6,499 matches
-
șanț altul, în scurt puturăm recunoaște cel din urmă loc, unde se sfârșea podul. Zidurile cetății parte stau încă în picioare, altele sunt dărâmate. Partea castelului, despre vale, este așezată pe marginea unei stânci râpoase"". Copilărind în satul Humulești de la poalele Cetății Neamțului, marele scriitor Ion Creangă a descris în ""Amintiri din copilărie"" (1881). Descriind zona unde a copilărit, el amintește și de vechea cetățuie, la începutul părții a III-a. ""Iar deasupra Condrenilor, pe vârful unui deal nalt și plin
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Fânațe este un sat în comuna Câmpani din județul Bihor, Crișana, România. Satul Fânațe este așezat în colțul de sud-est al Bihorului, în depresiunea Beiușului, la poalele vestice ale Munților Bihorului. Pornind din municipiul Beiuș pe DN 75 se ajunge la Ștei, apoi la Lunca unde pe stânga apare ramificația spre Arieșeni; după ce urcă o pantă scurtă, șoseaua asfaltată străbate un platou întins numit Dumbrava coborând lin
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
ortodocșii, dar existând și alte culturi religioase, precum baptiști, penticostali și adventiști.</br> Localitatea se află într-o depresiune a dealurilor de vest (dealurile Oradiei) și este traversată de pârâul Arin.Satul Bălaia este așezat pe un teren deluros la poalele munților Plopișului, marginalizat din totdeauna, datorită locului așezării geografice pe care îl are. A fost atestat documentar de către Cancelariile maghiare în anul 1622 sub denumirea „Kabalașpatak", care în traducere înseamnă „Gârla amețită". Moșia pe care a fost așezat era proprietatea
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, formată din satele Orheiu Bistriței, Petriș și Satu Nou (reședința). Comună a fost reorganizata prin Legea Nr. 537 din 24 septembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial Nr. 707 din 27 septembrie 2002. Comună este situată la poalele munților Călimani, la contactul cu Podișul Transilvaniei, fiind mărginita la est cu Piemontul Calimanilor, la sud și sud-vest de Dealurile Șieului, la nord-vest de Dealurile Bistriței și la nord-est de Depresiunea Livezile-Bârgău. Comună Cetate se află situată din punct de
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
omagii ilustrului său predecesor. Mănăstirea a trecut sub oblăduirea călugărului Mercurius și a ordinului benedictin. Veniturile unor ținuturi au fost direcționate spre aceasta mănăstire. Regele a trimis un personal numeros, peste 100 de persoane, pentru întreținerea sfântului lăcaș. Așa încât la poalele mănăstirii s-a format un mic orășel cu numele "Szent-Jobb" uneori fiind numit ulterior și "Szent-Jog". Același rege i-a lăsat prin testament prințului Almos să ridice o biserica de piatră pentru sfânta relicvă. Biserica de piatră a fost ridicată
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
se află pe raza comunei Vadu Crișului, se întâlnesc pietrișuri și nisipuri de terasă, de vârstă cuaternară. Teritoriul se dispune pe diferite unități de relief: în lunca largă a Crișului, cu aspect de câmpie, pe dealurile cu caracter premontan de la poalele Munților Plopiș și Pădurea Craiului și în zona montană ce aparține de Pădurea Craiului. Datorită acestui fapt și structurii geologice și geomorfologice, peisajul zonei este variat și totodată creează o notă de pitoresc. Lunca Crișului Repede este largă și dă
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
Bălnaca este un sat în comuna Șuncuiuș din județul Bihor, Crișana, România. Situat pe cursul superior al Crișului Repede, la poalele Munților Pădurea Craiului, pe linia de cale ferată Oradea — Cluj-Napoca, între localitățile Șuncuiuș și Bratca, satul Bălnaca se întinde de o parte și de alta a Crișului Repede, care desparte vatra satului de cătunul Bălnaca-Groși. Rolul de stăvilar natural al
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Șieuț este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea Șieuț este situată în nord-estul Depresiunii Transilvaniei, la contactul acesteia cu Munții Călimani, in sud-estul județului Bistrița-Năsăud, la poalele Dealurilor Șieului, pe drumul județean (DJ 154), la o distanță de 31 km. față de orașul Bistrița și la 28 km. de orașul Reghin. Localitatea este străbătută de valea Șieului. Satul Șieuț se întinde pe o distanță de 2 Km de-
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
Târlișua (în , în trad. Ilșova de Sus) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Se află la poalele sud-vestice ale Munților Țibleșului, în partea vestică a Culmii Breaza. La recensământul din 2002 avea o populație de 1020 locuitori. Formele de relief, caracterizate prin versanți abrupți și lunci înguste, sunt rezultatul unor procese de versant cauzate de factori geologici
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
Leșu (, ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Se află în partea de nord-est a județului, la poalele nordice ale Vârfului Stegii și cele sudice ale Heniului Mare din Munții Bârgău. Localitatea Leșu este situată la poalele munților Bîrgăului. Gospodăriile sunt dispuse pe Valea Leșului (afluent al Ilvei) și pe cele ale afluenților săi, precum și pe dealurile din
