5,955 matches
-
complexitate a serviciilor medicale spitalicești acordate în funcție de morbiditatea spitalizată, de dotarea spitalului cu aparatură și de încadrarea cu personalul de specialitate; 2. infecții nosocomiale raportate la numărul total de externări; 3. infecție clinic aparentă sau asimptomatică provocată de germeni cunoscuți patogeni, care se manifestă pe perioada spitalizării la un interval de timp mai mare decât incubația minimă sau la domiciliu la un interval de timp mai mic decât incubația maximă. Art. 5. - Valoarea totală contractată de spitale cu casele de asigurări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206833_a_208162]
-
20 æm, au o perioadă de înjumătățire a greutății, mai mică de 40 zile, sau - un test intraperitoneal, corespunzător, nu a evidențiat o creștere a efectului cancerigen, sau - un test corespunzător, pe termen lung, prin inhalare, a demonstrat absența efectelor patogene semnificative sau a modificărilor neoplazice. Notă R Clasificarea că substanță cancerigena nu este necesar să se aplice fibrelor al căror diametru mediu geometric raportat la lungime minus două abateri geometrice standard este mai mare de 6 æm. Notă S Pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207505_a_208834]
-
complexitate a serviciilor medicale spitalicești acordate în funcție de morbiditatea spitalizată, de dotarea spitalului cu aparatură și de încadrarea cu personalul de specialitate; 2. infecții nosocomiale raportate la numărul total de externări; 3. infecție clinic aparentă sau asimptomatică provocată de germeni cunoscuți patogeni, care se manifestă pe perioada spitalizării la un interval de timp mai mare decât incubația minimă sau la domiciliu la un interval de timp mai mic decât incubația maximă. Art. 5. - Valoarea totală contractată de spitale cu casele de asigurări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
sinteza acestor compuși și studiul corelației dintre structura lor chimică și acțiunea fiziologică reprezintă contribuții importante la lărgirea bazelor teoretice și metodologice ale chimiei organice și ale chimiei generale. Unii din compușii sintetizați sunt biologic activi, inhibând dezvoltarea diferitelor bacterii patogene, iar alții formează combinații complexe cu diferiți ioni metalici, având remarcabile proprietăți semiconductoare. Toate acestea dovedesc preocuparea Elenei Budeanu de realizare a unei legături organice între învățământ, cercetare și producție. În același timp, prof. Elena Budeanu a efectuat cercetări în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și B; reumatismul nu poate fi și hepatită, etc.) scrie și trei tratate despre natură și un discurs medical. Heraclit din Ephes este urmat de tractul Democrit din Abdera care întreprinde o clasificare a medicamentelor și susține infinitatea unor agenți patogeni (semințe morbigene) care atacă sângele generând diverse maladii. Funcționaliști și integraliști, filosofii medici și medicii filosofi, au afirmat medicina elenă, încât concepțiile școlilor din Cos, Cnidos și Rhodos s-au făcut cunoscute și au rămas prin Hippocrat, ca generatoare de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
unitatea anatomopatologică a sifilisului, fiind confirmat de Ulsenius (Theodor Uelsen) și de celebrul Fracastoro specialist în patologia infecțioasă. Asupra personalității lui Fracastoro și a operei sale vom insista într-un alt subcapitol rezervat titanilor medicinii Renașterii. Deocamdată precizăm că germenii patogeni intuiți de Fracastoro (microscopul propriu-zis nu era inventat) au fost mai târziu puși în evidență de Pasteur. Fracastoro a propus imediat izolarea leproșilor. Sifilisul însă făcea ravagii. S-a discutat asupra manifestărilor sale, a vechimii bolii, cu ipoteza aducerii lui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Pasteur. Fracastoro a propus imediat izolarea leproșilor. Sifilisul însă făcea ravagii. S-a discutat asupra manifestărilor sale, a vechimii bolii, cu ipoteza aducerii lui din lumea nouă, dar și cea a originii antice prin studiul oaselor afectate de lues. Agentul patogen era bănuit, nu izolat. Se presupunea a fi un germene cu mare viteză de diseminare. în 1505 se înființează în Bologna un spital special și încă unul în Ferrara. S-au propus și încercat tratamente cu mercur, unguente cu Gaiacol
