6,053 matches
-
certitudinea unei transcendențe”6, conclude Jean Beauverd, prefigurând un drum În care intimul apare ca o predestinare, ca o proiecție fatală a unui real de grad secund. Adică proiecția unei proiecții. În nu puține cazuri, intimitatea se leagă de o percepere alterată a realității. Jurnalul va cuprinde, prin urmare, și un produs suplimentar, o suprarealitate provenită din tensiunea scrisului. Intimitatea este, așadar, o fatalitate, o componentă filozofică a oricărei Încercări de a ține un jurnal. Firește, sensul minor, colateral aproape, al
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
să se situeze exact la antipodul intențiilor - declarate sau subînțelese - ale scriitorului. Autoportretul pictorului (ca și al fotografului ori al cineastului, pentru a ne referi la două exemple clasice) surprinde prin directețe, instantaneitate și chiar o anumită violență: e brutalitatea perceperii finitului, a presimțirii acumulării (aproape pe neobservate) a tensiunii creatoare. Autoportretul decupat În adâncimea paginii de jurnal e receptat În trepte, cu o anumită lentoare, cu diminuarea șocului imaginii-simbol constituită din aglomerările de cuvinte fixate zilnic În pagină. Însă din
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
finitului, a presimțirii acumulării (aproape pe neobservate) a tensiunii creatoare. Autoportretul decupat În adâncimea paginii de jurnal e receptat În trepte, cu o anumită lentoare, cu diminuarea șocului imaginii-simbol constituită din aglomerările de cuvinte fixate zilnic În pagină. Însă din perceperea condiționată temporal a jurnalului provine și unul din inconvenientele sale majore: autoportretul din jurnal e o creație ea Însăși temporală, nu „obiectuală” ori spațială, ca În artele plastice. El e creat „În timp” și descifrat „În timp”. Deși mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
firește, pozițiile contrarii. Cei mai mulți autori de jurnale sunt conștienți de interpretarea ce se poate da gestului lor. Ei prevăd nu numai posibilele acuzații, dar și neajunsurile practice ale demersului În care s-au angrenat: confruntarea cu sine, pericolul exagerărilor, primejdia perceperii greșite a deciziei de a ține un jurnal. În orice caz, orgoliul autoportretizării conduce, În viziunea lui Jean Rousset, la trei variante ale uneia și aceleiași neputințe: de a-ți descrie tu Însuți personalitatea, fie și sub forma, oarecum accesibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
perceput diferit prin prisma jurnalului care descrie cu o acuitate halucinantă raporturile autoarei cu lumea. „Tulburarea” peisajului narativ din Valurile sau din Spre far sunt contraponderea, În regimul fictivului, a unei imposibilități reale de a găsi punctul de focalizare În perceperea lumii. Aflată Într-un contratimp tragic, Virginia Woolf reconstituie imaginile realității din fragmente al căror sens le-a distorsionat ea Însăși, cu bună știință. E vorba aici și de un hiatus retoric, de o falsificare (firească) a unei intenționalități secrete
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
factuală (ca la Pepys, la Tolstoi, la Gide, În oarecare măsură, la Rebreanu ori Mateiu Caragiale), ci se interferează cu elemente de psihologism (la Stendhal, la Virginia Woolf, la Camil Petrescu etc.), e doar În avantajul acestui „roman”. Mărturia sinelui, perceperea propriei alterități, deconstruirea și refacerea unui model mental sunt tot atâtea escale În drumul „ficționalizării” unei realități adeseori lipsită de spectaculozitate. În final, ca o Însumare a tuturor acestor eșecuri, viața scriitorului va deveni biografia unui personaj fictiv, greu de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Anularea retroactivă a răului, ca și refularea, proiecția, Întoarcerea către sine, transformarea În contrariu, toate aceste recriminări profilactice Își găsesc În jurnalul intim - adevărată canapea a psihanalistului avant la lettre - locul ideal de desfășurare. Cu atât mai mult cu cât perceperea lor, declanșarea se produc În afara câmpului de bătălie. Jurnalul intim reface, În scris, chiar bătăliile pierdute, pregătind variante de interpretare ale evenimentelor care deja formează istoria. Istoria unui eu, a unei vieți, a unei pasiuni. Pe lângă acestea, ca orice discurs
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a învățării în cazul patologiei, a nedezvoltării limbajului. Studiile anatomo-patologice medicale indică leziuni ale ariilor corticale, în principal ale ariei auditive primare, ale ariei verbo-motore și ale ariilor de asociații, localizate în cortexul parietal, temporal superior, regiuni unde are loc perceperea și diferențierea calității sunetelor, dar și interpretarea semnificației concrete a sunetelor, cuvintelor și propozițiilor. Multe sunt cauzele sindroamelor dismaturative care duc la întârzieri în apariția și dezvoltarea vorbirii și a limbajului. Dificultățile de recepție corectă a vorbirii diminuează înțelegerea conținutului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
