7,850 matches
-
În plus, conducătorii bulgari se confruntau cu probleme interne. O parte dintre nobili s-au răzvrătit împotriva autorității centrale, după care a mai urmat și o perioadă de controverse religioase. Problema ereziei fusese întotdeauna o problemă majoră atît pentru biserica orientală, cît și pentru cea occidentală. Erezia bogomilistă, care își are rădăcinile în Bulgaria, avea să joace un rol deosebit de important. Bogomilii erau dualiști; ei credeau că sufletul omului reprezintă principiul binelui, în vreme ce trupul și lumea materială erau întruchiparea răului. Nerespectînd
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
credinței ortodoxe nu le scutise, firește, de conflicte armate între ele. Serbia, Bulgaria și Bizanțul au fost în diverse perioade răspunzătoare de distrugerea unuia dintre aceste state. Pe lîngă amenințarea prezentată de puterile slave din Balcani și de statele musulmane orientale, guvernul bizantin trebuia să facă față și provocării Occidentului, atît de natură politică și militară, cît și religioasă. Strădaniile împăraților bizantini de a se menține la înălțimea pretenției de a fi, alături de Roma, autoritatea universală au eșuat. În anul 800
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
putere dominantă în peninsula italică și în cadrul statelor germane. Pe parcursul următorilor cincizeci și cinci de ani, pînă la înfrîngerea suferită față de Prusia din 1866, monarhia avea să se concentreze asupra menținerii influenței sale în aceste regiuni. Problema Balcanilor și chestiunea orientală trecuseră pe plan secund. Puterea habsburgică, care avea tot interesul în menținerea acestei situații favorabile, a intrat alături de Prusia și de Rusia în Sfînta Alianță, al cărei țel principal era păstrarea statu quo-ului și a ordinii politicii conservatoare existente. 3
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
avea un efect important asupra activităților revoluționare: mai întîi formularea și acceptarea de către foarte multă lume a ideologiilor națională și liberală, în al doilea rînd schimbarea situației economice, iar în al treilea intensificarea amestecului marilor puteri europene și apariția Chestiunii Orientale. NAȚIONALISMUL BALCANIC: FUNDALUL REVOLUȚIILOR Liderii și intelectualii balcanici din secolul al nouăsprezecelea aveau să fie profund influențați de două doctrine politice care apăruseră în Europa Occidentală: liberalismul, ale cărui rădăcini se aflau în ideile Iluminismului secolului al optsprezecelea, și naționalismul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
revoluționară. Unii dintre liderii mișcărilor de eliberare națională erau direct afectați de originea lor comercială, fie ca membri ai comunităților de negustori care se ocupau cu comerțul maritim, fie ca negustori de vite care străbăteau teritoriile celor două imperii. Chestiunea Orientală Soluționarea problemelor balcanice și otomane era extraordinar de mult complicată de faptul că, în secolul al nouăsprezecelea, această regiune a devenit un centru principal al conflictelor dintre marile puteri, soarta zonei devenind intim legată de menținerea echilibrului de forțe în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
conflictelor dintre marile puteri, soarta zonei devenind intim legată de menținerea echilibrului de forțe în Europa (vezi harta 17). Întregul amalgam de probleme referitoare la decăderea Imperiului Otoman, revolta supușilor și intervenția europenilor au devenit cunoscute sub numele de Chestiunea Orientală. Aceasta avea să devină unica și cea mai importantă cauză a controversei diplomatice dintre puteri și să ducă la izbucnirea singurelor două războaie ale secolului de după Congresul de la Viena războiul Crimeei și primul război mondial. Prima întrebarea la care trebuie
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mai mare a numărului celor cu drept de vot, și pe continent, unde Marea Britanie se alia în general cu Franța împotriva puterilor conservatoare, sprijinul era acordat mișcărilor naționale și liberale. În schimb, în propriile lor posesiuni coloniale și în Chestiunea Orientală, conducătorii britanici duceau o politică destul de diferită. Deși încurajau permanent eforturile de introducere a reformelor administrative otomane, mișcările care aveau drept obiectiv destrămarea imperiului erau în general ferm descurajate. Harta 17. Europa în 1815 În ciuda învingerii lui Napoleon, Franța continua
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de bătaie. Repetatele victorii asupra slăbitului Imperiu Otoman nu au fost repurtate cu ușurință. Frontierele Rusiei erau întinse și greu de apărat. Pe tot parcursul secolului, marea ei teamă a fost ca nu cumva adoptarea unui curs aventuros în privința Chestiunii Orientale să ducă la formarea unei coaliții europene și la o înfrîngere militară zdrobitoare. Posibilitatea aceasta, care a devenit realitate la mijlocul veacului, a frînat tot timpul acțiunile rușilor. Din fericire pentru interesele Rusiei, guvernul ei avea alternative la război, prin care
