7,105 matches
-
existente, ci de faptul că pentru mult timp zona a fost considerată "Grânarul Transilvaniei". Altitudinea zonei se situează între 294 m la Valea Roșieni și 490 m în Tigă, vestul satului Boteni. Între 400 și 490 de metri altitudine există platourile Turmaș, Botăș, Haler, Șușpătac, Hagău, Fânațe, Poderei, ș.a. Aici sunt întâlnite numeroase păduri - pădurea Biteni, Ocoliș, Crișeni, Spini, Dumbrava-Ghiriș, Toag și cea mai mare dintre ele, Pădurea Lată. Rețeaua hidrografică este slab reprezentată, prin mici cursuri de apă ca Valea
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
ating 1400 mm, cantitate ce nu se găsește în alte părți din țară, decât la munți ce depășesc 2000 m. Relieful joacă un rol important în determinarea climatului, mai ales în zonele carstice. Din cauză că văile sunt adesea închise, sau există platouri cu relief sters, scurgerea aerului rece, de seară, nu se face normal; el se acumuleaza astfel pe fundul depresiunilor închise unde are loc o stratificare termică, temperatura aerului crescând cu înălțimea. Totuși acești munți oferă turiștilor și perioade favorabile pentru
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
Ghirișu Român, respectiv Mociu (nord-est) și cu satul Aruncuta în partea de sud. În partea de est se învecinează cu satul Bercheșiu, iar la vest cu satul Dâmburile. Predomina cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în mari platouri ce oferă condiții excelente pentru cultura vegetală și creșterea animalelor. Climă este boreala, cu ierni relativ geroase și primăveri reci. Vară este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30 grade Celsius. Vânturile, în
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
est și Iuriu de Câmpie în partea de vest. În partea estică satul este flancat de dealuri, iar în partea vestică este o largă zonă depresionară care depășește hotarul satului. În zonă predomină solurile brune de pădure, dispuse în mari platouri cu deschidere mai mare spre sud-vest, ce oferă condiții bune pentru cultura vegetală. Satul dispune totodată de mari suprafețe de pășune pentru creșterea animalelor, cât și resurse importante de apă potabilă. Clima este boreală, cu ierni relativ reci, primăveri și
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
Pădurea Mestecenilor", s-au constatat resturile unei așezări aparținând culturii "Ariușd". Fragmente de ceramică aparținând aceleași culturi s-au găsit și pe locul vechiului cimitir romano-catolic. Pe malul stâng al Oltului, sub muntele Bodoc, în partea dreaptă a satului, pe platoul numit "Vâful Comorii" s-au descopeit urme de arsură și ceramică din prima epocă a fierului, aici aflându-se și o fortificație din evul mediu, unde s-a găsit o sabie datând din sec. XII - XIII. Activitatea de bază a
Bodoc, Covasna () [Corola-website/Science/300372_a_301701]
-
statistică bioritmometrică. Nivelele mai scăzute ale PA s-au observat la ora 00.30, iar batifazele la 02.30h. La restul de 30% din bolnavi, nu s-a identificat batifaza (bolnavi nondippers), evoluția CD a PA descriind o curbă în platou. Batifaza se definește drept intervalul temporal când apar valorile minime ale parametrului considerat, si se află numai prin statistică bioritmometrică. Batifaza CD a PA înseamnă o reducere cu aproximativ 12% a valorii nocturne față de valoarea acrofazei diurne. Administrarea de Tertensif
ANALIZA CRONOBIOLOGIC? A PRESIUNII ARTERIALE. by Loredana Badiu, Gabriela Radu Bostan, () [Corola-other/Science/84269_a_85594]
-
cadastral, suprafața teritoriului administrativ este împărțită pe categorii de folosință astfel: Principalele tipuri de sol ale comunei sunt: solul aluvional ce se întinde de pe malul drept al Jiului și până în marginea albiei satului și solul brun-roșcat de pădure ce acoperă platourile și dealurile. Solurile din lunca Jiului au fost și sunt cultivate pentru consum propriu cu legume, dar și pentru comercializare în piețele din Craiova. Solul brun-roșcat de pădure dă rezultate aproape la fel de bune ca solurile de cernoziom în ceea ce privește cultura cerealelor
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
Piscani, Meteu, Brădeștii Bătrâni, Brădeștii din Față, Pârligeni și Valea Rea, formează comuna Brădești, din județul Dolj, regiunea / provincia Oltenia, din România. Satul Tatomirești de azi - alcătuit din trei părți: Tatomireștii de Jos (sau "Tatomireștii din Vale“, partea de pe "buza platoului / dealului", de la autostradă și de la calea ferată, dintre Pârâul Văii Rele și Pârâul Bongioaicăi, în ultimele două decenii, cu extindere urbanizatoare rapidă dincolo de măgura Țâțova, între Moara Mare și Castrul Romanilor / Gara CFR Răcari), Tatomireștii din Deal (partea de la nord
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
