6,274 matches
-
apărut ca o consecință a frământărilor unui grup. Himerismul este prima direcție poetică limpede și coerentă de la momentul oniric până azi." De altfel, autorul himerismului propune periodic nuanțări și detalieri ale acestei orientări poetice. Între acestea poate fi menționat și manifestul publicat în "Poesis", în care, în aceeași notă a confesiunii prezentă în toate manifestele, Vasile Baghiu spune: „Himerismul este un spectacol de poezie pe care l-am oferit lumii literare într-o vreme în care ea, lumea literară, se plictisise
Himerism (literatură) () [Corola-website/Science/306868_a_308197]
-
și coerentă de la momentul oniric până azi." De altfel, autorul himerismului propune periodic nuanțări și detalieri ale acestei orientări poetice. Între acestea poate fi menționat și manifestul publicat în "Poesis", în care, în aceeași notă a confesiunii prezentă în toate manifestele, Vasile Baghiu spune: „Himerismul este un spectacol de poezie pe care l-am oferit lumii literare într-o vreme în care ea, lumea literară, se plictisise foarte tare de postmodernism. Himerismul este o aventură a poeziei pe care orice poet
Himerism (literatură) () [Corola-website/Science/306868_a_308197]
-
incidente . Mesaje de compasiune și de încurajare au venit din toate colțurile lumii. Postul de televiziune NBC a primit la 18 aprilie un colet poștal de la Cho Seung-hui trimis între cele două atacuri așa cum confirmă timbrul atașat. Pachetul cuprindea un manifest de 1800 de cuvinte , fotografii și înregistrări video. Într-una din fotografii Cho este înfățișat purtând două arme iar în manifestul său se descrie protector al celor slabi și își exprimă admirația pentru masacrul de la liceul din Columbine. În total
Masacrul de la Virginia Tech () [Corola-website/Science/306913_a_308242]
-
aprilie un colet poștal de la Cho Seung-hui trimis între cele două atacuri așa cum confirmă timbrul atașat. Pachetul cuprindea un manifest de 1800 de cuvinte , fotografii și înregistrări video. Într-una din fotografii Cho este înfățișat purtând două arme iar în manifestul său se descrie protector al celor slabi și își exprimă admirația pentru masacrul de la liceul din Columbine. În total au fost 33 de decese și 29 de persoane rănite. Printre victime s-a aflat și profesorul israelian de origine română
Masacrul de la Virginia Tech () [Corola-website/Science/306913_a_308242]
-
prestigioasa organizație profesională a constructorilor și arhitecților germani, Deutscher Werkbund (DWB). Deși, într-un anumit mod, Deutsche Werkbund a fost influențată de mișcarea artistică Arts and Crafts, totuși organizația, conform binecunoscutului pragmatism german, avea scopuri mai moderne și mai realiste. Manifestul lor programatic era de a crea produse reproductibile industrial, de a contribui la realizarea unei societăți mai echitabile (comparativ cu cea puternic structurată pe clase sociale, cum era cea a timpului respectiv) și de a re-umaniza economia, societatea și cultura
Peter Behrens () [Corola-website/Science/307891_a_309220]
-
acea vremea, i-a dat posibilitatea de a formaliza gândirea sa filosofică. "Discursul preliminar" la Enciclopedie (publicat în 1751 ca prefață la primul volum al acesteia), inspirat de filosofia empirică a lui John Locke, este adesea considerat ca un veritabil manifest al iluminismului. Acest manifest afirmă existența unei legături directe între progresul cunoașterii și a progresul social. D'Alembert a fost un filozof idealist și a criticat filozofia carteziană și societatea feudală, în special în ceea ce privește repartiția inechitabilă a bogăției în cadrul societății
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
