6,985 matches
-
locală care spune că însuși Ștefan cel Mare a dat numele pârâului din cauză că a fost întârziat de apele învolburate ale sale . O altă legendă care confirmă ideea d-lui Sturzu este aceea în care se spune că întotdeauna, primăvara, toți negustorii întârziau la vad la Târzii pentru că îi opreau apele învolburate ale pârâului.
Târzia, Neamț () [Corola-website/Science/301687_a_303016]
-
de origine slavă. La Dobra este atestată și o cetățuie, ale carei ruine mai existau până spre 1900, ulterior fiind distruse prin extinderea terenului agricol. În epoca medievală a fost un important centru comercial, târgurile de la Dobra atrăgând chiar și negustori din Boemia, Polonia, Germania. În 1721 aici a izbucnit o răscoală țărănească, rapid înăbușită de autorități, cunoscută ca "Răscoala de la Dobra". Pe la 1744, aici a predicat călugarul ortodox Visarion Sarai, trimis de mitropolitul ortodox de la Karloviț, făcand agitații publice împotriva
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
și Alba Iulia erau doar trei puncte vamale, însă în scurt timp numărul lor a crescut la treisprezece, și la fiecare punct plăteau câte o poltură. Viața plutașilor era îngreunată și de moșierii locali, dar și de acțiunile arbitrare ale negustorilor. Iată câteva din numeroasele plângeri: plutașul Mihály Ivácsony spunea în 1749, că negustorii din Reghin nu au permis trecerea plutelor sale în repetate rânduri, pentru ca ei, să poată cumpăra acestea mai ieftin. János Farkas spune, că la vama de la Petelea
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
lor a crescut la treisprezece, și la fiecare punct plăteau câte o poltură. Viața plutașilor era îngreunată și de moșierii locali, dar și de acțiunile arbitrare ale negustorilor. Iată câteva din numeroasele plângeri: plutașul Mihály Ivácsony spunea în 1749, că negustorii din Reghin nu au permis trecerea plutelor sale în repetate rânduri, pentru ca ei, să poată cumpăra acestea mai ieftin. János Farkas spune, că la vama de la Petelea, a avut loc un adevărat conflict armat între plutașii din Remetea și oamenii
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
pe Măgura mânăstirile Buluc și Tarnița. În 1732 se inaugurează Biserică Nașterii Maicii Domnului, iar prin 1777 negustorii cazaclii sfințesc și ei biserică lor a Apostolilor Petru și Pavel. În secolul al XVII-lea - al XVIII-lea apar în localitate negustori greci, armeni și cazaci (cazaclii), iar la sfârșitul secolului al XVIII-lea sunt așezați aici și numeroși evrei. După cum apreciază Constantin C. Giurescu, care a scris o istorie a pogoriei Odobești, în primele decenii ale veacului al XIX lea, în
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
vie, existentă aici încă din vremea domnitorului Petru Rareș și care va face faima orașului. Podgoria Odobești apare în Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, fiind cotata de autor că a treia ca importanță după cea de la Cotnari și Huși. Negustorii cazaclii dețin mult timp o poziție privilegiată, ei fiind cei ce stabilesc prețul vinului. O parte din podgorii sunt posesia unor familii de boieri, altele sunt proprietatea mănăstirilor și ale episcopiilor din apropiere și de mai departe, ca Mitropolia Iașiului
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
se duce mâncarea la câmp ori se pune pe iarbă(pământ) sub tacâmuri, pâine, mâncare când se servește masa la câmp, prosop special cusut cu flori ori cu modele care se pune în tindă ori pe peretii camerei bune; ciujări=negustor (geambaș) de animale; cigneală=tihnă, tihneala; celeagă=mijloc de transport pe două roți cu care se transportă produse cu volum mic și/sau sarcină concentrată; clopița,a=a bate mai ușor(cu joarda,curelușa); cecărău=bucșă, colier, legătura care fixează
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Blăgești (în maghiară "Blegyest") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Blăgești (reședința), Buda, Poiana Negustorului, Țârdenii Mari și Valea lui Ion. Comuna se află în extremitatea nordică a județului, în valea râului Blăgeasca și pe malul drept al Bistriței (emisarul celui dintâi), la limita cu județul Neamț, în vecinătatea vestică a orașului Buhuși. Este traversată
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
Valea lui Ion. Comuna Buda era formată din satele Buda și Șipotele și avea o biserică și 1330 de locuitori ce trăiau în 309 case. Comuna Valea lui Ion, formată din satele Valea lui Ion, Târzeni, Păscăreni, Boița, Cotreanța, Poiana Negustorului și Frunzeni, avea 1740 de locuitori și două biserici la Târzeni și Valea lui Ion. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Bistrița a aceluiași județ. Comuna Blăgești avea 1849 de locuitori în unicul ei sat; comuna Buda avea
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