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Se află în partea de nord-est a județului, la poalele nordice ale Vârfului Stegii și cele sudice ale Heniului Mare din Munții Bârgău. Localitatea Leșu este situată la poalele munților Bîrgăului. Gospodăriile sunt dispuse pe Valea Leșului (afluent al Ilvei) și pe cele ale afluenților săi, precum și pe dealurile din bazinul Leșului. Distanța de la centrul satului până la cel mai apropiat oraș - Sangeorz-Bai - este de 17 km, până la orașul Năsăud
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
diferite documente oficiale ori lucrări de specialitate, de la "less" (maghiara)- care înseamnă loc de pândă (pus in legatura cu sistemul de supraveghere a căilor de acces spre cetatea Rodnei), slavul "les" (aluniș) până la denumirea de"leși" (poloni). Etimologia așezării de la poalele Heniului a preocupat și pe alți istorici și oameni de litere din județ, cât și pe autorități. Astfel, în 1923, autoritățile guvernamentale au solicitat organelor administrative din județele României să facă, unde era cazul, propuneri de schimbare a denumirii unor
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
în genul monumentelor similare din Apus și poartă caracteristicile artei romanice. Corpul bisericii este format din bârne de lemn pe fundație și soclu de piatră, în partea răsăriteană socului se ridică la 1,5m. Acoperișul în șarpantă, coama țuguiată, cu poalele strașinei prelungite în afară la 1,5m pentru apărarea pereților. Deasupra neaoșului se înalță o turlă de lemn decorativă. Biserica, deși construită în 1802, face parte din tipul bisericilor moldovenești construite din lemn, dinaintea epocii decadente. Intrarea în biserică se
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
ha; ape și bălți = 112,53 ha; alte terenuri = 92 ha Drumul județean DJ 208I face legătura între comuna Tudora și restul României, către Botoșani și către Pașcani. Comuna Tudora este situată în partea de sud-vest a județului Botoșani, la poalele Masivului Dealul Mare, la 32 km distanță față de municipiul Botoșani, centru administrativ și politic al județului. Vecinii comunei sunt: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tudora se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
antroponimul de origine turcica Kocsola "Chociola" la care s-a adăugat sufixul toponimic maghiar -d (echivalent al românescului -ești). Alte menționări: în 1589 - "Kucsalota", în 1637 "Kucstulata", iar în 1648 "Kociulata". Cuciulata este situată pe malul sudic al Oltului, la poalele munților Perșani, fiind traversată de pârâul Lupșa. Drumul Județean 104 trece prin centrul satului iar Drumul Comunal 20 face legatura între Cuciulata și Lupșa. Descoperirile arheologice indică existența unei așezari umane încă din epoca bronzului. De asemenea s-au descoperit
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
a județului Brașov, comuna Comăna face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Șercaia, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Comuna Comăna este situată pe cursul mijlociu al râului Olt, la poalele grupei centrale a Muntilor Perșani. Cuprinde un culoar depresionar drenat de Olt, Culoarul Comăna si o parte din latura estică a Podișului Hârtibaciului. Afluenții Oltului pe teritoriul comunei sunt Crăița și Valea Ticușului de pe partea dreaptă, Valea Comănii și Sărata
Comuna Comăna, Brașov () [Corola-website/Science/300937_a_302266]
-
prozelitiste calvine printre românii ortodocși, patronate de către cârmuitorii maghiari ai Ardealului în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, dăduseră greș, românii rămânând ce-au fost. O salbă de peste 30 de schituri și de mănăstiri ortodoxe încingea pe interior poalele Munților Făgăraș, păzind cu străjnicie, în comuniune cu credincioșii din sate, străvechea lege românească. Zorii lui 1700 veniră însă cu un alt val de prigoane religioase, de astă dată opera noilor stăpâni, austriecii catolici, acțiuni dirijațe de către iezuiți, cardinalul Kollonich
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
Perșani este un sat în comuna Șinca din județul Brașov, Transilvania, România. Este situată pe DN1 între orașele Codlea și Făgăraș. Stațiune balneoclimaterică sezonieră, de interes local, situată în raza comunei Șinca, județul Brașov, pe râul Perșani, la poalele de vest ale Munților Perșani, la 400 m alt., la 25 km NV de Brașov. Climat de depresiune intramontană, sedativ. Izvoare cu ape minerale clorurate, bicarbonatate, sodice, hipotone. Obiective turistice: fosta mănăstire rupestră Pleșiu (șase încăperi în stâncă), părăsită în
Perșani, Brașov () [Corola-website/Science/300957_a_302286]
-
pentru oi. În prezent satul se compune numai din case de cărămidă, cele din lemn au dispărut, spre paguba culturii naționale românești. Portul țăranului sebeșan este de o mare frumusețe și varietate. Piesele portului tradițional pentru femei sunt: ia, pieptărelul, poalele, crătința, șurțul, betele, iar peste costum se purta frijura. Portul bărbătesc se compunea din: căciula rotilată, pieptar, cămașă, șerpar, cioareci, opinci și frijură.
