6,536 matches
-
Ce putem împărți? Compania de porțelanuri scumpe Lenox știa că multe mirese și-ar dori un serviciu din porțelan bun, dar este prea scump pentru a putea fi oferit cadou de o singură persoană. Au adaptat o idee veche, „registrul miresei”, în care viitoarea mireasă își alege un vânzător care oferă, între altele, porțelan Lenox și la care îi trimite pe invitații la nuntă. Această idee simplă, de a împărți cumpărăturile importante, a făcut Lenox să fie producătorul de porțelan favorit
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de porțelanuri scumpe Lenox știa că multe mirese și-ar dori un serviciu din porțelan bun, dar este prea scump pentru a putea fi oferit cadou de o singură persoană. Au adaptat o idee veche, „registrul miresei”, în care viitoarea mireasă își alege un vânzător care oferă, între altele, porțelan Lenox și la care îi trimite pe invitații la nuntă. Această idee simplă, de a împărți cumpărăturile importante, a făcut Lenox să fie producătorul de porțelan favorit și una dintre companiile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în ultimul rând, se observă un anume dezechilibru compozițional provenit din dilatarea aspectelor colaterale (erotic, metafizic, istoric în accepțiune pur factologică) în detrimentul intrigii principale. După același calapod sunt construite și prozele cu subiect istoric - de pildă, cele două nuvele din Mireasa lumii (1973), unde structura dramatică se susține prin abundența dialogului și a monologului față de limitarea drastică a narațiunii. De la teatrul istoric T. s-a îndreptat spre o formulă de inspirație mitico-folclorică, cu veleități metafizice. Principala carență a acestei etape constă
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
urmă, într-o noapte..., București, 1969; Mansarda, București, 1970; Căutați martorul, București, 1970; Hoțul perfect, București, 1971; Porumb crud, București, 1971; Alibi pentru eternitate, București, 1971; Legenda lui Avram Iancu, București, 1972; Teatru, București, 1972; Fata din dafin, București, 1973; Mireasa lumii, București, 1973; O familie, București, 1973; Vodă Cantemir, București, 1973; Marele fluviu își adună apele, București, 1975; Trei piese istorice, pref. N. Carandino, Romulus Vulpescu, Emil Manu, București, 1977; Trei scrisori de pe front, București, 1977; Fani, dragostea mea!, București
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
București, 1992; Oglinda venețiană, București, 1992; Teatru, București, 1995; Te plătesc ca să mă iubești, București, 1995; Rumegând tăcerile, f.l., 1997; Jurnal de vise, București, 2001; Teatru, postfață Natalia Stancu, București, 2002; Nedumeririle unui creștin, [București], f.a. Repere bibliografice: Voicu Bugariu, „Mireasa lumii”, AST, 1973, 8; Constantin Hârlav, „Mireasa lumii”, RL, 1973, 40; Cocora, Privitor, II, 27-30, III, 145-147; Carol Isac, Teatrul și viața, Iași, 1978, 109-110; Cubleșan, Teatrul, 186-191; M. N. Rusu, O nouă mitologie teatrală, AFT, 1981, 12; Brădățeanu, Istoria
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
București, 1995; Te plătesc ca să mă iubești, București, 1995; Rumegând tăcerile, f.l., 1997; Jurnal de vise, București, 2001; Teatru, postfață Natalia Stancu, București, 2002; Nedumeririle unui creștin, [București], f.a. Repere bibliografice: Voicu Bugariu, „Mireasa lumii”, AST, 1973, 8; Constantin Hârlav, „Mireasa lumii”, RL, 1973, 40; Cocora, Privitor, II, 27-30, III, 145-147; Carol Isac, Teatrul și viața, Iași, 1978, 109-110; Cubleșan, Teatrul, 186-191; M. N. Rusu, O nouă mitologie teatrală, AFT, 1981, 12; Brădățeanu, Istoria, III, 238-240; Diaconescu, Dramaturgi, 256-261; Faifer, Dramaturgia
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
