8,529 matches
-
anaerobioză sau în țesuturi care nu dispun de echipamentul enzimatic necesar metabolizării aerobe a piruvatului). Lactatul intră în ciclul Cori (a se vedea și la metabolismul muscular și hepatocitar). Șuntul glicerofosfatului permite sinteza a două molecule de ATP dintr-o moleculă de NADH supusă oxidării și este întotdeauna unidirecțional, decurgând spre lanțul respirator. O altă modalitate de acces a NADH în mitocondrie este „șuntul malat-aspartat” care presupune mai multe etape (figura 3): - oxidarea NADH sub acțiunea malat dehidrogenazei citosolice cu transformarea
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
refacerea NADH; - oxaloacetatul formează aspartat prin transaminare pe glutamină; - aspartatul este transportat în citosol la schimb cu glutamatul prin intermediul unui transportor specific; - aspartatul citosolic reface oxaloacetatul prin transaminare pe alfa cetoglutarat. Șuntul malat-aspartat este bidirecțional și permite sinteza a trei molecule de ATP dintr-o moleculă de NADH supusă oxidării, fiind astfel mai eficient decât șuntul glicerofosfatului. Procesul permite atât reoxidarea NADH + H+ citoplasmatic, cât și reglarea sistemului NADH-NAD+ extra și intramitocondriale. 2.2. Mitocondria are un rol esențial în procesul
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
prin transaminare pe glutamină; - aspartatul este transportat în citosol la schimb cu glutamatul prin intermediul unui transportor specific; - aspartatul citosolic reface oxaloacetatul prin transaminare pe alfa cetoglutarat. Șuntul malat-aspartat este bidirecțional și permite sinteza a trei molecule de ATP dintr-o moleculă de NADH supusă oxidării, fiind astfel mai eficient decât șuntul glicerofosfatului. Procesul permite atât reoxidarea NADH + H+ citoplasmatic, cât și reglarea sistemului NADH-NAD+ extra și intramitocondriale. 2.2. Mitocondria are un rol esențial în procesul de sinteză a acizilor grași
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
H+ coordonat de diferența transmembranară de pH, ΔpH. Ciclul Krebs reprezintă o succesiune de reacții al cărei scop este oxidarea fragmentului acetil~CoA provenit din metabolismul glucidelor, lipidelor și proteinelor până la CO2, cu eliberarea consecutivă a energiei pe care această moleculă fosfat-macroergică o deține. Detalii asupra acestor procese sunt furnizate la capitolul dedicat metabolismelor intermediare. Aici menționăm doar că acest ciclu poate servi și ca punct de plecare pentru diverse sinteze specifice fazei anabolice, ceea ce îl consacră drept o cale amfibolică
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
el se produce într-un moment în care membrana este încă intactă. Mecanismul său este reprezentat de un proces energo-dependent de translocare (flip-flop phenomenon) dependent de niște enzime specifice numite flipaze. Fenomenul poate fi evidențiat și cuantificat prin fixarea la moleculele de fosfatidilserină externalizate a unei proteine cu afinitate specifică foarte mare numite anexină V. Printre alte modificări membranare specifice fazei de inițiere a apoptozei sunt citate (26): electronegativarea suprafeței celulare, externalizarea unor zaharide membranare și a unor receptori și markeri
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
câteva: unii receptori (familia receptorilor Fas/Apo-1 (CD95) și superfamilia receptorilor TNF - ambele posedând un domeniu citoplasmatic „letal” prin care mediază semnalele proapoptotice, receptorul purinergic P2Z sensibil la ATP și parțial răspunzător de efectul proapoptotic al speciilor reactive de oxigen), molecule liganzi (citokina FasL, care aparține familiei TNF și promovează apoptoza prin interacțiune cu receptorul Fas/Apo-1) sau proteaze (22, 26) (granzime, perforina - care sunt secretate din granulele limfocitelor T și NK, pătrund în celula țintă probabil prin endocitoză și au
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
două etape: etapa deciziilor preliminare și etapa deciziilor ireversibile (point of no return). În etapa deciziilor preliminare se produc în principal trei categorii de evenimente: - Activarea și translocarea în citoplasmă a domeniului letal al Fas și expresia concomitentă a unor molecule proteice de semnalizare asociate („adaptori”) (26). Există o multitudine de asemenea molecule „adaptori”, dar cel mai intens studiate sunt FADD/MORT1 (Fas-associated death domain protein - proteina asociată domeniului letal al Fas, mediator or receptor-induced toxicity - mediatorul toxcitității celulare receptor mediată
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
return). În etapa deciziilor preliminare se produc în principal trei categorii de evenimente: - Activarea și translocarea în citoplasmă a domeniului letal al Fas și expresia concomitentă a unor molecule proteice de semnalizare asociate („adaptori”) (26). Există o multitudine de asemenea molecule „adaptori”, dar cel mai intens studiate sunt FADD/MORT1 (Fas-associated death domain protein - proteina asociată domeniului letal al Fas, mediator or receptor-induced toxicity - mediatorul toxcitității celulare receptor mediată) și FLASH (Flice-associated huge protein) (22). Prevenirea declanșării spontane a unei asemenea