de la calea ferată, dintre Pârâul Văii Rele și Pârâul Bongioaicăi, în ultimele două decenii, cu extindere urbanizatoare rapidă dincolo de măgura Țâțova, între Moara Mare și Castrul Romanilor / Gara CFR Răcari), Tatomireștii din Deal (partea de la nord de măgura Țâțova, de pe platoul dintre Pârâul Bongioaicăi și Pârâul Păunii Pachii) și Tatomireștii Mari (sau "Tatomireștii de Sus", partea platoului dintre Pârâul Păunii Pachii și Pârâul Răcărel) - are - aproximativ - o suprafață de 31 de kilometri-pătrați și o populație de 2500 de locuitori (toți fiind
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
urbanizatoare rapidă dincolo de măgura Țâțova, între Moara Mare și Castrul Romanilor / Gara CFR Răcari), Tatomireștii din Deal (partea de la nord de măgura Țâțova, de pe platoul dintre Pârâul Bongioaicăi și Pârâul Păunii Pachii) și Tatomireștii Mari (sau "Tatomireștii de Sus", partea platoului dintre Pârâul Păunii Pachii și Pârâul Răcărel) - are - aproximativ - o suprafață de 31 de kilometri-pătrați și o populație de 2500 de locuitori (toți fiind români / valahi și, de religie, creștin-ortodocși), învecinându-se - la est - cu satul Valea Rea, la nord
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
români / valahi și, de religie, creștin-ortodocși), învecinându-se - la est - cu satul Valea Rea, la nord - cu satele Meteu și Piscani -, la vest - cu satul Răcarii de Jos și, la sud, peste Jiu, cu satele Sfircea și Scăiești. Subsolul Tatomireștilor (platoul estic) are încă bogate zăcăminte de "țiței". Prima sondă de foraj - care și-a făcut apariția în marginea de vest a Tatomireștilor de Jos, dominând peisajul între anii 1956 și 1960 - a descoperit, la peste 3600 de metri adâncime, o
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
a făcut apariția în marginea de vest a Tatomireștilor de Jos, dominând peisajul între anii 1956 și 1960 - a descoperit, la peste 3600 de metri adâncime, o extremitate a bogatului bazin de țiței de la "Tatomirești - Brădești - Coțofeni". Partea nordică a Platoului Tatomireștean - cea dinspre Meteu - are și câteva notabile depozite de marmură. "Argilele" - galbenă și vânătă - sunt bune pentru cărămidă / teracotă. Solul - atât cel dinspre pădurea de foioase de pe culmea din nordul satului, cât și cel dintre zăvoaiele din câmpia / lunca
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
se învecinează la Est cu comuna Brădești, despărțindu-se prin Valea-Rea; la Sud, cu comuna Braloștița»; la Vest, cu comuna Răcari; «și la Nord, cu comuna Brădești.» (MDGR, V, p. 549). Terenul comunei Tatomirești - întins ca-n palmă, atât pe platou cât și în câmpia / lunca râului - este scăldat de Jiu și de pâraiele-i afluente, pe «direcțiunea de la V. spre E.»; peste Jiul din comuna Tatomirești - mai suntem informați - «se află două poduri stătătoare» "(ibid.)". După cum afirmă tot această sursă
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
aceste vii pe care le cumpărase parțial. Viticultura, o tradiție aici, s-a pierdut din păcate în ultimii 25 de ani. Lunca: Ținutul cuprinde și o zonă agricolă întinsă denumită Lunca Budienilor care practic este partea sudică și sud-estică a platoului pe care se găsește orașul Tg. Jiu. Ea intra practic în alcătuirea părții nordice a Luncii Jiului. Această zonă are cel mai fertil sol fiind cultivata în special cu cereale. Aici se cunoaște o rețea de canale ce au servit
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
la 12 kilometri de Dunăre. De aici, în zilele senine, se văd munții Balcani. Altitudinea satului variază între 47 și 49 de metri desupra nivelului mării, în valea pârâului Balasan fiind de numai 43 de metri. Satul ocupă marginea unui platou cu marginile ondulate, margini care vin din direcția V-NV, dinspre Băilești și coboară ușor spre SE. Diferența de nivel dintre platou și vale este mică, de numai 5-6 metri. Prin această vale, cu o lărgime variabilă, punctul cel mai
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
metri desupra nivelului mării, în valea pârâului Balasan fiind de numai 43 de metri. Satul ocupă marginea unui platou cu marginile ondulate, margini care vin din direcția V-NV, dinspre Băilești și coboară ușor spre SE. Diferența de nivel dintre platou și vale este mică, de numai 5-6 metri. Prin această vale, cu o lărgime variabilă, punctul cel mai îngust fiind în marginea de sud a satului, curge un rîu mic, de câmpie, numit când Balasan, când Cilieni, în zona Băilești
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
cu Tei, al cărei nume corect a fost alterat în timp, devenind măgura Coteiului, iar spre SE mai sunt rămășițe din măgura de la Sărăceaua, cu care s-a astupat lacul cu același nume. Din punct de vedere pedologic pământul de pe platou este un cernoziom degradat, cu un strat gros de aproape un metru, foarte bun pentru agricultură, chiar și în anii secetoși. Teribila secetă din anii 1946-47 nu a afectat prea mult recoltele din Covei. După 1970, în urma drenajelor și a