grade de manifestare, neîndemânare manuală și reacții de respingere (negativism, opoziționism) mai ales la exerciții de scriere a grafismelor sau de diferențiere a percepției imaginilor. Ei prezintă absența reflexului de urinare și defecație, adesea până la vârsta de 6-7 ani. Nivelul perceperii comunicării se plasează în general pe plan senzitiv-concret-situativ și mai târziu pe plan reprezentativ. Cu privire la nivelul senzitiv nu pare să ofere o altă semnificație decât aceea din care reiese senzația sa proprie: de foame, de sete, de frică, de refuz
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sau pe alte obiecte fără a anticipa pericolul, se tăvălește, țopăie, nu poate sta într-un loc, nu se poate juca în mod adecvat cu o jucărie sau cu alți copii etc. Va trebui de asemenea să cunoaștem nivelul de percepere al comunicării, recepția, înțelegerea și modul de comunicare (ecolalie, gestuală, verbală); lateralitatea (dreptaci, stângaci, încrucișată), apatia cognitivă, lenea patologică, refuzul de a colabora cu terapeutul cu membrii familiei și cu alte persoane. Testarea automatismelor mișcărilor, neîndemânarea executării grafismelor, desenului, ca
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sau nu adecvat cu o jucărie? 4. Limbaj Informații privind dezvoltarea generală: Cercetăm: * Starea fizică a organelor senzoriale; * Sub sau supra-înregistrare; * Stare de atenție; * Care este organul senzorial preferat; * Stilul de a gândi și a învăța; * Care este nivelul de percepere a comunicării. Integrarea senzoriala (I.S.) Abilitatea de a acumula și de a selecta informațiile din lumea înconjurătoare prin propriul corp și de a corela diferitele informații, astfel încât să poată reacționa într-un mod corect. Simptome ale deficienței în I.S. Probleme
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fratele meu mai mare era ceva în mișcare, ce modifica poziția lucrurilor prin casă”. (Williams, 1993) Cele mai întâlnite experiențe: * suprasensibilitatea SNC stimulii vin tot timpul, nu poate fi selectată informația relevantă; * subsensibilitate stimulii sunt percepuți prea slab; * inconsistență în percepere fluctuații între cele de mai sus; * perceperea fragmentată perceperea părților în loc de întreg; * prelucrare mai lentă a informației; * prelucrarea informației printr-un singur organ senzorial (apar probleme de coerență centrală); * înlocuirea perceperii unui organ senzorial nesigur cu alte organe (tactilul sau
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mișcare, ce modifica poziția lucrurilor prin casă”. (Williams, 1993) Cele mai întâlnite experiențe: * suprasensibilitatea SNC stimulii vin tot timpul, nu poate fi selectată informația relevantă; * subsensibilitate stimulii sunt percepuți prea slab; * inconsistență în percepere fluctuații între cele de mai sus; * perceperea fragmentată perceperea părților în loc de întreg; * prelucrare mai lentă a informației; * prelucrarea informației printr-un singur organ senzorial (apar probleme de coerență centrală); * înlocuirea perceperii unui organ senzorial nesigur cu alte organe (tactilul sau olfactivul); * a se pierde într-un stimul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
modifica poziția lucrurilor prin casă”. (Williams, 1993) Cele mai întâlnite experiențe: * suprasensibilitatea SNC stimulii vin tot timpul, nu poate fi selectată informația relevantă; * subsensibilitate stimulii sunt percepuți prea slab; * inconsistență în percepere fluctuații între cele de mai sus; * perceperea fragmentată perceperea părților în loc de întreg; * prelucrare mai lentă a informației; * prelucrarea informației printr-un singur organ senzorial (apar probleme de coerență centrală); * înlocuirea perceperii unui organ senzorial nesigur cu alte organe (tactilul sau olfactivul); * a se pierde într-un stimul / a fi
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
relevantă; * subsensibilitate stimulii sunt percepuți prea slab; * inconsistență în percepere fluctuații între cele de mai sus; * perceperea fragmentată perceperea părților în loc de întreg; * prelucrare mai lentă a informației; * prelucrarea informației printr-un singur organ senzorial (apar probleme de coerență centrală); * înlocuirea perceperii unui organ senzorial nesigur cu alte organe (tactilul sau olfactivul); * a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul. Stiluri de percepere (modalități adaptare): * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a informației; * prelucrarea informației printr-un singur organ senzorial (apar probleme de coerență centrală); * înlocuirea perceperii unui organ senzorial nesigur cu alte organe (tactilul sau olfactivul); * a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul. Stiluri de percepere (modalități adaptare): * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează perceperea nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță, a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul senzorial; * Visează în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
