7,062 matches
-
din 1945, de către Tito lui Stalin, dar acesta l-a respins. Dacă totuși se decide pentru el în 1947, asta pentru că amplificarea tensiunilor cu Occidentul face în ochii săi indispensabilă întărirea disciplinei și a controlului în sânul lagărului comunist. Acum plouă cu critici împotriva celor care - ca PCF și PCI - n-au văzut din timp schimbarea liniei. Doctrina Jdanov marchează sfârșitul fronturilor naționale și intrarea în comunismul „de Război Rece”. Odată cu „lovitura de la Praga*”, comuniștii preiau totalitatea puterii în Europa de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
le îndeplinesc: mănâncă, bea, doarme, se joacă, merge, fuge, etc.; expresii uzitate în timpul jocului: fugi, du-te, ascunde-te, etc.; numele unor stări sau fenomene atmosferice pe care le poate percepe nemijlocit: e cald, e frig, e soare, e înnorat, plouă, ninge, etc. De asemenea, copii pot învăța labio-vizual și, pe cât posibil, auditiv numele lor, ale fraților, surorilor, părinților, prietenilor. În unele cazuri, se poate apela și la dactileme pentru ușurarea labiolecturii sau a audiției. Pentru copii din grădinițe sau instituții
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
inferența pragmatică și face posibilă obținerea unei concluzii pe o cale nondemonstrativă, dar, cu toate acestea, pe deplin întemeiată. Astfel, din enunțul Dacă nu-mi luam umbrela, m-ar fi udat leoarcă, se pot extrage cîteva consecințe imediate: 1) afară plouă, dar 2) mi-am luat umbrela și 3) acum nu sînt ud. Există, apoi, posibilitatea de a obține o informație prin schimbul de expresii lingvistice sau prin conversație, situație în care semnificantul denotativ (expozitiv) al unui enunț poate genera sensuri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de suprafață atît predicatul, cît și subiectul (ceea ce L. Tesnière numește propoziție verbală, cu caracterul cel mai frecvent în limbile europene care disting verbul de substantiv), dar există propoziții care corespund parțial unei judecăți, propozițiile analogice: Studentul citește. (propoziție tip); Plouă. (propoziție analogică). Dacă se raportează structura propozițiilor tip și a celor analogice din limbă la vorbire și se admite, după opinia lui E. Coșeriu, că vorbirea ca tehnică se legitimează prin competențe de tip elocuțional, idiomatic și expresiv, atunci se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în structura de adîncime. De aceea, realizarea tipică a predicatului se definește ca partea principală de propoziție care, intrînd în raport de inerență cu subiectul, face o comunicare despre conținutul semantic al acestuia. Predicatul exprimat prin verbe la diateza impersonală (plouă, ninge, se înserează etc.), cu subiect zero, prin adverbe predicative, care nu sînt compatibile cu un subiect la nivelul propoziției, și prin interjecții, la care expresia raportului de inerență cu subiectul este blocată de natura neflexibilă a interjecției predicative, nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Cisnădioara. Biserică fortificată, secolul al XIII-lea. Concert unplugged. Vincent și Danny Cavanagh, alături de Duncan Patterson. Doar o sută de bilete. Lumânări aprinse lângă pian. Noaptea coboară peste muzică și peste respirațiile întretăiate. Un fluture se agită bezmetic. Începe să plouă furios și fulgerele-l fac pe Vincent să cânte cu privirile spre cer. Zeci de minute de aplauze frenetice și un tunet ce cade ca o sentință după ultimul acord. A night to remember. Trenul te poartă înapoi cu bucăți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
muncă... PALINDROMAN Serban FOARȚ| Roșul ușor e rozul iluzor (Continuare din numărul trecut) Carmen se ridică discret. Ieși discret. Intră, discret, în camera de baie. Se auzi, din încăpere, jetul galben. Nora l-auzi țâșnind discret. Vasile se făcu că plouă. Se auzi, apoi, cascada. Se auzi,-n perete, lanțul closetului, ca un pendul. Se auzi, în fine, robinetul. Prosopul nu se auzi. Se auzi Carmen, reintrând discret. Se auzi, în fine, Nora: — Ce-ați zice, stimate dom profesor, să încropim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Nu te supăra, dar eu te-nțeleg... Iulia BLAGA Un om stă pe o scândură și aruncă pietre de la stânga la dreapta. Stă înconjurat de pietre, în stânga și-n dreapta, și nu se uită în jur. Trebuie numai să nu plouă, altfel ordinea lumii i s-ar prăbuși în cap. Altul mătură niște scări înalte, în fiecare zi, de mai multe ori pe zi. Metodic, apăsat. „De ce aruncă pietre dintr-o parte într-alta?“ „Pentru că are asta în sânge. Ce, dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
