8,110 matches
-
Mulți s-ar fi așteptat ca aceste facultăți să fie în slujba Bisericii, a religiozității ortodoxe; din păcate, statul a falsificat într-atât viața religioasă încât a permis acelor facultăți teologice să ceară autonomie 11. Într-un asemenea context al modernității, era normal ca Biserica să încerce să-și redobândească drepturile ei de viață; astfel, ea a obținut o lege care stabilea principial și practic, în anumite limite, că școlile teologice nu puteau cădea sub tutela jurisdicțională a Ministerului de Instrucțiune
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Sinoade Ecumenice se poate dialoga cu oamenii de bună credință și cu pregătire teologică. Prezența teologului George Racoveanu și a revistei sale în peisajul interbelic erau salutare în măsura în care Biserica Ortodoxă era supusă unor provocări dintre cele mai diverse: de la duhul modernității care încerca să se infiltreze, prin vocea unor chiriarhi, în structura eclezială, până la dialogul ecleziologic care căpăta un contur din ce în ce mai pregnant, Ortodoxia fiind chemată să dea un răspuns convingător. Ca parte importantă a acestui dialog se profila posibilitatea convocării unui
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
mod decisiv, atât în planul cercetării științifice, cât și în planul conștiinței umane. Raportul dintre știință și credință a reprezentat o problemă fundamentală care a frământat Evul Mediu, Renașterea și a cărei miză s-a pierdut, fiind eliminată din proiectul modernității. Această chestiune abordată în cazul lui George Manu1 ilustrează un moment exemplar din existența savantului, înscriindu-l în tradiția elitei intelectuale interbelice. Modernitatea a obnubilat experiența religioasă, specifică personalității umane, punând în locul său, ceea ce Pascal ar numi divertismentul, o agendă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
care a frământat Evul Mediu, Renașterea și a cărei miză s-a pierdut, fiind eliminată din proiectul modernității. Această chestiune abordată în cazul lui George Manu1 ilustrează un moment exemplar din existența savantului, înscriindu-l în tradiția elitei intelectuale interbelice. Modernitatea a obnubilat experiența religioasă, specifică personalității umane, punând în locul său, ceea ce Pascal ar numi divertismentul, o agendă lipsită eminamente de funcția esențială a lui homo religiosus. Preocuparea științifică a lui George Manu pentru Cercetarea asupra absorbției razelor alfa - titlul unei
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
care îi permitea ca omul de știință sau savantul să nu elimine ex suppositione ipoteza Dumnezeu din demonstrația sa. Altfel spus, avea un ochi al savantului, dublat de un ochi al teologului, ce funcționau benefic în această ecuație. Din păcate, modernitatea a atrofiat într-un mod fraudulos ochiul teologului astfel încât ochiul omului de știință a intrat într-o sferă a autonomiei excesive, uitând complet de utilizarea factorului religios. S-a născut, deci, un om de știință superficial, aplecat mai degrabă spre
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cum au procedat, de pildă, neopozitiviștii Cercului de la Viena - neinstituind o graniță insurmontabilă între știință și religie. Punerea în acord a celor două nu implica subordonarea uneia în favoarea celeilalte, ci încerca refacerea unui proiect mai vechi, rupt fraudulos de agenda modernității. Pentru cercetătorul român, lumea fizică nu este un sistem închis și izolat, care se poate valida singur și al cărui înțeles este epuizat de propria existență. Principiul teonomiei devine principiu fondator, în contrapunct cu orice autonomie bazată pe reguli independente
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
teonomiei devine principiu fondator, în contrapunct cu orice autonomie bazată pe reguli independente de existență. Așadar, relația dintre știință și credință funcționează în sensul unei conaturalități esențiale în care privirea scrutătoare a savantului vine în completarea firească a exigențelor teologice. Modernitatea a accentuat procesul de diferențiere dintre cunoașterea științifică și cunoșterea metafizică realistă. Cunoașterea științifică de factură nominalistă pe care George Manu o respingea, procedează prin semne, rezolvând problema realității într-un sistem de semne ce sunt într-un raport univoc
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
oamenii Bisericii să-și apropie în grădina teologiei pe acești intelectuali creștini a căror forță restauratoare în Ecclesia va fi una considerabilă. Biserica are încă multe de făcut în această privință și succesul său în viitor, în contextul provocărilor unei modernități a protestantismului raționalist, a materialismului ateu comunist și a globalismului ecumenist, va depinde de atragerea și nu de respingerea competențelor laicatului creștin. Prin urmare, Biserica este lipsită de aportul intelectualității creștine mărturisitoare, un aspect extrem de important în procesul de revigorare
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