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Fracastoro o adaugă și pe a treia, infectarea la distanță și propune arderea lucrurilor infectate. De contagione et contagionis morbis („Despre contagiune și bolile contagioase“, Veneția, 1546) devine o carte de referință valoroasă. Descrieri clinice, clasificări, căi de transmitere, agenți patogeni, relevă pe savantul care, pe lângă maladiile amintite l-au preocupat și febra tifoidă, gripa etc., pentru fiecare boală și pacient căutând remedii, stabilind diagnostice, recomandând izolarea lor (carantina). Fracastoro și-a onorat profesia aducând contribuții în domeniul bolilor contagioase, a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
vor consuma, istoric, declinul, războiul civil din Anglia (1662) și alte frământări interne și externe ale popoarelor sunt evenimente politice cu impact în dezvoltarea societății și a statelor. Dar războaiele istoriei sunt dublate, în acest secol, de războaiele microbilor. Agenții patogeni n-au frontiere. Sănătatea popoarelor europene e pusă în pericol. Ciuma traversează secolul, cu puseuri maxime, în Italia (1630), în Anglia (1665). Variola o acompaniază ajungând în 1670, la starea de endemie. Aceste maladii sunt dublate de bolile mizeriei: tuberculoza
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
operează și azi. Linné face și o clasificare a bolilor în 11 clase, explicate în Geneza morborum (Originea bolilor), 1763. în Arcana naturae detecta (Dezvăluirea secretelor naturii) face o clasificare a ceea ce Anton van Leeuwenhoek (1632 - 1723) numește „animaluncule“, agenți patogeni. în 1758, Linné descoperă distomatoza = afecțiune hepatică. Despre Frigurile intermitente se ocupase în teza de doctorat (1735). Prin „Philosofia botanică“ (1751), Karl Linné face cunoscută, între altele, înțelepciunea naturii. Teoria sa creaționistă este viu criticată în acest secol cu preferințe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de îmbolnăviri. Pasteur colaborează cu Emile Roux (1853 - 1933). Tânărul cercetător își face laborator după modelul maestrului Pasteur. Fac experiență cu vaccinuri pe pui, vaci, vulpi. Realizează culturi de microbi și bacterii. încep să se utilizeze filtrele specifice fiecărui agent patogen de către Chamberland (1853 - 1908) ș.a. Bacteriologia devine știință cu domeniu, metode, mijloace proprii. în anul morții lui Pasteur - 1895 - I. Strass publică Tuberculose et son bacille. Cercetătorii de la Institutul Pasteur deschid noi perspective medicinei și finalităților sale. Diagnosticul se edifică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
purta numele. în țările cu medicină avansată apar imunologi de seamă. Pe lângă ei se afirmă și românul Victor Babeș care, în premieră mondială, afirmă posibilitatea vaccinării toxinei imunizante în amestec cu ser (1895). Din momentul în care Pasteur izolează microorganismele patogene anaerobe, își mobilizează elevi ca Roux și Chamberland să cerceteze microbii bolilor umane. în 1878, localizează stafilococul osteomielitei, în 1879 streptococul. în 1886 rusul Nikolaev Artur izolează germenele tetanosului, Yersin descoperă la Hong-Kong (1894) agentul pestei. Numărul descoperirilor de coci
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
