9,309 matches
-
lui Kilgore Trout, scriitor de science-fiction ce apare frecvent în alte romane, ce privește evoluția omenirii din perspectiva oferită de un moment plasat cu un milion de ani în viitor. Este o poveste aparent mai optimistă decât cea din Leagănul pisicii, o satiră amară la adresa inteligenței umane și a consecințelor sale. În Galapagos, supraviețuirea speciei umane este asigurată de o catastrofă și de o ulterioară selecție naturală oarecum inversă, în care exemplarele ce supraviețuiesc și se reproduc seamănă din ce în ce mai mult cu
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Structura competiției între corporațiile transnaționale 77 4.1. Alianțe strategice și competiție colectivă 78 4.2. Fuziuni și achiziții 92 4.3. Practici restrictive 100 4.4. Politica antitrust 103 Capitolul 5. Corporația și statul: cine e șoarecele, cine e pisica? 117 5.1. Conflict și complementaritate 117 5.2. Diamantul lui Porter 119 5.3. Teoria neoclasică 121 5.4. Teoria instituționalistă și neoinstituționalistă 129 5.5. Paradigma eclectică 135 Capitolul 6. O dezvoltare proprie a paradigmei eclectice 143 6
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
semestrul I), dintr-un număr total de 3.171 de notificări, doar 131 au ajuns în faza a doua de investigații, iar dintre acestea, 23 au fost respinse. Capitolul 5tc "Capitolul 5" Corporația și statul: cine e șoarecele, cine e pisica?tc "Corpora]ia [i statul\: cine e [oarecele, cine e pisica?" 5.1. Conflict și complementaritatetc "5.1. Conflict și complementaritate" Relația dintre corporația transnațională și statul de origine, respectiv statul-gazdă, a fost întotdeauna controversată în literatura de specialitate. Viziunea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
doar 131 au ajuns în faza a doua de investigații, iar dintre acestea, 23 au fost respinse. Capitolul 5tc "Capitolul 5" Corporația și statul: cine e șoarecele, cine e pisica?tc "Corpora]ia [i statul\: cine e [oarecele, cine e pisica?" 5.1. Conflict și complementaritatetc "5.1. Conflict și complementaritate" Relația dintre corporația transnațională și statul de origine, respectiv statul-gazdă, a fost întotdeauna controversată în literatura de specialitate. Viziunea conform căreia o corporație americană, de exemplu, exprimă necesar interesele politicii
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
udau soarele care r]s]rea în fiecare zi, la fel cum f]cea fiecare egiptean în parte. Mai mult, unii zei luau chip de animal. De exemplu, Thoth putea fi babuin sau ibis, animalul sacru al zeiței Bast era pisică, Tauret era zeița-hipopotam, Sebek era crocodil ș.a.m.d. Lista animalelor sacre era lung], incluzând vulturul, rândunica, broasca-țestoas], scorpionul, șarpele ș.a.m.d. În ciuda respectului și a venerației pe care le manifestau fâț] de aceste creaturi (unele erau mumificate), egiptenii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de culoare, naționalitate, sex și, dup] cum susține Regan, indiferent de specie. Atunci când vorbim despre drepturile animalelor, nu vorbim despre dreptul unei vaci de a vota, despre dreptul unui porc de Guineea la un proces corect sau despre dreptul unei pisici la libertate religioas] (acestea fiind trei exemple de drepturi legale de care adulții se bucur] în Statele Unite), ci despre dreptul unui animal de a fi tratat cu respectul cuvenit unui individ care posed] o valoare inerent]. Din punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
utilitarist] este extrem de eficient] în situațiile care implic] luarea unei decizii ce vă cauza durere sau va produce pl]cere. Dac] un tiran te oblig] s] alegi între a-ți p]lmui mama și a-i scoate un ochi unei pisici, utilitaristul va alege prima variant] deoarece aduce o suferinț] mai mic], toate celelalte fiind egale. Trebuie menționat aici c] principiul minimaliz]rii durerii și maximaliz]rii pl]cerii nu se aplic] numai în cazul suferinței fizice, ci și în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
specii. Ei afirm] c] animalele și oamenii împ]rt]șesc aceleași caracteristici morale relevante care le confer] aceleași drepturi de bâz]. La acest nivel, poziția nu este problematic]. Dar animalele nu sunt doar animale - ele sunt c]țelul Lassie sau pisică familiei, vulturi pleșuvi sau iepurași, șerpi sau sconcși. În mod similar, oamenii nu sunt doar oameni - ei sunt prieteni și persoane iubite, familie sau dușmani. Leg]turile de rudenie sau apropierea sunt elemente foarte importante atunci cand ne gândim la aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
special, și în schimb uciderea lui”. Ar trebui s] avem încredere în intuițiile noastre cu privire la aceste cazuri? Cred c] nu. Nu este clar ce continuitate și ce diferențe exist] între lumea noastr] și una în care este posibil s] transformi pisici în persoane. Și nu este clar nici dac] ni s-au prezentat toate tr]s]turile morale relevante ale acestor cazuri. Când ne imagin]m pisici care vorbesc ar trebui s] ne imagin]m și c] și-au dezvoltat capacit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