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
provenind, probabil, de la o "villa rustica" romană. Arheologii mai au de găsit fundațiile clădirilor, necropola și, eventual niște inscripții. De asemenea mai au de cercetat urmele așezării de la Sărăceaua, la vreo 1,5 kilometri mai spre răsărit, unde, pe un platou cu promontoriu, se văd multe cioburi ceramice, probabil feudale. Singura monedă feudală din Covei este un triplu gros polonez emis de Sigismund al III-lea în 1598, adică contemporan cu Mihai Viteazul. Tot din perioada feudală datează tezaurul de la Covei
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
viața strămoșilor noștri. Zona, se caracterizează printr-o străveche locuire, fapt dovedit de numeroase cercetări arheologice. S-a descoperit o așezare dacică cu două nivele, datând din sec. II - I î. Hr. Un nivel al așezării era situat la înălțime pe Platoul Padeșului și al Crucii lui Ursache și funcționa ca o cetate de refugiu. Un alt nivel, jos, în apropiere de ieșirea Oltețului din Chei, în punctul numit “Gura Pietrei”, nivel ce funcționa ca așezare civilă. Începând cu secolul al XIV
Comuna Polovragi, Gorj () [Corola-website/Science/300466_a_301795]
-
piatră ce datează de la începutul epocii bronzului. Pe vârful "Sf. Ladislau" și pe culmea "Trei dealuri", s-au găsit câte un topor, în fiecare loc, în formă de inimă aparținând "culturii Coțofeni". Între pâraiele "Iuhodul Mic" și "Ulmiște", pe un platou se văd ruinele unei cetăți medievale (Cetatea Rabsonne). Cercetările arheologice făcute pe platou au descoperit urmele unor locuințe de suprafață ce conțineau materiale dacice (sec.I î.e.n. - sec.I e.n.). Volker Wollmann în monografia să asupra mineritului subliniază prezenta în
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
culmea "Trei dealuri", s-au găsit câte un topor, în fiecare loc, în formă de inimă aparținând "culturii Coțofeni". Între pâraiele "Iuhodul Mic" și "Ulmiște", pe un platou se văd ruinele unei cetăți medievale (Cetatea Rabsonne). Cercetările arheologice făcute pe platou au descoperit urmele unor locuințe de suprafață ce conțineau materiale dacice (sec.I î.e.n. - sec.I e.n.). Volker Wollmann în monografia să asupra mineritului subliniază prezenta în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații române
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
și Băița-Plai, precum și satul de vacanță Vârtop. Suprafață totală a orașului Nucet este de 41,11 km (4111 hectare), ceea ce reprezintă 0,54% din suprafața județului Bihor. Orașul Nucet este situat pe cursul superior al rîului Valea Băiței, pe un platou ce face parte din Depresiunea Nucetului, la 420 m altitudine, cuprinzînd că relief dominant dealuri și munți. Platoul este mărginit spre sud de Dealurile Vărzarilor, la vest de Valea Fînațelor, la nord de masivul Prislop, iar la est de versanții
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
hectare), ceea ce reprezintă 0,54% din suprafața județului Bihor. Orașul Nucet este situat pe cursul superior al rîului Valea Băiței, pe un platou ce face parte din Depresiunea Nucetului, la 420 m altitudine, cuprinzînd că relief dominant dealuri și munți. Platoul este mărginit spre sud de Dealurile Vărzarilor, la vest de Valea Fînațelor, la nord de masivul Prislop, iar la est de versanții vestici ai Munților Bihor, ce constituie nucleul Munților Apuseni (Carpații Occidentali) și totodată treaptă montană cea mai înaltă
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
În concepția lui Airy , straturile superioare ale Pământului consistă dintr-o "coajă subțire, rigidă" și "friabilă" ce acoperă un "substrat" (numit de el „"lavă"”) "mult mai fluid" și mai "dens ". În anumite condiții la marginea regiunilor înalte (cum ar fi platourile continentale) apar "fisuri" sau "crăpături ". Airy compară starea scoarței menținându-se pe „lavă” cu starea unor bucăți de lemn cu diferite forme și secțiuni plutind în apă. Făcând o analogie cu aisbergurile, Airy sugerează că "sub regiunile înalte (cum ar
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
apar "fisuri" sau "crăpături ". Airy compară starea scoarței menținându-se pe „lavă” cu starea unor bucăți de lemn cu diferite forme și secțiuni plutind în apă. Făcând o analogie cu aisbergurile, Airy sugerează că "sub regiunile înalte (cum ar fi platourile continentale)" sunt regiuni "cu o densitatea mai mică" (există un deficit de masă) ca și cum "scoarța mai ușoară ar fi substituit „lava” mai grea (scoarța s-a extins în „lava” subiacentă"). Prin urmare, regiunilor înalte le corespund în profunzime „"rădăcini"” sau
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]