probleme de coerență centrală); * înlocuirea perceperii unui organ senzorial nesigur cu alte organe (tactilul sau olfactivul); * a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul. Stiluri de percepere (modalități adaptare): * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează perceperea nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță, a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul senzorial; * Visează în plină zi. Cum identificăm organul senzorial preferat? În momentele sale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
unui organ senzorial nesigur cu alte organe (tactilul sau olfactivul); * a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul. Stiluri de percepere (modalități adaptare): * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează perceperea nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță, a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul senzorial; * Visează în plină zi. Cum identificăm organul senzorial preferat? În momentele sale de criză copilul apelează la organul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu autism încearcă să ofere semnificație întâmpină următoarele probleme: 1. Dificultate în combinarea stimulilor (mono prelucrare a stimulilor). 2. Dificultate în selecție și relevantă. 3. Literaritate, incapacitatea de a adăuga un sens figurat informațiilor. 4. Altă oferire a semnificațiilor. 5. Perceperea liniară (pas cu pas dar și alt fel). Perceperea pas cu pas și oferirea de semnificație: Luca privind un cățel stând culcat ca „mort”, se poate gândi la: * cățelul este mort; * cățelul nu se mișcă; * cățelul este lipit de podea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
1. Dificultate în combinarea stimulilor (mono prelucrare a stimulilor). 2. Dificultate în selecție și relevantă. 3. Literaritate, incapacitatea de a adăuga un sens figurat informațiilor. 4. Altă oferire a semnificațiilor. 5. Perceperea liniară (pas cu pas dar și alt fel). Perceperea pas cu pas și oferirea de semnificație: Luca privind un cățel stând culcat ca „mort”, se poate gândi la: * cățelul este mort; * cățelul nu se mișcă; * cățelul este lipit de podea; * cățelul doarme. Perceperea într-un context: * Perceperea este un
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu pas dar și alt fel). Perceperea pas cu pas și oferirea de semnificație: Luca privind un cățel stând culcat ca „mort”, se poate gândi la: * cățelul este mort; * cățelul nu se mișcă; * cățelul este lipit de podea; * cățelul doarme. Perceperea într-un context: * Perceperea este un proces în care construim activ semnificația. Contextul este cel care ne indică dacă semnificația este plină de sens și corectă. Ne spune ce putem aștepta și ce nu, ne ajută să găsim foarte repede
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
alt fel). Perceperea pas cu pas și oferirea de semnificație: Luca privind un cățel stând culcat ca „mort”, se poate gândi la: * cățelul este mort; * cățelul nu se mișcă; * cățelul este lipit de podea; * cățelul doarme. Perceperea într-un context: * Perceperea este un proces în care construim activ semnificația. Contextul este cel care ne indică dacă semnificația este plină de sens și corectă. Ne spune ce putem aștepta și ce nu, ne ajută să găsim foarte repede semnificațiile corecte. * Contextele pot
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
construim activ semnificația. Contextul este cel care ne indică dacă semnificația este plină de sens și corectă. Ne spune ce putem aștepta și ce nu, ne ajută să găsim foarte repede semnificațiile corecte. * Contextele pot fi vizuale și nevizual. Nivelurile (perceperii) comunicării * Nivelul senzitiv nu oferă altă semnificație decât aceea care reiese din senzația respectivă. * Nivelul concret semnificația apare împreună cu prezentarea concretă (forma, conținutul și formele funcționale sunt unite ca un întreg). * Nivelul reprezentativ informația este împachetată în simboluri stabilite sau
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ca sediu al funcțiilor psihice, și deci a limbajului. Maturizarea zonelor de recepție din emisferul stâng, duce la modificarea raportului de dominantă, căci cele două emisfere cerebrale „în ciuda simetriei lor morfologice, din punct de vedere funcțional nu sunt echivalente”. Pentru perceperea vorbirii și a informațiilor conținute este necesară o intensitate a fonemelor peste valoarea de prag a analizatorului auditiv, intensitate neuniformă dată de frecvența vibrațiilor pe secundă a sunetelor din cuvinte. Diferențierea acestor sunete față de zgomotele de fond este rezultatul unor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
multiple moduri), de exemplu prin: observarea exactă și însușirea imaginii cuvântului; ascultarea atentă a cuvântului rostit; pronunțarea reflectată și clară; analiză și sinteză; pronunțarea bine articulată și răspicată, concomitentă cu scrierea. Dacă elevii sunt educați, în felul acesta, pentru o percepere conștientă, ei nu vor întâmpina, de regulă, greutăți în a se familiariza cu noi și necesari pași, cum ar fi: silabisirea comentată respectiv comentarea la prelucrarea unor cuvinte a căror imaginea scrisă diferă de cea sonoră. Din punct de vedere
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]