta, deși puțin întinse, totuși au destule suprafețe acoperite cu papură și stuf, din care oamenii satelor vecine își îndestulează cea mai mare parte a nevoilor de construcție (acoperișuri de case și șoproane
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vând la Huși și în târgurile din apropiere. Interesant apoi din punct de vedere antropogeografic este și faptul că între Câlcea și Stănilești, afară de sătuceanul Săratu și târgul Drânceni înființat la 1862, nici o așezare omenească mare nu se află în luncă. În schimb locuințele izolate, ca: bordeele și colibele grădinarilor hușeni, odăile de la vii, casele de pădurari, ocoalele de vite și stânele oilor aduse la vărat în luncă, populează din plin albia majoră a Prutului în această regiune. Notă: Material preluat
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
târgul Drânceni înființat la 1862, nici o așezare omenească mare nu se află în luncă. În schimb locuințele izolate, ca: bordeele și colibele grădinarilor hușeni, odăile de la vii, casele de pădurari, ocoalele de vite și stânele oilor aduse la vărat în luncă, populează din plin albia majoră a Prutului în această regiune. Notă: Material preluat din „Revista Științifică <<V. Adamachi>>”, Iași, vol. XXIX, aprilie - iunie 1943, p. 153-158; Și extras. VALEA LOHANULUI Ion Gugiuman În hidografia Moldovei Centrale, valea Lohanului este considerată
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ar fi luat naștere râul Bârlad, care prin cei doi afluenți ai săi, Crasna unită cu Lohanul, și-a întins mult spre Est bazinul său, cumpăna apelor lui fiind astăzi în dreptul satului Arsura (Fălciuă, la abia 7 km. West de lunca Prutului. Față de Crasna, valea Lohanului este mai veche, apariția ulterioară a celei dintâi nefăcând decât să i răpească acestuia, prin captări succesive, din aval în amonte, toți afluenții de pe dreapta, reducându-i bazinul la îngustimea apreciabilă pe care o are
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în două părți, fiecare din el având caractere fizice și antropogeografice aparte. Așa, de la izvoare și până la cotul pe care Lohanul îl face spre W, în dreptul gării Dobrina-Huși, avem cursul sau valea superioară, iar de la acest punct până la debușarea în lunca Crasnei, cursul sau valea inferioară. Examinând mai de aproape cursul superior al văii Lohanului, observăm următoarele: aă din dreptul satului Bunești de pe Crasna și până la West de Fundătura Păhnești, (vezi harta alăturatăă valea sa este foarte larg deschisă , adevărată vale
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]