românești putea trece doar drept act de indisciplina poetica devine la scurtă vreme mod de creație fondat pe o retorică a hazardului, ca în această piesă de pe la sfârșitul anului 1916: „păsări copilărie pluguri repede / hanuri / lupta la piramide / 18 brumar / pisică pisică e salvată / plânge / valmy / virează virează roșu / plângi / în gaura trompeta lenți clopoței / plânge / mâinile crăpate ale arborilor / ordin / plânge / el / către alb către pasăre / plângem / voi plângeți / alunecă / tu porți țintuite pe cicatricele tale proverbe lunare...” (în traducerea
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
putea trece doar drept act de indisciplina poetica devine la scurtă vreme mod de creație fondat pe o retorică a hazardului, ca în această piesă de pe la sfârșitul anului 1916: „păsări copilărie pluguri repede / hanuri / lupta la piramide / 18 brumar / pisică pisică e salvată / plânge / valmy / virează virează roșu / plângi / în gaura trompeta lenți clopoței / plânge / mâinile crăpate ale arborilor / ordin / plânge / el / către alb către pasăre / plângem / voi plângeți / alunecă / tu porți țintuite pe cicatricele tale proverbe lunare...” (în traducerea Irinei
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
apariție a unei alergii este o trăsătură inerentă care afectează circa un sfert din populație. Unii oameni s-au născut cu hipersensibilitate la anumite alimente - de exemplu, lapte, ouă, pește și fructe de mare - sau animale - de exemplu, câini și pisici. Reacțiile alergice pot fi provocate de anumiți factori ambientali, cum sunt căldura și umiditatea, poluarea sau zonele cu mult polen, precum și de numeroase substanțe chimice, ca parfumurile, vopselele și detergenții. Astmaticii sunt mai expuși la alergiile alimentare. Praful din locuință
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
gol fără să cadă de pe coș sau să-l strice. Odată, prin forța „qigong-ului ușor”, Wan Laisheng s-a cățărat cu ușurință pe un perete perpendicular Înalt de opt metri, cu mâinile și picioarele goale, cu agilitatea și flexibilitatea unei pisici sau a unei maimuțe. Pozițiile În qigong Arta exercițiilor de respirație chinezești se sprijină pe trei stâlpi sau trei tipuri de disciplinare: reglarea trupului, reglarea minții și reglarea respirației. Acești trei stâlpi trebuie să fie Înălțați simultan pentru a ajunge
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Editura Facla, Timișoara, 1977. Coutau-Bégarie, Hervé, Le Phénomène „Nouvelle Histoire”. Stratégie et idéologie des nouveaux historiens, Economica, Paris, 1983. Czeke, Marianne, Angol külpolitikai módszerek az Unió elötti ir történet tükreben, Dunántul Egyetemi Nyomda, Pécs, 1927. Darnton, Robert, Marele masacru al pisicii și alte episoade din istoria culturală a Franței, Editura Polirom, Iași, 2000. Dávid, Gyula, Jókai, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972. Deér, József; Tamás, Lajos (coord.), Magyarok és románok șMaghiari și româniț, vol. I-II, Athenaeum Nyomda, Budapesta, 1943-1944. Delumeau, Jean, Frica
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1998, passim. Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000, pp. 38-39. Hervé Coutau-Bégarie, Le Phénomène „Nouvelle Histoire”. Stratégie et idéologie des nouveaux historiens, Economica, Paris, 1983 (ediția a II-a: 1989); Robert Darnton, Marele masacru al pisicii și alte episoade din istoria culturală a Franței, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 221-223, 249-250. Robert Darnton, op. cit., pp. 13-14. Geoffrey E.R. Lloyd, Pour en finir avec les mentalités, La Découverte, Paris, 1993. Lucian Boia, op. cit., passim. Ibidem, p. 32
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
urmare, imaginația populară și autorii necunoscuți care au inventat povești supranaturale din jurul unui personaj real pot fi considerați autori ai surselor apocrife orale. În cartea sa, intitulată The Book of the Bizzare, Varla Ventura povestește cum regele Carol avea o pisică neagră de care era foarte atașat, crezând că aceasta îi poartă noroc. Regele își iubea pisica atât de mult, încât avea gărzi care vegheau animal. Într-o zi pisica s-a îmbolnăvit și a murit, iar regele a exclamat„acum
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
fi considerați autori ai surselor apocrife orale. În cartea sa, intitulată The Book of the Bizzare, Varla Ventura povestește cum regele Carol avea o pisică neagră de care era foarte atașat, crezând că aceasta îi poartă noroc. Regele își iubea pisica atât de mult, încât avea gărzi care vegheau animal. Într-o zi pisica s-a îmbolnăvit și a murit, iar regele a exclamat„acum nu mai am noroc!“. Într-adevar a doua zi a fost arestat de soldații lordului Cromwell