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
soldați britanici au fost trimiși în alte regiuni ale Greciei. În ciuda faptului că era în război cu Imperiul Otoman, guvernul Rusiei era perfect conștient de pericolele pe care le implica situația. El nu voia să impună o rezolvare a Chestiunii Orientale care ar fi avut drept rezultat reacția celorlalte guverne. Țelurile lui în cadrul războiului constau deci doar în ceva mai mult decît implementarea prevederilor Convenției de la Akkerman, pe care Poarta le acceptase deja. Conducătorii Rusiei știau că cetatea Constantinopolului nu putea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Ei susțineau că nu erau obișnuiți să-și scoată pălăriile în fața sultanului. Chestiunea de a-și scoate sau nu pălăriile a fost analizată oficial, reprezentanților greci de față dîndu-li-se în cele din urmă alternativa de a se prezenta după tipicul oriental, adică să se arunce la podea și să-i sărute regelui picioarele, în care caz își puteau păstra pălăriile pe cap, sau conform obiceiului european, apărînd atunci cu capetele descoperite.4 Sarcinile de bază care stăteau în fața regenților erau organizarea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pe protectorii favorabili instituirii unui regim constituțional, dar doreau ca acesta să aibă o orientare conservatoare. Aceștia voiau să fie evitată orice situație care ar fi putut face din Grecia centrul unor tulburări revoluționare sau să ducă la reactualizarea Chestiunii Orientale. Constituția din 1844 satisfăcea pe deplin tendința conservatoare. Ea prevedea instituirea unei monarhii constituționale limitate, dar regele avea puteri foarte mari. Othon avea drept de veto în privința legislaturii și cel de a numi și destitui miniștrii. A fost introdusă o
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
erau ferm împotriva oricărei acțiuni a grecilor. În deceniul al patrulea au avut loc două crize otomano-egiptene, prima între 1831 și 1833, iar a doua între 1839 și 1841. În acest moment, Marea Britanie și Rusia, de obicei rivale în problemele orientale, s-au alăturat Imperiului Habsburgic în susținerea menținerii integrității teritoriale a Imperiului Otoman. În 1841, cînd a izbucnit o revoltă în Creta, opinia publică grecească a luat atitudine. O situație și mai tensionată a apărut în timpul războiului Crimeei, atunci cînd
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
rînd la cei prusaci. Poarta a preferat firește să se bizuie pe ajutorul unui stat care se bucura de o înaltă reputație în domeniul realizărilor militare pe cîmpul de luptă, dar care manifestase pînă atunci un interes minim față de Chestiunea Orientală. Marele general prusac Helmut von Moltke a venit la Constantinopol și a jucat un rol foarte important în reorganizarea forțelor militare ale imperiului; consilierii britanici au fost folosiți în aceleași scopuri pentru modernizarea forțelor navale. Au fost totodată trimiși studenți
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
musulmani, guvernînd împreună cu aceștia. Procesul reformelor a fost întrerupt în deceniul al șaselea de criza care a dus la izbucnirea războiului Crimeei. Conflictul acesta, singurul război european general din intervalul 1815-1914, a avut la bază problemele obișnuite asociate cu Chestiunea Orientală: necesitatea resimțită de majoritatea puterilor europene de a păstra integritatea Imperiului Otoman și, implicit, echilibrul de forțe în Orientul Apropiat. Problema protectoratelor religioase a fost discutată anterior. Austria, prin Tratatul de la Karlowitz, Franța prin mai multe acorduri, și Rusia, mai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ar putea ca oficialii ruși să fi crezut într-adevăr că tratatele lor anterioare le acordau acest privilegiu. Se pare că Nicolae I era și el convins că exista un fel de înțelegere tacită între el și Marea Britanie asupra problemelor orientale. În ciuda acestui fapt, cererea, mai ales în termenii în care era ea formulată, nu putea fi acceptată nici de Poartă, nici de puteri, întrucît ar fi dus la dominarea imperiului de către Rusia și la o deteriorare totală a echilibrului diplomatic
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
toate capitalele, unde se credea că domnitorul nu făcea decît să pregătească terenul pentru o declarație de independență. Războiul franco-prusac și denunțarea Tratatului de la Paris de către Rusia provocaseră suficiente pericole potențiale, așa că puterile se temeau de declanșarea unei alte crize orientale. Ele nu aveau deloc intenția să-l ajute pe domnitor în rezolvarea conflictelor lui interne. Agitația stîrnită împotriva acestuia a atins apogeul în noaptea de 22/23 martie 1871. Demonstrațiile organizate de simpatizanții Franței în momentul în care colonia germană
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