un fel de a-i veni teologic în întâmpinare, de a administra responsabilitatea față de comunitatea creștină aflată într-o permanentă tensiune eshatologică față de orice tip de organizare strict umană" (p. 10). Elaborarea unei teologii politice pleacă de la simpla constatare că modernitatea este departe de a reprezenta ceva exterior vieții Ecclesiei, că ea semnifică o mutație profundă în natura relației dintre teologie și politică, toate aceste aspecte ale vieții Bisericii fiind mediate de colaborarea strânsă dintre cler și laicat. În fond, volumul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
care medievalii percepeau proprietatea, legătura dintre autoritate și drepturile individuale, dintre tradiția canonică și reflecția teologică. Din secolul al XII-lea și până la teologia lui Ockham, există o perioadă plină de concilieri și adversități care au produs lucruri semnificative pentru modernitate. Textul lui Bogdan Tătaru-Cazaban "Îngerii neamurilor sau dimensiunea teologico-politică a angelologiei" evidențiază profunzimea semnificațiilor teologico-politice a "îngerilor neamului": "pe de o parte, ei sunt chipul teologic al unei pluralități culturale și religioase, care ridică în disputele Părinților cu reprezentanții lumii
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ridică în disputele Părinților cu reprezentanții lumii păgâne problema unității providențelor regionale exercitate prin îngeri; pe de altă parte, ei sunt chipul politic al diversității organizate a lumii" (p. 98). A doua secțiune a volumului, intitulată Problema teologico- politică a modernității, cuprinde studiul aplicat al lui Ștefan Vianu cu privire la relația dintre "politică și teologie la Fénelon"; studiul Alexandrei Ionescu "Chipuri ale binelui comun. Două încercări etico-politice românești", cu referire directă la conținutul revistei "Solidaritatea" (o încercare doctrinară democratică în spațiul răsăritean
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
politică a rolului antropologului, ca moștenitor al colonialismului. Chiar dacă antropologul ar fi un student sărac, chiar dacă s-ar fi simțit foarte apropiat de oamenii al căror mod de viață îl studiază, aceștia îi atribuie un loc aparte: el este simbolul modernității, al orașului, al unei lumi privilegiate ai cărei resortisanți au posibilitatea de a călători din rațiuni bizare. Totuși, ancheta de teren a fost rareori ușoară și imaginea etnografului ca stăpân este lipsită de influență generală. Trebuie să fi practicat ancheta
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
pagina nostalgiei și a căutării de paradisuri pierdute pentru a încerca să înțeleagă lumea așa cum este ea. Viziunea conservatoare a moștenirii culturale, reificată de cuvântul "tradiție", a favorizat o concepție prea simplă a schimbării sociale, în termeni de antinomii (tradiție/modernitate). Noi știm astăzi că rare sunt locurile din lume unde se poate afirma o autohtonie autentică, că etnicitatea este mai mult o relație decât proprietatea unui grup, că economia de piață și instituțiile de stat nu sunt incompatibile cu structurile
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Altip, Alba Iulia, 2004, pag. 6. Lucrări în instituții: Muzeul Județean Vaslui; Muzeul de Artă Curtea de Argeș; Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. „Atent la ideea de pictură în sensul ei tradițional, fără a forța o modernitate pe care o acceptă conceptual, dar la care nu aderă prin mimetism, Costel Bogatu se înscrie pe o linie a duratei și perseverenței tocmai prin calități de fond, redactându-și propriul ghid după modele mentale autoritare, mizând pe valoarea imaginii
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
artei franceze sau românești de la începutul veacului. În pofida acestei evidențe, I. Gh. Grigorescu dezvolta cu originalitate calități paralele. Portretele compoziționale: Toamna, Tocilaru sau Fotoliul galben, demonstrau complexitatea problematicii fenomenului, căci imaginea se alcătuia direct dintr-o investigație în actualitate, în modernitate, în patosul deschis și sincer cu care artistul își implica opera în viața de toate zilele.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 98) H Hamat Ecaterina 1966 Pictor „Pictura este un dar ce trebuie prețuit
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
cetățenii se întâlnesc pentru luarea unor decizii în comun 209, e-democrația210 nu este o formă de democrație directă. Dacă însă mutăm discuția la nivelul sferei publice și considerăm că aceasta transcede spațiile topice și că sfera publică care apare odată cu modernitatea este un "spațiu comun meta-topic"211, atunci e-democrația este cea mai modernă formă de democrație directă. Inițiativa cetățenească este o formă de democrație directă care se bazează foarte mult dar nu în exclusivitate pe e-democrație. Analiza funcționării mecanismului
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
nationale, Conscience europeene, in: Cahiers roumains d'etudes litteraires, 3/1977, pp. 35-40. 6bis. prezențe românești și realități europene (București, Albastros, 1978; reeditare 2004). 6ter. Al. Duțu, Cultura română în civilizația europeană modernă (București, 1978). 7. Z. Ornea, Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea (București, Editura Eminescu, 1980). 7bis.Mihai șora, Unitas in pluralitate ou l' Europen son entier, in: Secolul 20, 7-8-9, 1980. 8. Adrian Marino, Occident și Orient, in: Hermeneutica lui Mircea Eliade (Cluj, Dacia, 1980), pp. 302-314