localizează stafilococul osteomielitei, în 1879 streptococul. în 1886 rusul Nikolaev Artur izolează germenele tetanosului, Yersin descoperă la Hong-Kong (1894) agentul pestei. Numărul descoperirilor de coci crește în jurul anului 1900. Dar, pe lângă coci și bacterii mai sunt însă și alți agenți patogeni. Este vorba de paraziții de diverse categorii și grade de nocivitate, ca și virușii. Pe unii Pasteur i-a întrezărit doar. Dezvoltarea microbiologiei a avut un important răsunet și în alte domenii ale medicinei, în special în chirurgie și obstretică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dramatic. Germenele ei nu alege clasa socială, nici organul pe care să-l atace. Descoperirea acestui bacil înseamnă descoperirea cauzei unei boli vechi și universale. Această descoperire îl face cunoscut pe Koch într-un timp în care interesul pentru agenții patogeni cunoaște un ritm neobișnuit. Norvegianul Hansen descoperă agentul leprei în 1875; Roux, colaboratorul lui Pasteur, pe al febrei puerperale - 1879; germanul Neisser îl descoperă pe al blenoragiei - 1879; francezul Laveran pe al paludismului - 1880; germanul Eberth pe al tifoidei - 1880
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la un an de Friedrich Löffler. Tot în 1884, rusul Nicolaev Artur descoperă agentul tetanosului; francezul Yersin după 10 ani îl descoperă pe al ciumei; după un an germanul Schaudinn pe al sifilisului și în 1909 francezul Nicolle descoperă agentul patogen al tifosului. Aceste descoperiri sunt cele mai răsunătoare, fără a epuiza lista care rămâne deschisă și pentru sec. XX. De altfel, prin microbiologie și imunologie, putem spune, că secolele XIX și XX se întrepătrund, nelăsând loc demarcației. Microscopul perfecționat și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
se află cu exactitate rolul țânțarului în transmiterea frigurilor galbene, care vor face ravagii în Panama și Brazilia (1904). În primul deceniu al noului veac, Schaudin detectează treponema sifilisului (1906); Landsteiner și Popper descopăr virusul poliomielitei (1908); Ricketts descoperă agentul patogen al tifosului exantematic (1910); Einhorn realizează sonda gastrointestinală (1908). în 1906, iau ființă Asociația Franceză contra cancerului și în 1908, Oficiul Internațional de igienă publică, din Paris. Henri Poincaré publică La valeur de la science (1906) iar Alexis Carrel, publică La
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în clinici. De exemplu Jules Bordet, după o perioadă de activitate în Institutul Pasteur din Paris, înființează și conduce din 1901 - 1940 un Institut Pasteur du Brabant în Bruxelles. Contribuția sa la progresul serologiei a condus la descoperirea multor organisme patogene, ca cele ale febrei tifoide, sifilisului, și împreună cu Gengou a bacilului tusei convulsive. Pentru diagnosticul atâtor maladii infecțioase și pentru descoperirile sale cu rol în imunologie J. Bordet a primit, în 1919, Premiul Nobel. Prin chimie s-a ajuns la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
lactate. Astăzi vitaminele sunt folosite ca adjuvante în tratarea unor maladii. Vitaminoterapia a eradicat boli și a diminuat frecvența altora. DESCOPERIREA ANTIBIOTICELOR Metodologia biochimică în farmacologie și reușitele ei, încurajează cercetările cu fiecare an al sec. XX. Bătălia contra microorganismelor patogene continuă. Pasteur era convins că viața acestora împiedică viața și la fel de convins era că mari speranțe terapeutice se află în această realitate. în 1871, Lister credea și el că în această evidență stau și soluțiile căutate. în 1889, Paul Jean
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fiziologia neuromusculară (oboseală și efort). A avut importante contribuții în construirea clinicilor din cadrul Spitalului Sf. Spiridon și la afirmarea învățământului medical ieșean. Cercetări în fiziologia nutriției fac la București N. Paulescu și la Iași J. Nițulescu, cercetător și al acțiunii patogene a dezechilibrelor metabolice. Acesta a dezvoltat fiziopatologia ieșeană denumită inițial patologie generală. Colaborator al lui C. V. McCollum beneficiar al unei burse Rockfeller abordează cercetarea pelagrei și al metabolismului nutriției. După 1933 Gr. Benetato, G. Moruzzi aprofundează cercetările în fiziologia sistemului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