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
of the Bizzare, Varla Ventura povestește cum regele Carol avea o pisică neagră de care era foarte atașat, crezând că aceasta îi poartă noroc. Regele își iubea pisica atât de mult, încât avea gărzi care vegheau animal. Într-o zi pisica s-a îmbolnăvit și a murit, iar regele a exclamat„acum nu mai am noroc!“. Într-adevar a doua zi a fost arestat de soldații lordului Cromwell și la scurt timp a urmat decapitarea sa. în folclorul englezesc se mai
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mulți dăunători, printre care și șobolanii, care se înmulțeau din ce în ce mai mult. Puricii aflați în blana șobolanilor au transmis boala de la aceste rozătoare la oameni, iar lucrurile au scăpat de sub control când a apărut superstiția că boala ar fi transmisă de către pisici și câini. Marea majoritate a locuitorilor Londrei trăiau în cartierele sărăcăcioase, iar puricii au putut transmite boala de la un om la altul. Persoanele sănătoase nu puteau evita contactul cu cele bolnave, deoarece în secolul al XVII-lea familiile de rând
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ar fi contactat boala, toată familia să fie încuiată în casă, punându-se gărzi la uși pentru a nu permite celor din interior să iasă. O altă măsură a fost aceea de a-i recompensa pe locuitorii Londrei pentru fiecare pisică și câine ucis, decizie total greșită, fiindcă aceste animale erau singurele care i-ar fi putut stopa pe cei care transmiteau de fapt boala: șobolanii. La jumătatea lunii august, (în Europa n.n.) se înregistrau 60.000 de morți pe săptămână
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
aflat În căutarea identității, a exprimării Sinelui, a delimitării și manifestării Însușirilor personalității sale. Mai dispus și orientat spre individuare prin personalizare, adolescentul refuză uniformizarea distinctivă percepută ca uniformizare distructivă, anihilare a Eu-lui. Este aici implicat rolul specialistului „mustăți de pisică” să exploreze fenomenul și să ofere soluții noi care implică cheltuieli modice și satisfac atât trebuințele adultului și adolescentului. Se poate elabora un soft flexibil În care nevoia de individuare personalizare să se structureze cu cea de uniformizare distinctivă, luând
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
performante manifeste În specialitatea pieții investigate trebuie să fie susținute de abilități creative Între care sensibilitatea la probleme să constituie o caracteristică de prim rang. Un manager priceput al domeniului va promova În aceste funcții așa numite „persoane mustăți de pisică”, adică specialiști care și au format din strategiile primare ale creativității (provocarea, Învăluirea, depășirea granițelor, capturarea, pluralitatea perspectivelor și contrafactualitatea) și metodele și strategiile inventicii un al șaselea simț devenind un veritabil sesizor și celulă foto umană, scaner al cerințelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
primare ale creativității (provocarea, Învăluirea, depășirea granițelor, capturarea, pluralitatea perspectivelor și contrafactualitatea) și metodele și strategiile inventicii un al șaselea simț devenind un veritabil sesizor și celulă foto umană, scaner al cerințelor născânde percepute În dinamica pieței. Așa cum dacă unei pisici i se taie mustățile sau le pierde Într-un accident, ea nu se mai poate hrăni, deci ea nu Își mai poate satisface nevoile elementare, la fel și un producător care nu va promova un astfel de specialist, riscă să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
caracteristicile vieții În mileniul III. Considerăm că un bun manager În relația producător - consumator nu va putea pleca la Întâlnirile consacrate prospectării piețelor și realizării contractelor fără a avea În echipa lui un consilier Îndeplinind rolul specialistului denumit „mustăți de pisici”. Dacă secolul XX a condus la elaborarea și dezvoltarea fără precedent a metodelor, tehnicilor și strategiilor creativității/inventivității datorate revoluției științifice și tehnice, fenomenele și caracteristicile societății contemporane, amintite În paginile anterioare (schimbare, globalizare, informatizare, etc.) cer formarea specialiștilor prin
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
realizează prezentarea Eu-lui său și printr-o imagine În care vestimentația trebuie schimbată și adaptată legilor scrise și nescrise ale grupurilor respective. Ca urmare va căuta vestimentația adecvată. Cine Îl ajută, cine sesizează trebuințele sale și Îl susține? - „mustățile de pisică”. Celula umană sesizor Îl va sprijini și În procesul de prezentare a sinelui În multitudinea de roluri pe care individul le Îndeplinește zilnic, oferindu-i susținere În structurarea și impunerea imaginei pe care și-o dorește fiecare la orice oră
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]