dat posibilitatea de a formaliza gândirea sa filosofică. "Discursul preliminar" la Enciclopedie (publicat în 1751 ca prefață la primul volum al acesteia), inspirat de filosofia empirică a lui John Locke, este adesea considerat ca un veritabil manifest al iluminismului. Acest manifest afirmă existența unei legături directe între progresul cunoașterii și a progresul social. D'Alembert a fost un filozof idealist și a criticat filozofia carteziană și societatea feudală, în special în ceea ce privește repartiția inechitabilă a bogăției în cadrul societății. Contemporan al „"secolului luminilor
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
satul Lespezi. Sunt urmărite evenimentele dintr-o singură noapte, urmărite pe o multitudine de planuri și din diverse perspective. Două acțiuni domină cel de-al doilea volum: mutarea inventarului fermei peste Borcea, în fața unei primejdii de inundație și descoperirea unor manifeste subversive răspândite de către dușmanii orânduirii socialiste care vor să creeze diversiuni chiar în momentul când apare hotărârea partidului privind transformarea socialistă a agriculturii. Ambele acțiuni se întretaie și se împletesc, creând o atmosferă de tensiune extremă, în care evoluează oameni
Valeriu Emil Galan () [Corola-website/Science/308318_a_309647]
-
manifestație ostilă Regelui Carol I, Vasile Morțun împreună cu toți socialiștii ieșeni, au apelat la toți partizanii lor din mahalale (în special din Tătărași și Nicolina), în frunte cu studenții socialiști, organizând o contramanifestație și explicându-și această linie printr-un manifest . În anul 1888, Vasile G. Morțun a devenit primul deputat socialist în Parlamentul României, fiind reales și la alegerile următoare în Colegiul al II-lea Roman (1891, 1895). În calitate de deputat socialist, el a susținut prin mesajele sale propunerea privind votul
Vasile G. Morțun () [Corola-website/Science/307444_a_308773]
-
Stalin . Încercând să înjghebeze o opoziție mai puternică împreună cu Kamenev, bucurându-se temporar și de colaborarea lui Nikolai Krestinski, a parcurs, însoțit de Iuri Koțiubinski mai multe orașe ale Ucrainei , de la Kiev și Odessa până în Zaporojie, , organizând mitinguri și răspândind manifeste. Pretutindeni fu huiduit, iar partizanii săi bătuți de miliție. După ce a aflat de sinuciderea lui Adolf Ioffe, a lăsat campania politică din Ucraina pe seama lui Voja Vujovic și s-a întors la Moscova. În urma înfrângerii „Opoziției de stânga” din care
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
nu a avut loc - și modul de împărțire a teritoriilor care vor fi cucerite și rezultatul anchetei comisiei britanice Hope-Simpson (1929), abandonând Declarația Balfour, stipulările Ligii Națiunilor din "mandatul" acordat și chiar Foaia Albă a lui Churchill. Documentul era un manifest antisionist care limita drastic libertățile evreilor în Palestina, accesul la Zidul Plângerii, Histadrutul (Uniunea sindicatelor evreiești) și libera emigrare a evreilor spre Palestina. Crearea unui „cămin național evreiesc în Palestina” devenea „o opțiune de luat în considerație”, dar nu mai
Sionism () [Corola-website/Science/303069_a_304398]
-
relevanță, pentru că fiind un partid ilegal PCR oricum nu avea posibilitatea să constituie legal organizații de bază. Reprimarea a fost continuă în perioada 1924-1944, chiar și în privința activității amintitului BMT. Instanțele judecătorești ale vremii ajunseseră să condamne adolescenți pentru difuzarea manifestelor comuniste. Un autor comunist, Petre Constantinescu-Iași, vorbea în 1929 de peste 400 de „deținuți politici” . În preajma zilei de 23 august aproape toți liderii comuniști și cu o mare parte a membrilor de partid erau în închisorile regimului Antonescu. Baza electorală a
Partidul Comunist Român () [Corola-website/Science/303146_a_304475]
-