deceniului al optulea, Rusia, Germania și Imperiul Habsburgic s-au unit oficial în așa-numita Alianță a Celor Trei Impărați, o combinație ce urma să domine diplomația europeană în anii următori. Nici una dintre aceste puteri nu dorea o nouă criză orientală. În ciuda faptului că situația internațională nu era favorabilă tentativelor de extindere a autonomiei statului român, guvernul acestuia și-a continuat strădaniile în această direcție. Cel mai mare succes al lui a fost încheierea convențiilor comerciale cu Austro-Ungaria și Rusia fără
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
habsburgilor era concentrată asupra evenimentelor din teritoriile germane și italice. Protejarea intereselor habsburgice în aceste regiuni constituia obiectivul esențial al politicii externe, problemele Balcanilor și ale Orientului avînd clar o importanță secundară. Atitudinea în general negativă a habsburgilor față de Chestiunea Orientală și dorința lor de a nu fi implicați în controversele balcanice reflectau această atitudine; neutralitatea lor din timpul războiului Crimeei, de exemplu, a fost cel puțin parțial impusă de situația din Italia. Diplomații habsburgi au jucat un rol mai activ
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mult rezultatul complicațiilor externe decît al celor interne. Poziția austriacă în relațiile internaționale după Congresul de la Viena se bazase pe Sfînta Alianță, parteneriatul dintre Prusia, Austria și Rusia. În ciuda faptului că această combinație nu funcționase întotdeauna bine în cazul Chestiunii Orientale, ea își îndeplinise funcția principală de stabilizare a situației politice pe continent și de apărare a intereselor membrilor ei în cadrul Poloniei împărțite. Așa cum am văzut, armata rusă a venit în 1849 în ajutorul Vienei. Spre marea nemulțumire a Rusiei, guvernul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
adiacente Muntenegrului și erau luptători experimentați, plus că au primit ajutor și din Dalmația. Poarta era deci nevoită să înăbușe o rebeliune într-o regiune unde operațiunile militare anterioare fuseseră costisitoare și nepractice. Acest eveniment va readuce în discuție Chestiunea Orientală și va avea drept urmare un alt război ruso-turc. CRIZA DIN 1875-1878 Deși ținuturile balcanice continuau să constituie un centru al preocupărilor marilor puteri, nici un conflict major nu s-a ivit în cei douăzeci de ani de după 1856. Unirea Principatelor, urmată
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mari progrese. Naționaliștii considerau totuși drept țelul lor suprem Bulgaria stabilită prin Tratatul de la San Stefano. Unificarea Bulgariei și detronarea lui Alexandru provocaseră crize internaționale majore în anii nouăzeci. Macedonia avea să fie următorul centru al conflictelor din Balcani. CHESTIUNEA ORIENTALĂ, 1887-1897: UN DECENIU DE CALM RELATIV Aliniamentul diplomatic dominant al perioadei dinaninte de 1878 a fost, așa cum am menționat mai sus, Alianța Celor Trei Impărați. Marea nemulțumire a Rusiei față de rezultatele slabe ale războiului ruso-turc s-a întors ulterior nu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
rus, prin care se stabilea cooperarea celor două puteri pentru menținerea statu quo-ului în Balcani. Ulterior, vreme de un deceniu, aceste guverne au colaborat într-adevăr ca să împiedice izbucnirea oricărei crize majore care ar fi putut duce la redeschiderea Chestiunii Orientale. Aveau să apară două centre importante de turbulență în Peninsula Balcanică. În 1897, drept urmare a unei alte revolte declanșată în insula Creta, Grecia a declarat război Imperiului Otoman. Armata grecească a fost învinsă, dar presiunea marilor puteri a împiedicat Poarta
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
32; 122 Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, 263, 264, 296, 316 Carpați, 14; 20; 32; 103; 142 Castlereagh, 205 Catargiu, Lascăr, 263 Catargiu, Maria, 222 Cernîșevski, 300 Certa Puncta, 147 Cetinje, 45; 85; 115; 223; 224; 227; 228 Chesme, 73; 113 Chestiunea Orientală, 10, 161, 173, 174, 176, 208, 235, 251, 252, 269, 312, 330, 333 Chilia, 98; 108; 118 Chios, insula, 73, 201 Chiril, 27 Church, Sir Richard, 35; 59; 101; 144; 203; 231; 286; 341; 342; 344 Clain, Ioan Inochentie, 145
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să-i spui Gigi? Și, oricum, așa mi se pare, că în lumea satului și în bloc la mine s-au înmulțit excesiv cei pe care îi cheamă Gigi. Sau Marcel, Viorel. Astea nu sunt niște nume bune. Compromise. Prea orientale. Nici „bre“ nu merge să-i spui lui Gheorghe Tatomir. Nici „domnu’“. Avea Nichita Stănescu o vorbă: „Ultimul domn a fost Alexandru Ioan Cuza. Eu sunt Nichita!“. Și „nea Gheorghe“ pare puțin deplasat să-i spui. Sau „Gheo! Măi, Gheo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
lungi de gumă vârâte În urechi, și vă Închipuiați cu ce emoții, „Asaltul de la Gri vița“ Înregistrat pe cilindrii de ceară moale; repede popularizat și intrat, cu pâlnia lui multicoloră și cu răsunetele lui barbare de clanaret și de manele orientale, În zaiafetul de duminică al mahalalelor, iar de aci, și mult mai târziu, cu plăcile lui de jazz și hot, În restul lumii melomane. Primul zbor În București al lui Blériot (eroul „sublim, scria Charles Maurras la 1909, al primului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]