tonul baladesc al începuturilor, dar cu o expresie mai cizelată și cu vibrații interioare intense, fiecare baladă fiind construită pe o idee pe cât de imprevizibilă, pe atât de adecvată sensibilității poetice a autorului: grația, călătoria de plăcere, întrebările eterne, frumusețea miresei, iubirile trecute etc. Un ciclu intitulat Cușca prafului de pușcă include elegii închinate vârstei, uitării, amintirilor, ploii, timpului, luminii, stelelor, cărții. În Prețul tăcerii (1986) Ț. vrea să se apropie de limbajul dramatic, evocând răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
1938, 169; Iorgu Tudor, Mișcarea culturală-socială în Basarabia după Unire (1918-1944), București, 1976, 29, 69, 185; Scrisoare de la Alfred Basarab Tibereanu. 1980, ADLTR, T-19; Gheorghe Gheorghiu, În umbra timpului, „Basarabia”, 1992, 1; Buculei, Prezențe, 237; Alfred Basarab Tibereanu, în Mireasa de peste Prut. Antologie de lirică basarabeană (1936-1944), îngr. Alexandru Darie, pref. Grigore Vieru, introd. Mihai Cimpoi, București, 1994, 136-139; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 126-127. M. C.
TIBEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290167_a_291496]
-
Eugen Jebeleanu, Tana Quil ș.a. Colaborează cu proză Liviu Rebreanu (Crângul Feregetului), Grigore Cugler (texte suprarealiste), Ticu Archip (proză modernistă, cu nuanțe naturaliste), Hortensia Papadat-Bengescu (Candoare, Drumuri care nu se văd, fragment din romanul Concert din muzică de Bach, Rochia miresei, Fetița), Camil Baltazar, I. Peltz, Camil Petrescu (Drum cu ocoluri la Odobești, fragment din romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război), Mihail Sebastian (Emilia), Aureliu Cornea (Farsa), Ion Călugăru. În paginile revistei Camil Baltazar traduce din Rainer Maria
TIPARNIŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
în mod direct prin intermediul eului liric si al figurilor de stil 1. Lirica orală(populară) cu speciile: * Doina : de dor, de jale, de voinicie, de cătănie, de înstăinare etc * Cântecul: haiducesc, de leagăn, ritual, de muncă, al obiceiurilor (colinde), al miresei, bocetul etc * Ghicitoarea, strigătura, proverbul, zicătoarea 2. Lirica scrisă(cultă) cu speciile: * Elegia * Oda * Pastelul * Idila * Cântecul * Meditația * Imnul * Satira * Pamfletul * Epigrama Poezii cu formă fixă: sonetul, rondelul, madrigalul, glosa, gazelul. II. Genul epic 1. Oral * în versuri: balada, legenda
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ele-a răzbate Ș-oile s-or strânge, Pe mine m-or plânge Cu lacrimi de sânge! Iar tu de omor Să nu le spui lor. Să le spui curat Că m-am însurat Cu-o mândră crăiasă, A lumii mireasă; Că la nunta mea A căzut o stea; Soarele și luna Mi-au ținut cununa. Brazi și paltinași I-am avut nuntași, Preoți, munții mari, Paseri, lăutari, Păserele mii, Și stele făclii! Iar dacă-i zări, Dacă-i întâlni Măicuță
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
culme se găsește în metafora "lacrimi de sânge". In a doua parte a sa (tot o parte lirică), testamentul conține rugămintea ciobanului de a ascunde oilor moartea sa, înfățișând-o ca pe o nuntă "Cu o mândră crăiasă/ A lumii mireasă." Moartea este prezentată alegoric, ca o nuntă de proporții impresionante, cosmice, cu participarea masivă a tuturor elementelor naturii și aștrilor: "Soarele și luna/ Mi-au ținut cununa,/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași,/ Preoți, munții mari,/ Paseri, lăutari/ Păsărele
