6,675 matches
-
rigorism când deviat, când ocultat, este și cel al... colaboratorilor. Logic ar fi ca întâi să fie condamnat, judecat, înfierat etc. sistemul, care a produs specia informatorilor și doar apoi instrumentele sale. Deci, întâi cauza și apoi efectele. Ei, bine, obsesia generală, adesea morbidă, cu aspecte evidente de patologie socială, este doar denunțarea informatorilor și nu a sistemului ideologic-politic-social, care l-a produs în proporții de masă. Repulsia etic sentimentală trece, în acest caz, cu mult înaintea negării raționale și argumentat-ideologice
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
deci vorbi, în cazul iluștrilor predecesori, aproape de un enciclopedism fără voie. Neexistând nimic anterior în spatele lor, decât un gol cultural imens, ei au fost puși în situația de a recupera, imediat, cât mai mult posibil și simultan în toate direcțiile. Obsesia esențială a fost și a rămas eliminarea acestui gol istoric. Și nu oricum, ci cât mai repede posibil, printr-o aliniere și sincronizare globală și cuprinzătoare, în scopul recuperării integrale, în toate domeniile culturii. Viteza și coeficientul nostru de adaptare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
tuturor achizițiilor anterioare. în felul acesta, până și istoria noastră culturală se poate insera, măcar în unele puncte, sintezei culturale globale a umanității. Poate părea destul de curioasă, dacă nu chiar bizară, într-un fel într-o cultură ca a noastră obsesia polemică anti-goetheană și, mai mult decât atât, o carte de tipul Despărțirea de Goethe de Constantin Noica (1976). Ca și cum Goethe și goetheanismul au constituit vreodată o preocupare majoră, apăsătoare, obsedantă, a culturii noastre. Răfuiala cu Goethe (care a contaminat și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de fapt, întreaga condiție a culturii după ureche. Dar până la a deplânge, precum Constantin Noica, această uriașă acumulare de cunoștințe, ce ar ține de o demonie a intelectului (nu și a rațiunii), spre deosebire de filozofia cea mare (de ce această preocupare sau obsesie ar trebui să constituie o preocupare universală, n.n.?), care poate duce la simplu neopozitivism sau, încă mai rău, la simplu enciclopedism (încă o dată: de ce? n.n.), ca în Occident, spre dezorientarea lumii contemporane 15, parcă ne preocupă mai mult soarta culturii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
oricărei vitalități și a oricărui act creator din lume, fără nici un fel de certificate de naționalitate. Colecția de complexe nu se oprește, bineînțeles, aici. Ea este mult mai bogată. într-o enumerare expeditivă (dar nu și superficială) ea reține și obsesia identității. Ce suntem, de fapt? în Occident, o astfel de problemă este aproape fără sens. în orice caz, nimeni nu și-o mai pune, în termenii apăsător-obsedanți, ai unei evidente crize de identitate, atât de tipică studiilor noastre, numeroase, pe
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de o anumită pedagogie a autorului, de a nu-i da cititorului o "poveste" "cu desăvârșire transparentă"27. În această pedagogie și plăcere a labirintului, în această "încercare inițiatică", trebuie decelate nume care contează în economia lucrării, unele reliefat ilustrative. Obsesia lui Eliade de a nu da cititorului o povestire cu desăvârșire transparentă sporește în proza din urmă; acesta este și motivul pentru care numele nu mai au transparența de la început; un exemplu relevant este numele personajului Una din Întoarcerea din
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
radical literatura noastră", însă "câți dintre tinerii care veneau să-l asculte la Universitate unde i se încredințase cursul de Metafizică și seminarul de Istoria Logicei, nu erau în primul rând ispitiți să-l cunoască pe romancierul care le oglindea obsesiile și febra? Cu timpul, probabil că balanța s-ar fi echilibrat. Istoria nu i-a lăsat însă răgaz"8. Occidentul l-a impus pe Eliade ca savant, în detrimentul romancierului, a cărui operă va fi adumbrită: dacă savantul este atât de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
domeniul S.F. Narațiunile devin astfel concretizarea unor vise, ale unor aspirații realizabile deocamdată doar în plan literar"41. Sunt citate ca ilustrări ale acestei afirmații narațiunile Les trois Grâces, Tinerețe fără de tinerețe, Dayan, Un om mare. De asemenea, "multe din obsesiile filosofului sunt reluate și dezbătute și în plan literar", deoarece omul de știință și scriitorul sunt "două fețe distincte ale aceluiași personaj", întâlnite "într-un punct convergent, mitul"42. Teorii ale lui Eliade referitoare la evoluția ciclică a lumii, umanitatea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
acte profane, în cenușiul cotidian: "în nuvelele mele, încerc întotdeauna să camuflez fantasticul în cotidian (...) Cred că întotdeauna transistoricul este camuflat de istoric, și extraordinarul, de obișnuit"53. În însemnarea din 1 martie 1976, a Jurnalului "problema aceasta" devine o obsesie, "căci o reîntâlnesc nu numai în lucrările mele de Istoria Religiilor și în scrierile literare din ultimii treizeci de ani, dar și în reflecțiile pe care le notez exclusiv pentru mine"54, iar în 28 septembrie 1975, vorbind despre nuvela