în unicul ei sat; comuna Buda avea 1135 de locuitori în aceleași două sate Buda și Șipote; iar comuna Valea lui Ion era formată din satele Păsăreni, Târdeni și Valea lui Ion si din cătunele Boița, Cotreanța, Frunzeni și Poiana Negustorului, populația totală fiind de 3000 de locuitori. În 1931, comuna Buda a fost desființată, cele două sate ale ei trecând la comuna Blăgești Ulterior, și comuna Valea lui Ion a avut aceeași soartă. În 1950, comunele Blăgești și Valea lui
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
nu cea de acum) a familiei lui Popescu Mihai Mălăoni (cel bătrân) în prezent acolo locuiește nepotul său, Popescu Marcel. Actuala casă a fost construită de tatăl lui Marcel, Popescu Mihai, la începutul anilor 1940, când acesta era primar (și negustor de vite). Casa veche unde a funcționat notariatul a fost a învățătorului ungur Balazs Ferencz, care a vândut-o lui Popescu Mihai Mălăoni cel bătrân în anul 1911 cu 2.000 de forinți. De notariatul cercual Livadia aparțineau satele: Baru
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
4. Stoica Vasile Petru, cu averea cca.10 ha, necombativ în discuții, 5. Frații Petru și Ianăș Hodorog (tot vladislavi) cu averea până în10 ha, foarte combativi în discuții, 6. Crăciunescu Iacob Barb (averea peste 10 ha), om harnic, tăcut, negustor, întreprinzător (deportat la Canal în timpul dictaturii comuniste), 7. Popescu Mihai Mălăoni, cu averea peste 10 ha, mare negustor de vite, primar mulți ani, întreprinzător, combativ, a făcut închisoare la Canal, 8. Popescu Lascu Mălăoni (fratele primarului), cu un aspect fizic
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
tot vladislavi) cu averea până în10 ha, foarte combativi în discuții, 6. Crăciunescu Iacob Barb (averea peste 10 ha), om harnic, tăcut, negustor, întreprinzător (deportat la Canal în timpul dictaturii comuniste), 7. Popescu Mihai Mălăoni, cu averea peste 10 ha, mare negustor de vite, primar mulți ani, întreprinzător, combativ, a făcut închisoare la Canal, 8. Popescu Lascu Mălăoni (fratele primarului), cu un aspect fizic frumos, cu averea până în10 ha, negustor, adecedat la vârsta de cca. 50 ani datorită unui T.B.C. pulmonar
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
comuniste), 7. Popescu Mihai Mălăoni, cu averea peste 10 ha, mare negustor de vite, primar mulți ani, întreprinzător, combativ, a făcut închisoare la Canal, 8. Popescu Lascu Mălăoni (fratele primarului), cu un aspect fizic frumos, cu averea până în10 ha, negustor, adecedat la vârsta de cca. 50 ani datorită unui T.B.C. pulmonar, 9. Ceuță Ianăș Ciot, originar din Livadia de Coastă, cu averea de cca.10 ha, negustor de vite și fân, foarte combativ în discuții, mutat pe la vârsta de 60
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Mălăoni (fratele primarului), cu un aspect fizic frumos, cu averea până în10 ha, negustor, adecedat la vârsta de cca. 50 ani datorită unui T.B.C. pulmonar, 9. Ceuță Ianăș Ciot, originar din Livadia de Coastă, cu averea de cca.10 ha, negustor de vite și fân, foarte combativ în discuții, mutat pe la vârsta de 60 de ani în Livadia de Câmp, a făcut și el închisoare la Canal, a trăit peste 80 de ani, urmașii lui sunt de asemenea întreprinzători, picheri de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mutat pe la vârsta de 60 de ani în Livadia de Câmp, a făcut și el închisoare la Canal, a trăit peste 80 de ani, urmașii lui sunt de asemenea întreprinzători, picheri de drumuri, 10. Revitea Ianăș Finanț, cu avere mijlocie, negustor de fân, foarte vorbăreț și deosebit de activ în discuțiile publice, 11. pot fi amintiți de asemenea Băltean Ianăș Danci, Vladislav Pavel Gligor, frații Iacob și Mihai Popa, cu avere mijlocie, dar participanți la “dezbaterile publice” din sat, 12. Turcu Petru
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
dezvoltare de necrezut. Mărfurile aduse din Iași, București și Transilvania, blănurile din Rusia, valurile de sumane și aba, lucrate la Cașin și satele vecine, nu mai încăpeau în cele 111 de bărătci ale satului și în cele 30-40 ale sătenilor. Negustorii aveau depozite și prin casele cășiunenilor. Înafară de aceste mărfuri, se mai aduceau vagoane de lână de la Botoșani și Dorohoiu, burdufuri mari de brânză, cașcavalul afumat, brânză bătută în coajă de brad, păpuși de caș afumate, aduse mai ales de la
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
1864, data când statul a devenit proprietar, iarmarocul a fost dat prin licitație publică. În condițiile de arendare erau precizate clar taxele ce se puteau încasa, însă, arendașii neținând cont de acestea, și încasând după bunul lor plac, sileau pe negustori ca la rândul lor să înșele pe cumpărători la măsură și preț. După războiul de întregire, iarmarocul Cașinului a încput să decadă. Ultima lovitură i-a dat-o comuna Onești cu stația de cale ferată care a fost autorizată să
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
domiciliu permanent. După acest an, în Aldorf au început să se stabilească și evrei. În 1880 erau 7 evrei, iar până în anul 1930 numărul lor a crescut la 37. Aceștia se ocupau în special cu negoțul, fiind birtași, comercianți sau negustori. La Aldorf locuia o singră familie de maghiari, care au lucrat ca muncitori la calea ferată.