echilibrul funcțiilor întregului organism. Preocupat de transformarea antagonismelor în sinergisme, Danielopolu urmărește acțiunea medicamentelor și formulează teoria farmacodinamiei nespecifice (1954). Între alte cercetări, savantul s-a ocupat de gușa endemică, tifosul exantematic. El a înființat și Academia medicală vizând problematica patogenă a mediilor fizic și social. Din școala clinică a lui Danielopolu se disting C. C. Dimitriu, B. Theodorescu, I. Bruckner ș.a. N. Gh. Lupu (1884 - 1966), elev al lui D. Danielopolu și I. Cantacuzino, având o pregătire complexă de bacteriologie, fiziopatologie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sau ei singuri sau cei din jur. Această „suferință” poartă caracter sau de aloagresie sau autoagresie. Cel mai frecvent acestea au loc În vremea discărcărilor afective ca reacție la factorii psihotraumatizanți. Acești factori fiind inofensivi pentru personalitățile normale se dovedesc „patogene” pentru psihopați. Cu țelul aprecierii caracterului actelor agresive și factorilor predispozanți și declansatori a reacțiilor cu tendințe agresive au fost analizate 600 personalități patologice care s-au aflat la expertiza psihiatrico-legală. Din ele: de tip disocial impulsiv 40,2%, tip
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
escoriații. saliva are o capacitate limitată de a neutraliza acizii conținuți în alimente; umectarea mucoasei bucale contribuie la meținerea integrității acesteia, indispensabilă ca barieră antimicrobiană; un debit salivar normal realizează îndepărtarea prin efect mecanic de spălare a agenților cu potențial patogen de pe suprafața mucoasei bucale; imunoglobulinele A, lizozimul prezente în salivă au efecte antibacteriene. d. Excretor: prin salivă are loc excreția de metaboliți (uree, acid uric), virusuri (poliomielitic și rabic), substanțe toxice (plumb, mercur, iod, bismut), medicamente. e. In vorbire: saliva
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
intravasculare. Una din cele mai importante implicații funcționale pentru NO este vasodilatația determinată de debit, unde o creștere a debitului crește forța de forfecare (stres tangențial), producând vasodilatație NO-dependentă. Reducerea producției de NO în cadrul disfuncției endoteliale poate contribui la mecanismele patogene din spasmul coronarian, hipertensiunea arterială, tromboze, inflamații. Diminuarea eliberării endoteliale de NO e corelată cu: vârsta înaintată, dislipidemiile, ateroscleroza, diabetul zaharat, obezitatea. Un mecanism implicat în multe din acțiunile menționate ale NO este creșterea nivelului de cGMP în celulele țintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fără miros, să conțină aer dizolvat și cantități mici de săruri, până la o concentrație de 0,5% mai ales NaCl si NaHCO3,circa 600 mg/l; să aibă o temperatură între 8 și 12 grade C, să nu conțină bacterii patogene. Apa potabila se obține la sate din izvoare și fântâni, iar la oraș din apa râurilor, care trebuie purificată.Purificarea se face în trei feluri:mecanic,chimic și fizic. Apa industrială Se folosește la alimentarea cazanelor cu abur, la răcirea
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
manifestă adesea indirect (din ploile acide, bunăoară) și sunt încadrate la categoria de surse neorganizate, deși sunt adesea pe ansamblu de departe mai importante decât cele organizate. Distingem mai multe tipuri de poluare: Ë cu germeni, virusuri și alte organisme patogene; cu substanțe organice biodegradabile (ce consumă oxigenul); cu substanțe organice greu/ nebiodegradabile; Ë cu îngrășăminte agricole;cu substanțe minerale diverse; Ë cu substanțe uleioase și reziduuri petroliere; cu substanțe radioactive; deversări de ape calde etc. Fiecărui tip de poluare îi
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]