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
În ultimul timp se vehiculează frecvent denumiri pentru a defini termenii ce intervin în imunitate. După multe cercetări s-a reușit descoperirea unui senzațional nod imunologic: proteinele complexului major de histocompatibilitate (CMH). De la el pornesc toate acțiunile imunologice: de la recunoașterea moleculelor proprii organismului, la activarea proceselor de apărare. Și descoperirile nu s-au oprit aici: s-au studiat și explicat în parte interacțiunile de ordin biochimic dintre receptori și antigeni, alături de proteinele CMH. CMH reprezintă un set de gene de pe brațul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
structură biochimică proteinele H.L.A. sunt glicoproteine de suprafață, codificate de gene din familia imunoglobulinelor. Deci vor fi constituite în mod similar, din lanțuri grele și ușoare. Pentru studiul de față este necesară explicarea, mai ales a structurii biochimice a moleculelor CMH clasa I și II-a. Acestea sunt alcătuite similar, din două lanțuri polipeptidice legate între ele prin legături necovalente. Sunt similare ca structură, dar sunt codificate de regiuni genetice diferite: - pentru H.L.A. clasa I-a lanțul alfa este
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
după H.L.A. se va trece locusul care este ocupat de genă (A, B, C, D) urmat de numărul care indică numărul genei în locus. Exemplu: H.L.A.-A11. Pentru alele se va adăuga „w“ (workshop). Exemplu: H.L.A.-DRw10. Moleculele H.L.A. clasa I-a sunt alcătuite dintr-un lanț polipeptidic alfa denumit „greu“. Al doilea lanț este denumit beta 2-microglobulina (lanț ușor) codificat de gene plasate pe cromozomul 15. Această beta 2-microglobulină este localizată extracelular și nu conține antigeni
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
localizată extracelular și nu conține antigeni. Lanțul alfa prezintă trei regiuni hidrofile: intracelular, transmembranar și extracelular. Ultima porțiune este subîmpărțită în trei domenii: alfa 1, alfa 2, alfa 3 ce au legături disulfidrice. Dintre acestea, alfa 3 conferă stabilitatea necesară moleculei, alături de beta 2-microglobulină și este locul de fixare al moleculei CD8+ de pe suprafața limfocitului, având un rol important în „peripolensis“. Determinanții antigenici ai moleculei sunt zonele alfa 1 și alfa 2 (zona variabilă). Prin patru beta plicaturi și un alfa
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
regiuni hidrofile: intracelular, transmembranar și extracelular. Ultima porțiune este subîmpărțită în trei domenii: alfa 1, alfa 2, alfa 3 ce au legături disulfidrice. Dintre acestea, alfa 3 conferă stabilitatea necesară moleculei, alături de beta 2-microglobulină și este locul de fixare al moleculei CD8+ de pe suprafața limfocitului, având un rol important în „peripolensis“. Determinanții antigenici ai moleculei sunt zonele alfa 1 și alfa 2 (zona variabilă). Prin patru beta plicaturi și un alfa helix ele realizează o concavitate (desetop) în care se fixează
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
1, alfa 2, alfa 3 ce au legături disulfidrice. Dintre acestea, alfa 3 conferă stabilitatea necesară moleculei, alături de beta 2-microglobulină și este locul de fixare al moleculei CD8+ de pe suprafața limfocitului, având un rol important în „peripolensis“. Determinanții antigenici ai moleculei sunt zonele alfa 1 și alfa 2 (zona variabilă). Prin patru beta plicaturi și un alfa helix ele realizează o concavitate (desetop) în care se fixează un singur fragment antigenic. Acest desetop reprezintă practic partea variabilă a moleculei ce conferă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
antigenici ai moleculei sunt zonele alfa 1 și alfa 2 (zona variabilă). Prin patru beta plicaturi și un alfa helix ele realizează o concavitate (desetop) în care se fixează un singur fragment antigenic. Acest desetop reprezintă practic partea variabilă a moleculei ce conferă polimorfismul accentuat al CMH: alfa 1 este variabil în alfa helix, iar alfa 2 în beta plicaturare. Moleculele H.L.A. clasa a II-a conțin lanțuri alfa și beta și spre deosebire de H.L.A. clasa I-a, aceste două
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ele realizează o concavitate (desetop) în care se fixează un singur fragment antigenic. Acest desetop reprezintă practic partea variabilă a moleculei ce conferă polimorfismul accentuat al CMH: alfa 1 este variabil în alfa helix, iar alfa 2 în beta plicaturare. Moleculele H.L.A. clasa a II-a conțin lanțuri alfa și beta și spre deosebire de H.L.A. clasa I-a, aceste două lanțuri sunt codificate de genele existente pe cromozomul 6. De asemenea, ambele conțin trei segmente: extracelular și intracelular (hidrofile) și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