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
subpământeană pe care o caută Lixandru și băieții grupați în jurul lui, descrisă "ca o lumină mare de tot și ca o peșteră de diamant... luminată de parcă ardeau o mie de făclii"458 fusese, cu două sute de ani mai devreme, centrul obsesiilor chinuitoare ale boierului Iorgu Calomfir, soțul Arghirei, care, tot căutând un leac pentru miopia Arghirei, ajunge să fie stăpânit de dorința de a cunoaște lumea blajinilor, imagine subterană a începutului unei noi vieți acolo unde duc cărările morții 459: "Or
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fost și nu mai poate fi pentru că a intervenit tragedia..."619. Pentru Ieronim, uniformele reprezintă "arta, geniul ludic. Cât timp ne vom putea costuma și vom putea juca, suntem salvați!"620, un mijloc de a se opune Istoriei; cultivându-și obsesia vieții ca spectacol, în care se poate interveni prin schimbarea rolurilor, Ieronim revelează funcția ontofanică a ritualului artistic care rememorează actul cosmogonic, manifestare a jocului divin 621. Uniformele reînvie mitul generalului Calomfir, "eroul de război", "erou din Primul Război Mondial
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
posibile "izvoare uitate ale inspirației literare"1, Eliade formulează "unitatea profundă a scrierilor mele, atât literare cât și istorico-filozofice" și filiația directă a unor opere de ficțiune din opera de erudiție științifică. Pe ambele tărâmuri, unite prin ceea ce autorul numește obsesie în Jurnal, și anume conceptul de irecognoscibilitate a miracolului sau camuflare a sacrului în realități/acte profane (întâlnit în "lucrările mele de Istoria Religiilor, în scrierile literare, dar și în reflecțiile pe care le notez exclusiv pentru mine"2) autorul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de Mircea Handoca, Curtea Veche, București, 2000, p. 56. 36 Ibidem, p. 59. 37 Ovid S.Crohmălniceanu, op. cit., p. 314. 38 Ibidem, p. 313. Această idee o regăsim și în analiza făcută de Lionel Decebal Roșca romanului Huliganii care "cristalizează obsesii ale generației Crinului Alb, ale Itinerariului spiritual și ale Criterionului" (Dicționar analitic de opere literare românești, A-M, coordonare și revizie științifică: Ion Pop, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, p. 368). 39 Mircea Eliade, Jurnal, vol. II, Editura Humanitas
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Unul poate fi în același timp Multiplu. Principiul de simplicitate fie separă ceea ce este legat (disjuncție), fie unifică ceea ce este divers (reducție)"837. Gândirea simplificatoare operează prin idealizare (expresie a credinței că numai inteligibilul este real), prin raționalizare (expresie a obsesiei de a închide realitate în ordinea și coerența unui sistem) și normalizare (eliminarea a tot ceea ce este straniu, nedeductibil, misterios)838. Știința clasică, susține gânditorul francez, se articulează pe această paradigmă simplificatoare și reducționistă, având în centru principiul înlocuirii vizibilului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Literatura franceză și francofona Iași (1999-2000) doctorat (doctorand) / tema : GEORGES PEREC. MYTHOLOGIES - LITTERATURE ET RECREATION DU REEL (DECEMBRIE 2007) · publicații în specialitate (cărți) * ARTICOLE: “PICARESCUL ÎN CĂLĂTORIE LA CAPĂTUL NOPȚII DE LOUIS-FERDINAND CELINE”, <<SPIRITUL CRITIC>>,NR.3.AUG. 2003 * DUREROASĂ OBSESIE A LUI EUGENE IONESCO” <<SPIRITUL CRITIC>>,NR.4,OCTOMBRIE 2003 * „ARTHUR RIMBAUD -150”, <<SPIRITUL CRITIC>>,NR.7, IULIE 2004 * METAMORFOZA TIMPULUI ÎN SPAȚIU ÎN ROMÂNUL LA VIE MODE D’EMPLOI DE G. PEREC”, <<SPIRITUL CRITIC>>,NR.10, APRILIE 2005 · comunicări
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
posibile, iar succesul lui profesional îl înzestrase cu răgaz și resurse anume pentru explorarea posibilului - zenitul comportamental al lumii lui. Dacă socialul poate fi explorat, și asta cu bune intenții, atunci să fie, chiar dacă se riscă astfel infectarea lui cu obsesiile exploratorilor! Devine atât de dificil statul în banca ta odată ce jocul de-a posibilul ți-a înfierbântat mințile până la delir. Căzut în patima lui, nu-ți mai rămâne decât să-l joci până dincolo de saturație, unde numai greața l-ar
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și nici nu afișau atitudini și comportamente de opozanți. Cu toții, familiile lor, cei apropiați au fost și aceștia afectați; dacă multiplicăm milionul de urmăriți numai de trei ori, ajungem la cifra halucinantă de trei milioane de oameni afectați de această obsesie a controlului și a supravegherii. O operațiune la scară socială de sechestrare fizică și psihică a persoanelor și a conștiințelor lor. Filmul acesta are o certă valoare educativă, pentru că prezintă experiențele unor oameni obișnuiți; el Înfățișează atât metodele de supraveghere