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
treptat, începând cu mijlocul anilor 1950, și vor trece mulți ani până să ajungă, în final, să fie complet, dacă politicile o permit." Noțiunea de globalizare este caracteristică secolului al XXI-lea, putând fi catalogată drept un element definitoriu al modernității și în definitiv al societăților contemporane. Definirea globalizării a stat în centrul preocupărilor specialiștilor diverselor domenii, începând cu domeniul relațiilor internaționale și terminând cu economia mondială sau geostrategia. „Într-un sens globalizarea are legătură cu organizarea lumii ca întreg în
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
țările lumii a treia sau țările în curs de dezvoltare având ca principal element definitoriu o economie subdezvoltată și neindustrializată.137 Discrepanța majoră între Sudul foarte sărac și Nordul profund industrializat este una din problemele majore cu care se confruntă modernitatea, acesta discrepanța este ; ; ; datorată fenomenelor de globalizare și colonizare care au avut loc încă de la sfârșitul secolului XIX. Prin colonizarea spre exemplu a unor teritorii fertile din Africa sau Asia popoarele europene au fructificat resursele locale în folosul marilor metropole
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
îl reprezintă conflictele asimetrice gata oricând să declanșeze focare mari de război dar, nu în ultimul rând și multiplicare problemelor de mediu Ăefectul de seră). Sancțiunile economice pot fi considerate un instrument diplomatic al acestei noi realități, caracteristice secolului XXI, modernității și de ce nu globalizării. Ca instrument al practicii internaționale, sancțiunile economice au stârnit multe controverse și polemici aprinse în ceea ce privește eficacitatea lor. Numeroase cercetări au scos la iveală faptul că, deși acestea au o practică destul de veche din punct de vedere
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Altip, Alba Iulia, 2004, pag. 6. Lucrări în instituții: Muzeul Județean Vaslui; Muzeul de Artă Curtea de Argeș; Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. „Atent la ideea de pictură în sensul ei tradițional, fără a forța o modernitate pe care o acceptă conceptual, dar la care nu aderă prin mimetism, Costel Bogatu se înscrie pe o linie a duratei și perseverenței tocmai prin calități de fond, redactându-și propriul ghid după modele mentale autoritare, mizând pe valoarea imaginii
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
artei franceze sau românești de la începutul veacului. În pofida acestei evidențe, I. Gh. Grigorescu dezvolta cu originalitate calități paralele. Portretele compoziționale: Toamna, Tocilaru sau Fotoliul galben, demonstrau complexitatea problematicii fenomenului, căci imaginea se alcătuia direct dintr-o investigație în actualitate, în modernitate, în patosul deschis și sincer cu care artistul își implica opera în viața de toate zilele.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 98) Hamat Ecaterina 1966 Pictor „Pictura este un dar ce trebuie prețuit și
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
apelat, practic, așa cum l-am înțeles eu, la o tactică extrem de simplă, dar nu mai puțin eficientă: tactica întoarcerii lui Williams împotriva lui însuși. Mai exact, Larmore a întors împotriva lui Williams și a realismului radical teza că, în condițiile modernității, în cadrul căreia exigența exercitării drepte a puterii coercitive sau a onorării de către puterea politică a unor principii morale precum cel al egalității (și libertății) umane fundamentale sunt considerate, pentru a împrumuta un termen utilizat uneori de Williams, "aproape de auto-evidență", o
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politice - și concepția în baza căreia ar trebui judecată legitimitatea statelor - nu poate fi decât una de factură liberală, una caracterizată tocmai de insistența asupra unor astfel de constrângeri pentru puterea politică. Aceasta înseamnă însă, printre altele, că, în condițiile modernității, niciun stat nu poate pretinde legitimitate dacă nu își tratează toți cetățenii ca liberi și egali, în sensul de a le oferi temeiuri ale autorității sale care "să încorporeze o idee despre ceea ce constituie o exercitare dreaptă a puterii coercitive
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
autorității sale care "să încorporeze o idee despre ceea ce constituie o exercitare dreaptă a puterii coercitive" și la care, la modul ideal, toți să poată subscrie în mod liber și rațional. Iar filosofia politică, în măsura în care este obligată să răspundă exigențelor modernității, nu poate să ignore sarcina identificării constrângerilor morale ale "exercitării drepte a puterii coercitive". Altfel spus, în condițiile modernității, filosofia politică nu poate să nu recurgă la principii morale, așa cum vor realiștii. Desigur, a recunoscut Larmore, principiile morale la care
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]