genele existente pe cromozomul 6. De asemenea, ambele conțin trei segmente: extracelular și intracelular (hidrofile) și transmembranar (hidrofob). Segmentele extracelulare conțin legături disulfurice care separă lanțurile în alfa 1, alfa 2 și beta 1 și beta 2. Zona variabilă a moleculei H.L.A. clasa a II-a se reduce la domeniul funcțional beta 1 al lanțului beta. Desetopul moleculei H.L.A. clasa a II-a este format din alfa 1 și beta 1. Transportul moleculelor H.L.A. clasa I-a și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Segmentele extracelulare conțin legături disulfurice care separă lanțurile în alfa 1, alfa 2 și beta 1 și beta 2. Zona variabilă a moleculei H.L.A. clasa a II-a se reduce la domeniul funcțional beta 1 al lanțului beta. Desetopul moleculei H.L.A. clasa a II-a este format din alfa 1 și beta 1. Transportul moleculelor H.L.A. clasa I-a și a II-a de la ribozomi, pe suprafața celulară, spre a veni în contact cu celulele imunocompetente, este asigurat
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și beta 2. Zona variabilă a moleculei H.L.A. clasa a II-a se reduce la domeniul funcțional beta 1 al lanțului beta. Desetopul moleculei H.L.A. clasa a II-a este format din alfa 1 și beta 1. Transportul moleculelor H.L.A. clasa I-a și a II-a de la ribozomi, pe suprafața celulară, spre a veni în contact cu celulele imunocompetente, este asigurat pentru H.L.A. clasa I-a de beta 2-microglobulina, iar pentru H.L.A. clasa a II
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
după C. A. JANEWAY). H.L.A. sunt implicate în imunitatea declanșată de celulele T citotoxice. Proteinele virale, produse prin infecția unei celule cu un virus, sunt separate în peptide în compartimentul citosolic. Aceste peptide sunt cuplate în reticulul endoplasmatic cu moleculele H.L.A. clasa I-a în două etape: - prima, legarea peptidulul antigenic (ATG) în desetop; - apoi H.L.A. înconjură fragmentul antagonic pentru a-l proteja de hidroliză. Această interacțiune crește stabilitatea structurală a moleculei H.L.A.. Ajunsă la suprafața celulei
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sunt cuplate în reticulul endoplasmatic cu moleculele H.L.A. clasa I-a în două etape: - prima, legarea peptidulul antigenic (ATG) în desetop; - apoi H.L.A. înconjură fragmentul antagonic pentru a-l proteja de hidroliză. Această interacțiune crește stabilitatea structurală a moleculei H.L.A.. Ajunsă la suprafața celulei, în cazul interacțiunii cu un limfocit TCD8, acestea vor recunoaște antigenul și vor declanșa un răspuns imun ce va distruge celula infectată prin factori citotoxici. Microbii care nu se pot dezvolta în compartimentul citosolic
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
până la nucleu. Aceste transformări sunt legate de compuși de transport (de exemplu kinaze) care presupun transporturi de grupări fosfate. Dar simplul contact receptor-antigen nu este suficient pentru declanșarea activării limfocitare. Este necesar un cofactor de stimulare: acesta a fost denumit molecula B7, care se produce în primele faze ale infecției. Acești factori acționează în comun, pentru apărarea organismului, contra proteinelor imunogene. Când bacteriile, virușii sau alți agenți patogeni infectează corpul, se ascund în locuri diferite. Fiecare component al sistemului imun este
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
este atins de SM de este de 2,5 pentru cazul monozigoților (CONFAVREUX, 1991). Un alt factor ce pledează pentru teoria genetică este asociația între SM și un anumit genotip, în ceea ce privește structura moleculară H.L.A. clasa I și II. Pentru moleculele clasa I-a legătura a fost făcută cu H.L.A. - A3 și B7, iar pentru H.L.A. clasa a II-a, cu subgrupele antigenice DRw15, pentru DRq și DRw6 pentru DQw1. Antigenii DP nu par să influențeze susceptibilitatea la SM
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
deci sisteme imune mult diferite de la persoană la persoană. În cadrul teoriei imunogenetice a bolii trebuie să se pornească de la două criterii de bază : 41 1. fondul genetic al persoanei 2. dezordinile suferite în cadrul sistemului imun. Fondul genetic este reprezentet de moleculele de H.L.A. clasa a II-a în special, care creează un mediu favorizant apariției SM, mai mult decât la alte persoane, în primul rând prin rolul pe care îl are procesul de activare leucocitară. Dezordinile leucocitare reprezintă începutul activării
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
proteină bazică mielinică (PBM). Stimularea celulelor T presupune preexistența pe suprafața lor a unor receptori care pot prelua informația de la prezentatorii de antigen. Drumul de stimulare se poate face prin receptorii CD3/TCR sau CD2. Un factor de stimulare este molecula de histocompatibilitate clasa a IIa. Unele din cele mai importante mitogene, care stimulează LT specific sunt: fitohemoglutinina (PHA), concaralina A (con A), anticorpi monoclonali legând complexul CD3/TCR sau antigena de diferențiere CD2, forbol mystrat-acetat (PMA), asociat cu ionomicină sau
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]