Sibiu. În numele grupării, a redactat celebra scrisoare deschisă către Eugen Lovinescu, semnată cu pseudonimul Damian Silvestru și publicată la 13 mai 1943 în ziarul bucureștean "Ziua", aflat sub conducerea lui Liviu Rebreanu. Câteva rânduri anunță, dar și explică mesajul celebrului "Manifest" al Cercului Literar: Scrisoarea, gest de solidarizare cu Eugen Lovinescu, promotor al democrației și apărător al preeminenței criteriului estetic în evaluarea literaturii, a provocat indignarea vehementă a publicațiilor naționaliste, care i-au acuzat pe tinerii de la Sibiu de antiromânism. a
Ion Negoițescu () [Corola-website/Science/302271_a_303600]
-
Bonn și a creat "Confederația partidele socialiste ale Comunității Europene". Congresul a adoptat, de asemenea, o rezoluție privind politica socială, inclusiv dreptul la muncă, securitatea socială , democrația și egalitata în economia europeană. În 1978, Confederația Partidelor Socialiste a adoptat primul Manifest Comun pntru alegeri. Acesta s-a axat pe mai multe obiective, printre care cele mai importante fiind asigurarea dreptul la muncă decentă, lupta contra poluării, abolirea discriminării, protecția consumatorilor și promovarea păcii, a drepturilor omului și a libertăților civile. Congresul
Partidul Socialiștilor Europeni () [Corola-website/Science/302111_a_303440]
-
drepturilor omului și a libertăților civile. Congresul de la Luxemburg din 1980 a aprobat primul statut al Confederației Partidelor Socialiste. Aderarea Greciei în 1981, urmată de Spania și Portugalia în 1986 a adus în mai multe partide. În 1984, un alt manifest comun electoral socialist a fost aprobat la un congres în Luxemburg. Manifestul a propus un remediu socialist pentru criza economică prin stabilirea unei legături între producția industrială, protecția beneficiilor sociale fundamentale și lupta pentru o viață mai bună. În 1992
Partidul Socialiștilor Europeni () [Corola-website/Science/302111_a_303440]
-
aprobat primul statut al Confederației Partidelor Socialiste. Aderarea Greciei în 1981, urmată de Spania și Portugalia în 1986 a adus în mai multe partide. În 1984, un alt manifest comun electoral socialist a fost aprobat la un congres în Luxemburg. Manifestul a propus un remediu socialist pentru criza economică prin stabilirea unei legături între producția industrială, protecția beneficiilor sociale fundamentale și lupta pentru o viață mai bună. În 1992, cu odată cu transformare CEE în Uniunea Europeană, Tratatul de la Maastricht a adoptat instituirea
Partidul Socialiștilor Europeni () [Corola-website/Science/302111_a_303440]
-
individuală perfectă, el va fi lipsit de valoare dacă acțiunea politică ce-l integrează nu va produce roadele socialmente așteptate, dorite. Din acest punct de vedere cultura politică a unei societăți are elemente pasive (“"moarte"”) și active, elemente latente și manifeste, elemente “"parazitare"” (pseudovalori”) și elemente funcționale, elemente lucrative și inhibitive, elemente propulsorii și frenatoare etc. Cultura politică - parte a culturii de ansamblu a societății, a fost și va rămâne o variabilă dependentă de progresul general al comunităților umane. Ea este
Cultură politică () [Corola-website/Science/302492_a_303821]
-
Manifestul de unire sau Cartea de mărturie din 7 octombrie 1698 este unul dintre cele trei documente care legitimizează unirea cu Biserica Romei a clerului român și a credincioșilor ortodocși din Transilvania. Celelalte două documente sunt declarația din februarie 1697 a
Manifestul de unire cu Biserica Romei () [Corola-website/Science/302578_a_303907]
-