adăugînd doar alte cîteva exemple explicate: Ion a aprins focul cu gaz (unde Ion este agent, focul este mediu, iar gazul este instrument) Fulgerul a lovit copacul (copacul este mediu, fulgerul nu este agent, nici instrument controlat, ci doar forță) Plouă (unde nu există decît un proces, fără participanți) Emma a pictat o acuarelă (unde acuarela este mediu-efect, Emma este agent) Oliver căzu (unde experiența lui Oliver este prea puțin intenționată: el este mediu, nu agent, precum orhideele de mai jos
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
manifestă o îngălbenire progresivă a frunzelor începând cu cele bătrâne. Pe vreme secetoasă și caldă, plantele se ofilesc și pier în scurt timp. La scoaterea plantelor din sol, se observă o brunificare a vaselor conducătoare și înnegrirea rădăcinilor laterale. Dacă plouă, plantele încearcă să-și revină prin formarea de noi rădăcini. Transmitere-răspândire. Atacul ciupercii se observă când temperaturile oscilează în jurul a +27șC. Infecția rădăcinilor are loc când este secetă în sol și temperaturile oscilează între 15-32șC. Transmiterea ciupercii se poate face
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
această poziție sintactică. În limba română, există câteva verbe sau forme din paradigma unor verbe care nu acceptă subiect. Este vorba de verbe din sfera fenomenelor meteorologice, verbe cu experimentator în dativ și verbe intranzitive la diateza impersonală: (12) a. Plouă. vs. *El / Dumnezeu / Cerul / ploaia plouă. b. Ninge. vs. *El / Dumnezeu / Cerul / ninsoarea ninge. c. Tună și fulgeră afară de zici că e sfârșitul lumii.43 (13) a. Îmi pare rău. b. Mi-e bine. c. Lui Andrei i-a cășunat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
există câteva verbe sau forme din paradigma unor verbe care nu acceptă subiect. Este vorba de verbe din sfera fenomenelor meteorologice, verbe cu experimentator în dativ și verbe intranzitive la diateza impersonală: (12) a. Plouă. vs. *El / Dumnezeu / Cerul / ploaia plouă. b. Ninge. vs. *El / Dumnezeu / Cerul / ninsoarea ninge. c. Tună și fulgeră afară de zici că e sfârșitul lumii.43 (13) a. Îmi pare rău. b. Mi-e bine. c. Lui Andrei i-a cășunat pe Ion. (14) a. Se umblă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
existența morfemului CAUS pentru că a fost suprimat Cauzatorul Ambiental; în alte cazuri, CAUS adaugă numai un argument la predicatul incoativ la origine. Pesetsky (1995: 109) vorbește despre un it ambiental, care apare numai în poziția de subiect: It is raining ' Plouă'. Ruwet (1991)119 a arătat că it nu e argument extern, deci verbele meteorologice ca rain sunt inacuzative. Pesetsky propune o analiză diferită: it ambiental e limitat la pozițiile de argument extern. Cei doi autori sunt de acord asupra faptului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ingiallire 'a se îngălbeni', ingrassare 'a se îngrășa', ingrossare 'a se umfla, a se îngroșa', invecchiare 'a îmbătrâni', marcire 'a putrezi', migliorare 'a îmbunătăți', morire 'a muri', nascere 'a se naște', nevicare 'a ninge', peggiorare 'a se agrava', piovere 'a ploua', ringiovanire 'a întineri', rinverdire 'a reînverzi', sbiadire 'a se însera', sbocciare 'a îmboboci', scolorire 'a se decolora', scoppiare 'a izbucni', scurire 'a se înnegura', sprofondare 'a se scufunda', spuntare 'a crăpa', tramontare 'a apune'; (b) verbe legate de mișcare: accorrere
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
turiștilor tranz.: Turiștii tulbură apa mării part. tulburat, -ă nom. tulburarea, tulburatul A SE TURTI Lui Ion i se turtește părul din cauza căciulii tranz.: Căciula îi turtește părul lui Ion part. turtit, -ă nom. turtirea, turtitul A SE UDA Când plouă, Ion se udă pe pantaloni tranz.: Când plouă, Ion își udă pantalonii part. udat, -ă nom. udarea, udatul A SE UMEZI Lui Ion i se umezesc mâinile de emoție tranz.: Ion își umezește buzele part. umezit, -ă nom. umezirea, umezitul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-ă nom. tulburarea, tulburatul A SE TURTI Lui Ion i se turtește părul din cauza căciulii tranz.: Căciula îi turtește părul lui Ion part. turtit, -ă nom. turtirea, turtitul A SE UDA Când plouă, Ion se udă pe pantaloni tranz.: Când plouă, Ion își udă pantalonii part. udat, -ă nom. udarea, udatul A SE UMEZI Lui Ion i se umezesc mâinile de emoție tranz.: Ion își umezește buzele part. umezit, -ă nom. umezirea, umezitul A SE UMFLA Lui Ion i se umflă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