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nupțiale de proporții cosmice". Astfel ia naștere o impresionantă imagine poetică a contopirii omului cu natura, căci ceremonialul morții văzut ca nuntă are loc într-o veritabilă catedrală cosmică ce înfiorează prin dimensiuni și neclintire. Personajele nelipsite din ceremonialul nunții (mireasa, preoții, lăutarii, nuntașii), ca și obiectele folosite în mod tradițional (cununa, lumânările), devin elemente concrete ale cadrului natural românesc (brazi, păltinași, munți, păsări) și ale celui cosmic (soarele, luna, stelele): Că mam însurat/ Cu-o mândră crăiasă,/ A lumii mireasă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mireasa, preoții, lăutarii, nuntașii), ca și obiectele folosite în mod tradițional (cununa, lumânările), devin elemente concrete ale cadrului natural românesc (brazi, păltinași, munți, păsări) și ale celui cosmic (soarele, luna, stelele): Că mam însurat/ Cu-o mândră crăiasă,/ A lumii mireasă,/ Că la nunta mea/ A căzut o stea;/ Soarele și luna/ Mi-au ținut cununa,/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași./ Preoți, munții mari,/ Paseri, lăutari,/ Păsărele mii/ Și stele făclii". După cum se observă, întreaga natură, pământul și cosmosul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sau oile care, auzindu-le, se vor strânge și "îl vor plânge" pe păstor "cu lacrimi de sânge". Mai presus de toate acestea se află însă alegoria morții prezentată ca o nuntă de proporții cosmice, fantastice. Ca și în basme, mireasa este "o mândră crăiasă", iar nunii sunt soarele și luna. Natura întreagă apare personificată, iar elementele ei devin întrupări omenești ("preoți", "nuntași", "lăutari") sau obiecte de ceremonial religios ("făclii"). Toate aceste elemente scot acțiunea din real și o plasează, în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ele de o rară frumusețe("spicul grâului","pana corbului", "spuma laptelui","mura câmpului"). Metaforele au o forță puternică de sugestie și fac din baladă ocreație de excepție: "picior de plai", "gură de rai","lacrimi de sânge", "mândră crăiasă, a lumii mireasă", iar personificarea este prezentă în umanizarea mioarei, a oilor,în cântecul fluierelor sau în inegalabila alegorie a morții. Folosirea din abundență a diminutivelor, multe dintre ele la cazul vocativ. "oiță bârsană", "mioriță", "bolnăvioară", "drăguță". "drăguțule bace", "ciobănel", "măicuță", "fețișoara", "mustăcioră
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vreau să știu dacă liceul e pe măsura lui”, i-a precizat G. „După cum vă amintiți - a adăugat A. - «elementul» a intrat cu nota 1,85!” între timp, el a isprăvit școala și s-a căsătorit. „Cu cea mai frumoasă mireasă pe care am văzut-o”, a sărit de la locul său Eugen Verman. „O fată sănătoasă, isteață”. „Atît de isteață - i-a luat vorba A. - încît a tras banii de la nuntă pe un cec personal!”, a conchis el, care știe și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai sclipesc. Într-o excursie cu școala, când eram mic, am intrat Într-o mlaștină În Huci la Buciumeni și era să mă Înec. La Spătărești la nunta lui Huși, fata lui tante Maria Vârnav, am făcut tumba pe voalul miresei ( Îi duceam trena și era să cadă pe spate). V-am spus, cioburi colorate. Vă mulțumesc foarte mult și aș vrea să rămânem În legătură. Cu toată stima, Dan Nemțeanu 193 Dan Nemțeanu (n. 22.IX.1930, Fălticeni). Pictor scenograf
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
acum mazilit. Sătul de vizitele prin piețe, pe care nu le mai consemnează de când Ceaușescu a fost huiduit în Obor, unde nu se găsea în respectiva duminică decât varză acră, sătul de nebuniile lui Nicușor, care și-a bătut proaspăta mireasă, de fandoselile Zoichii, care a devenit comis-voiajor pe ruta București-Paris și retur, cât și de indiferența lui Valentin, cel care continuă să facă o casă bună cu Dana Borilă, soția sa și mama copilului său, deși în acte au fost