încheie un armistițiu cu Franța, ducând tratative secrete prin Ottokar Czernin, ministrul lui de externe, și prin prințul belgian Sixtus de Bourbon-Parma, cumnatul său. Carol I a renunțat la guvernare pe fondul înfrângerii Puterilor Centrale în Primul război mondial prin "Manifestul de la 11 noiembrie", dar nu a abdicat. Carol I inițial a desemnat la 11 noiembrie 1918 noul guvern maghiar, iar pe urmă, la 13 noiembrie 1918, a renunțat la șefia statului. A fost forțat să plece în Elveția, escortat de
Carol I al Austriei () [Corola-website/Science/302672_a_304001]
-
s-au lăsat convinși cei din Hunedoara și din scaunele săsești ale Brașovului și Sibiului. În ziua a 2-a, la 5 septembrie, Sinodul a stabilit că primește cele patru puncte și altceva nimic, apoi, în aceeași zi, a redactat MANIFESTUL de unire în care arată că “slobozi de bună voie și porniți de Duhul Sfânt ne-am unit cu Biserica Romano-catolică și prin rândul acestora ne mărturisim a fi mădularele ei, toate primindu-le, mărturisindu-le și crezându-le, câte
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
mai ales acele patru puncturi, în carele ne vedem până acuma a fi osebiți...” După ce arată că așteaptă aceleași privilegiuri de care se bucură “cei de ritul latinesc, după Sfintele Canoane și privilegiurile de fericiți răposații crai ai Ungariei date”, “Manifestul” a fost semnat de episcopul Athanasiu și de 54 protopopi reprezentanți a 1640 preoți (după episcopul Ioan Inocențiu Micu-Clain, iar după cronicarul Nilles, 1563). Printre ei și Ioan din Hunedoara cu cei 50 de preoți, Sava din Săliște cu 15
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
își materializa promisiunile. Astfel, în 2 iunie 1698, cardinalul Kollonich de Esztergom (Strigoniu) confirmă privilegiile stabilite in 1697. Pe acest fond, Atanasie Anghel convoacă un nou sinod în octombrie 1698, unde unirea e recunoscută. Documentul ce consemnează rezultatul sinodului, numit Manifestul de unire, este considerat astăzi îndeobște ca fiind actul unirii cu Biserica Romei. El este datat 7 octombrie 1698 și semnat de 38 de protopopi ai Bisericii Românești din Transilvania. Ca și în 1697, o zonă de umbră rămâne, conform
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
octombrie 1698 și semnat de 38 de protopopi ai Bisericii Românești din Transilvania. Ca și în 1697, o zonă de umbră rămâne, conform unor istoriografi potrivnici unirii religioase a românilor ardeleni, se spune că Atanasie Anghel nu ar fi semnat manifestul, însă aici apar iscăliturile celorlalți participanți, întărite de sigiliul mitropoliei. Documentul este contestat de unii istorici (din partea ortodoxă) care consideră existența unor vicii procedurale, iar uneori chiar validitatea sa este pusă sub semnul întrebării (și pentru faptul că diversele hotărâri
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
Transilvania, ca să nu fie prilej de tulburare. Sofronie a fost de acord, trecând în Muntenia unde își va sfârși zilele într-un schit din Argeș. În legătură cu actul semnat de 38 de protopopi ortodocși la 7 octombrie 1698, un act denumit „Manifest de unire“ și redactat în limba română au apărut controverse. Actul avea șase pagini iar pe prima pagină semnatarii declarau că se unesc cu „Biserica catolicească“ și că doreau să beneficieze de privilegiile catolicilor. Pagina a doua a „Manifestului de
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
denumit „Manifest de unire“ și redactat în limba română au apărut controverse. Actul avea șase pagini iar pe prima pagină semnatarii declarau că se unesc cu „Biserica catolicească“ și că doreau să beneficieze de privilegiile catolicilor. Pagina a doua a „Manifestului de unire“, a rămas goală și a fost ulterior completată de iezuiți, în limba latină (conform contestatarilor), declanșându-se o dispută de durată între greco-catolici și ortodocși. Pe paginile a treia, a patra și a cincea erau semnăturile protopopilor, astfel încât
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]