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
o epocă care este mai puțin acoperită comparativ cu perioada timpurie a comunismului, cunoscută ca perioada „terorii”. O contribuție la Înțelegerea mai profundă și mai nuanțată a unui trecut care parcă nu mai vrea să se termine. De unde venea această obsesie a supravegherii, sechestrării și prelucrării vieții profesionale și private a tuturor indivizilor și grupurilor sociale? De ce au avut atât succes aceste metode și cum au marcat ele societatea românească? Ce experiențe sociale și de grup au determinat această frică de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Complexul subteranei a cuprins Întreaga societate. În obiectiv intra nu numai dușmanul declarat, burghezia, ci și dușmanul intern, camaradul care nu respectă norma. Puteau fi În această categorie toate cadrele, chiar și vechii ilegaliști, inclusiv cei din nucleul de bază. Obsesia trădării devine mod de viață. Au căzut pe rând, cum știm, capete importante. Alături de lupta pentru putere a nucleului dur se desfășura, paralel, lupta pentru supraviețuire a celor din eșaloanele inferioare, a noilor tovarăși de drum, a populației stăpânite de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
drum, a populației stăpânite de frică. Intră În joc tehnicile exersate În ilegalitate, acum larg cunoscute și răspândite. Disimularea, camuflajul, cameleonismul, păstrarea aparenței sunt numai unele dintre ele. În același timp, luptele intestine, fracționismul măcina gruparea din interior; de unde și obsesia unității, a frontului, nevoia eliminării celor ce se abat de la linie. Sancționarea unor pretinse abateri ideologice era doar fațada pentru conservarea forței Întregului. Mă Întorc la cartea lui Pavel Câmpeanu, un adevărat manual al grupului de asalt format În Închisori
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
multă experiență socială. trebuie să fie un exemplar alfa, crede o doamnă care găsește adesea determinantul potrivit, un individ care se crede mereu În competiție, care trebuie să conducă, care nu se poate impune decât prin forță. A cărui singură obsesie e să fie conducătorul haitei. „Și credeți că acest comportament e expresia unui complex de superioritate?” „A, nu, dimpotrivă”, intervine un domn care vine dintr-un oraș de pe Jijia de Sus, conducătorul unei școli de șoferi. „E complexat, conștientizează că
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
prune.verzi (de rahat), pătratul (meschina cameră pentru cinci persoane de la căminul studențesc), perchezițiile, zvonurile, șușoteala, autobuzele cu deținuți, interogatoriile, agresiunile și umilințele, furia care desfigurează, ratarea (sleirea, renunțarea, oboseala), furtul de la stat (ca revanșă, reparație, instituție a echilibrării sociale), obsesia meseriilor profitabile („toți vor să ajungă milițieni și ofițeri”), gândul sinuciderii, oamenii cu capetele plecate, hrana celor din fabrici („mâncau slănină Îngălbenită și pâine uscată”), tehnicile de Îndoctrinare (copiii nu rostesc nici o propoziție fără „trebuie”), prietenia basculând Între dragostea secerată
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
discerne. Capitolul 2 CRIZA SPIRITUALĂ ȘI INTELECTUALĂ DE LA SFÎRȘITUL EVULUI MEDIU În acest sfirșit de Ev Mediu, frica de moarte este de omniprezentă, obsedînd spiritele, dominînd arta, literatura, predicile și modelînd comportamentele, începînd cu dorința de a trăi șipînă la obsesia mîntuirii care explică evoluția superstițiilor, a vrăjitoriei și spaima colectivă. Or, în general, Biserica este incapabilă să răspundă acestor aspirații spirituale. Numai ordinele cerșetorilor își exercită în orașe activitatea lor pastorală. Încă de la începutul secolului XIV, papalitatea, victorioasă totuși în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a ști cine deține supremația asupra creștinătății papa sau suveranii nu este rezolvată definitiv. Criza zdruncină formele de credință religioasă și sistemele de gîndire, care exprimă reflectarea universului și a organizării sale. Moartea omniprezentă Prezența morții îmbracă forma unei adevărate obsesii. Provocată de numeroasele victime ale calamităților din acele timpuri, ea este prezentă peste tot în literatură, în artă, în predici. Cultura pune accent pe aspectele corporale ale descompunerii, scoțînd în evidență amănuntele capabile să trezească oroarea și spaima, determinîndu-1 pe
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cerere social? f?r? �ndoial? ambi?ioas?, dorin?a de a umple pr?pastia de ne?tiin??, de ignoran?? asupra unei realit??i sociale �n plin? bulversare, zelul de a pune �n act metode americane de observare ?i de analiz?, obsesia de a se rupe de orientarea esen?ialmente speculativ? a sociologiei clasice, acapararea dezbaterii socio-politice de c?tre filosofi, ostilitatea deschis? a marxismului, dominant atunci, fă?? de ?tiin?ele sociale �burgheze�. Presă?i de c?tre planificatori ?i de c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]