Unirea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300900_a_302229]
-
optsprezece ani, Watteau se hotărăște să plece la Paris, pentru a-și desăvârși pregătirea artistică. Lucrează la început cu un grup de pictori, jumătate artiști, jumătate meșteșugari, realizând în serie portrete, tablouri religioase, scene de viață, care erau vândute unor negustori de artă. În acest timp începe să cunoască și alte persoane din mediul artistic. Se împrietenește cu doi pictori de origine flamandă, Jean-Jacques Spoede și Nicholas Vleughels, cu care frecventează spectacolele de teatru. În acest nou mediu cunoaște pe Claude
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]
-
cu expresie tristă a feței, într-un veștmânt alb perlat. Opera se bazează pe ambiguitatea dintre teatru și viață. pe amestecul de artă și natură. Tabloul "„Firma” lui Gersaint" (1720) trebuia să servească într-adevăr drept firmă, căci Gersaint era negustor de opere de artă. Realizat cu extraordinară repeziciune de Watteau, tabloul-firmă rămâne agățat vreme de două săptămâni pe frontonul anticariatului lui Gersaint, timp suficient ca opera să fie admirată de întregul Paris. Scena se desfășoară într-un interior plin de
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]
-
că prin Gura Bașeului se înțelegea tocmai această regiune, deoarece pârâul cu acest nume se vărsa în dreapta Prutului, în această zonă. Aici a existat un vechi pot de traversare a Prutului. Așa se explică probabil și prezența în zonă a negustorilor brașoveni dar și faptul că aici a fost un important punct strategic, care a fost multă vreme sub control tătar. Tătarii își exercitau controlul prin intermediul bascacilor, care erau dregători prevăzuți cu escorte puternice de călăreți pentru a-i putea ține
Comuna Românești, Botoșani () [Corola-website/Science/300922_a_302251]
-
pentru Pace în 1938. Memoria lui Nansen este cinstită de multe țări, iar numele său este comemorat prin botezarea cu numele său a mai multe forme de relief, în special în regiunile polare. Familia Nansen era originară din Danemarca. (1598-1667), negustor, a fost unul dintre primii exploratori ai regiunii Mării Albe din Oceanul Arctic. Spre sfârșitul vieții, acesta s-a stabilit la Copenhaga, devenind " al orașului în 1654. Generațiile ulterioare ale familiei au trăit la Copenhaga până la jumătatea secolului al XVIII-lea
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
vatra satului delimitată de proprietăți agricole sau de elemente naturale, la satul de tip „adunat”, cu loturile de casă bine delimitate. Nucleul în jurul căruia s-au dezvoltat satele a fost constituit din clădirile publice - biserica, primăria, școala, precum și locuințele micilor negustori cu prăvăliile aflate de-a lungul drumurile principale care străbăteau localitățile. Condițiile istorico-geografice specifice au făcut ca până pe la 1850, principala formă de locuință să fie bordeiul îngropat sau semi-îngropat. Un diplomat francez descria casele din Câmpia Brăilei ca fiind
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
acea dată a angajat un paznic de moșie de origine tătară, de unde denumirea satului Tătaru. Satul Tătaru era străbătut de "drumul sării", drum ce făcea legătura între salinele din județul Prahova și portul Constanța. În perioada anilor 1600 era un negustor de sare, pe nume Sulu, care de-a lungul „drumului sării” a ridicat mai multe cruci, una din acestea fiind ridicată în satul Tătaru, la intersecția DJ 211 cu DJ 211A. Data exactă a ridicării acestei cruci nu se mai
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]