până departe, lângă gard. Biserica este plină. Oamenii stau la rând să ajungă la 23 altar, la părintele Antonie, starețul mănăstirei, alții pentru a atinge icoana Maicii Domnului cu cinci ochi și două guri. E cald, afară a început să plouă. Zeci de lumânări ard pretutindeni, de parcă e Paștele, iar pe lângă mine trece, parcă, tot Vasluiul. Oameni pe care nu i-am mai văzut de mult timp, zeci și zeci de figuri cunoscute, mă fac să tresar. Fac fotografii pentru că mi
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
pe alții. Râurile de oameni care ies din biserică, umplând la maximum curtea, mă poartă și pe mine afară. Cei patru preoți călugări ajung în mijlocul oamenilor, pe platoul luminat de felinare, neoane și lumânări. E doisprezece noaptea. A început să plouă bine, dar zidul viu de oameni e mai puternic decât ploaia. Toți călugării sunt tineri. Părintele Antonie, starețul de aici, conduce cu privirea tot ceea ce se întâmplă, ordinea citirii pomelnicelor, rugăciunile spuse cu vocea calmă și gravă totodată. Mai întâi
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
15: prima femeie care o așteaptă pe Maica Domnului de la Giurgeni este Maria Iacob, din Solești. Stă de câteva ore pe scările Bisericii „Sfânta Cuvioasă Parascheva”. „O aștept pe Sfânta, apoi o să văd cu ce mă duc acasă", spune ea. Plouă cu soare, chiar în clipa când plecăm spre Giurgeni. Pe bordul mașinii, Maica Domnului îi are tovarăși de drum pe părintele Arsenie Boca și pe părintele Teofan. Cu cântec înainte, spre Giurgeni! A ajuns la Giurgeni alaiul de vasluieni care
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Sărutări de mâini doamnei directoare și multă sănătate, spune-i că o rog să facă tot posibilul să mi te expedieze ramburs mie. Cred că mă va înțelege și va da dreptate „tinereții noastre chinuite”. Mă tem totuși că va ploua. Fie orice va fi, te aștept la gară cu căruța. Ți-aș pune limuzina la dispoziție dar tocmai acum e defectă și necesită mai mult timp pentru reparații! Scuză-mi hârtia, știi că sunt pe zonă. M-am grăbit să
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Ungaria, R.F.G., și Israel, de aceea costul cazării și mesei este destul de ridicat. Masa pe care am servit-o n-a fost la înălțime față de banii pe care i-am dat. Timpul a fost frumos, numai în două zile a plouat, dar cerul a fost mai mult înnourat. Am făcut câteva excursii prin împrejurimi. Mai întâi la Voinești, unde preotul de acolo este un fost elev de la Bârlad (eu l-am pregătit să devină învățător, dar valurile vieții l-au transformat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
care se repetă, dar toate definesc o realitate care s-a transformat în ceea ce se cheamă vraja amintirilor. Nu știu ce veți face când veți citi aceste rânduri,dacă afară, la Moldova, va ninge cu fulgi mari sau mici, dacă afară va ploua, va fi nor sau soare, seară sau zi, dar eu acum sunt la școală, între copiii mei. Le-am dat o lucrare de control, iar eu alerg, alerg către Bârlad... Greu vă pot imagina singur, acolo, în Bârladul copilăriei tatălui
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ireproșabil, aceiași nori aducători de ploi dinspre pădure, zgomotele vecinilor ce trec pe uliță, cârâitul găinilor..., un câine pripășit în praful uliței (ah, parcă vorbesc din Rebreanu!), privirea tatii pe cer pentru a adulmeca apusul spre a vedea dacă mâine plouă. Și noi în același dor permanent, de ceva, nu știu de ce, dar există o aspirație spre ceva, nestăvilită, mereu împrospătată... De n-ar fi Speranța... Locuim în Cârțișoara și trăim în vecinătatea râului și a florilor mari galbene, de la Moară
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
sau drumuri laterale;" 43. La articolul 57, litera a) va avea următorul cuprins: "a) să circule pe drumurile publice cu vehiculul neechipat cu felinar și elemente reflectorizante montate la loc vizibil în partea din spate, iar noaptea ori ziua, cănd ploua torențial, ninge abundent sau este ceață densă ori în alte condiții meteorologice ce reduc vizibilitatea, fără felinar aprins, instalat lateral în partea stângă a vehiculului;" 44. Articolul 60 va avea următorul cuprins: "Art. 60. - Conducătorilor vehiculelor cu tracțiune animală, ai
HOTĂRÂRE nr. 890 din 11 decembrie 1998 de modificare şi completare a Regulamentului pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122705_a_124034]
-
acest tren! speriat încă de puterea Lui, m-am trezit cît să prind trenul! păcat e să te întrebi cum de se poate, păcat! bancheta din capăt în lungul vagonului, tineri băuți la Piciorul Lupului, buruienile pe margine, a tot plouat, picură nevăzut, lumina dinăuntru mă întoarce în mine, călător prin fapt, prin stare! gîze pe bec, s-a oprit ploaia, cum s-a refăcut lumea pe arcă? drumul cu lumea luată în tren, cea lăsată se pierde, de vei ști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]