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
foc mic vanitățile, la mijlocul ludic Între bine și rău, În fumul de tămâie vandabilă. Aveam să ajung, În orele următoare, la ultimele versuri: „Mă grăbesc Înspre moarte”, șoptea Poeta. „Mă grăbesc Înspre moarte/ fără un Înțeles anume, fără rochie de mireasă, fără zestrea de aur. Fără mine./ Mă grăbesc senină/ și amară/ de-a latul patriei./ Parcă ar fi fost mâine.” Era chiar mâine, iată. Excesivă În toate, Madi se grăbise. * Prietenul ei Mynheer avea să revină, adesea, În zilele următoare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
celor ce peregrinează în farmecul acestei nopți li se împărtășește miracolul naturii. Noaptea lui Ion este o contopire a tuturor principiilor pure, prin scufundarea în izvorul dintâi al tainelor celor mai adânci. în această noapte firea își depune vălul de mireasă și îmbracă fastul maturei maternități. Este rămasul bun al castității virginale, spre împlinirea misiunilor celor mai adânci, materne. Este sărbătoarea nunții naturii la care toți cei pregătiți sunt chemați. Cine poate trăi sensurile curate ale acestei nopți, i-a fost
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
documente istorice și versuri. Tot versuri publică D. C. Ollănescu-Ascanio (care debutează aici), V. D. Păun, N. V. Scurtescu, Elena C. Eleuterescu, G. Dem. Teodorescu, C. D. Vucici, Gr. G. Tocilescu și M. Zamphirescu. N. V. Scurtescu este și autorul unei drame, Mireasa la mormânt. Gr. G. Tocilescu contribuie cu un studiu consacrat poeziei populare. Articole de etnografie semnează I. C. Tacit, iar A. P. Alexi, T. P. Rădulescu și S. Fl. Marian vin cu literatură populară culeasă din toate zonele locuite de români. Într-
FOAIA SOCIETAŢII „ROMANISMUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287050_a_288379]
-
livresc-licențios, argotic, vulgar (o estetică a urâtului), de mahala de început de secol sau de cartier bucureștean postdecembrist. SCRIERI: Știri despre mine, București, 1987; Scrâșnind în pumni, cu grație, Galați, 1993; Bunicul Kennedy, Galați, 1996; Evanghelia lui Barabas, București, 1996; Mireasa tuturor, Piatra Neamț, 1997; Poetus Captivus, Galați, 1999; Meșterii de clopote, București, 1999; Memorialul plăcerii, București, 2000; Strada Plantelor, București, 2001; O noapte cu Patria, pref. Luca Pițu, București, 2001; Româna cu prostii, postfață Gheorghe Grigurcu, București, 2001; Diapazonul plictisit, Galați
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
Cântecul muncii), iar în 1934 Robii, un volum de povestiri - cele mai multe pornind de la întâmplări reale, de obicei, dramatice, cu puternice inflexiuni de factură naturalistă, în spriritul literaturii lui Carol Ardeleanu. Cartea sa cea mai cunoscută e romanul Nedeia din Poiana Miresei (I-III, 1955-1964). Investigațiile în arhive și în biblioteci l-au ajutat pe D. să creeze un cadru precis al narațiunii, inspirată de evenimente petrecute la începutul secolului al XIX-lea. Cu mijloacele tradiționale ale romanului realist, se dezvoltă o
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]
-
începutul secolului al XIX-lea. Cu mijloacele tradiționale ale romanului realist, se dezvoltă o acțiune în mai multe planuri, uneori lipsită totuși de dinamism, în măsura în care scriitorul e ispitit de redarea amănunțită a dialogurilor construite pe idei sociale. „Nedeia din Poiana Miresei - frescă a vieții și regiunii minierești de la începutul veacului trecut, frescă a luptelor anului 1848 în acele părți de țară - rămâne un roman de o trainică factură epică” (Valeriu Râpeanu). SCRIERI: Robii, București, 1934; Nedeia din Poiana Miresei, I-III
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]