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
Sânpetru, mai demult "Sânt Petru" (în dialectul săsesc "Pittersbarch, Pitersbarχ", în , în , colocvial "Szentpéter") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Localitatea Sânpetru este situată la poalele dealului Lempeș (704 m) și face parte din regiunea istorică Țara Bârsei. Înspre Hărman, cresc lalele pestrițe ("Fritillaria meleagris"), declarate monument al naturii. Localitatea este atestată documentar din 1240, cu numele "Mons Sancti Petri". A fost înființată însă mai devreme
Sânpetru, Brașov () [Corola-website/Science/300967_a_302296]
-
a crescut un măr roșu, iar în locul respectiv s-a întemeiat localitatea Oradea Mare-Măr Roșu. După ce a azvârlit toporul, craiul a coborât călare de pe stâncă. Se văd și astăzi în piatră urmele calului care a ,răpăgat” adică a alunecat. Spre poale, craiul s-a oprit și a înfipt paloșul într-o stâncă și s-a așezat pe un scaun de piatră la masă de piatră ca să se ospăteze și să se odihnească dar numai pentru puțină vreme, apoi a ruculit” cu
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
lucru, băiatul are dreptul s-o pedepsească punându-i o mătură în mână, ori înțelegându-se cu ceilalți feciori să n-o mai joace. La „hidede” se mergea îmbrăcat în costumul popular de sărbătoare ce se compunea la fete din poale cu ciur și spăcel cu pene și ,spărgi” (tivuri încrețite), zadie și labreu ori cojoc înfundat (fără mâneci, scurt, neîncheiat în față, cu mărgele aplicate și cusut cu flori). In picioare purtau „jumătăți” (un tip vechi de pantofi), opinci, iar
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
nu trebuie să mănânce pește ca să nu fie copilul mut sau cu solzi, să nu lovească cu piciorul animalele ca să nu crească păr pe copil. Dacă tăgăduiește sarcina copilul ei va fi mut. Nu e voie să poarte nimic în poală sau în sân pentru a nu se face semne pe copil. Viitoarea mamă nu are voie să treacă peste ruda carului ori peste lanț deoarece i se poate lega sarcina, adică să nu poată naște la timp. Nu e bine
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mireasă și se înapoiază la casa mirelui, unde de obicei are loc nunta. In ziua precedentă mireasa se îmbăiază, se cuminecă. Dimineața mireasa este îmbrăcată de către o femeie pricepută, ajutată de prietenele fetei. Portul vechi al miresei se compunea din poale, spăcel și zadie albă. Pe cap purta o coroniță frumos împodobită. Când e gata îmbrăcată, mireasa iese în prag se uită spre soare și zice : „Să-mi fie viața curată ca soarele”. De la casa mirelui nuntașii pornesc după mireasă. In
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
îndepărtat pădurile subcarpatice coborau până în vecinătatea Oltului. Cu trecerea timpului, oamenii înmulțindu-se au despădurit treptat dinspre Olt spre munte, spre a-și asigura lemnele de foc și teren pentru culturile agricole. Când s-a ajuns cu despăduritul până aproape de poalele munților, au luat ființă și așezările omenești, respectiv satele “de Sus”. Deci, Ucea de Jos e o așezare omenească apărută cu mult înaintea celei “de Sus”. Însuși drumul de țară ce trecea prin Ucea de Jos, Corbi, Viștea de Jos
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]