11,435 matches
-
s-ar fi pus în discuție chestiuni în legătură cu Basarabia sau chestiuni în legătură cu minoritatea maghiară din România, dar cum aceste probleme nu s-au discutat, prezența lui Lapedatu nu a fost una în care să se implice în mod direct. Se relevă faptul că la Geneva s-a încheiat seria misiunilor pe care Alexandru Lapedatu le-a avut în străinătate, în calitate de consilier tehnic. Alte două momente importante în activitatea politică a lui Alexandru Lapedatu sunt reprezentate de înscrierea sa în cadrul Partidului Național
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
românești. În finalul dezbaterilor desfășurate pe durata a mai multor săptămâni a luat cuvântul și ministrul Lapedatu. Considerațiile și ideile sale se remarcă ca fiind semnificative, avănd în vedere că acestea constituiau răspunsurile la obiecțiile făcute la proiectul de lege. Relevând că statul românesc a avut o tradiție bine precizată, el demonstrează că acesta s-a organizat ca toate statele de la începutul secolului al XIX-lea pe principiile de naționalitate, libertate și democrație și pe aceste principii s-a dezvoltat ca
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
aceeași revistă pe 1942) și Nicolae Iorga în cadrul evoluției culturale a neamului (publicată în ,,Convorbiri Literare“ pe 1944 )21. Un episod interesant pentru dezvăluirea importanței acordate de Alexandru Lapedatu cărților în general și bibliotecii de la Cluj, în mod special este relevat de Ioan Opriș în lucrarea intitulată Alexandru Lapedatu și contemporanii săi. Opriș evidențiază îngrijorarea lui Lapedatu pentru biblioteca sa, ,,zestrea intelectuală“, cum o numea el, amenințată de horthyști pe timpul ocupației. Pentru integritatea bibliotecii, Lapedatu s-a adresat unui prieten maghiar
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Academia Republicii Socialiste Române, instituție la discreția factorului politic și cu un program fidel noului regim 31. În sesiunea generală a Academiei Române din 8 iunie 1948, convocată și cu ocazia preluării de către Traian Săvulescu a Secretariatului General al Academiei, el releva rolul pe care l-a îndeplinit Lapedatu în cadrul înaltului for, precizând următoarele: ,,A ajutat Academia când s-a găsit în impas. Prin stăruința lui s-a obținut ceea ce trebuia pentru ridicarea edificiului Bibliotecii. El a stăruit și pentru realizarea construcției
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Astfel crampa voastră mintală a fost înlăturată și sunteți liberi să vă uitați la întregul câmp al folosirii expresiei și să descrieți diferitele genuri ale folosirii ei.“10 Aceasta este o declarație care merită o atenție deosebită deoarece ea le relevă ceva esențial cu privire la resorturile și intențiile care susțin o practică filozofică cu totul singulară. Explorând posibilități, prin imaginarea folosirilor pe care le-ar putea primi expresii ale limbajului cotidian într-o mare varietate de situații și circumstanțe, Wittgenstein urmărește să
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
VEMS fiind de 33 ml pe an la nefumători și de 58 ml la fumători. Un studiu incluzând 4000 pacienŃi cu astm bronșic, cu limitele de vârstă ale subiecŃilor 18 30 ani, urmăriŃi pe o perioadă de 10 ani, a relevat o scădere a VEMS de maxim 8,5% la nefumători și de 11,15% la fumători. S-a dovedit că fumatul a mai mult de 15 Ńigări pe zi se asociază cu un declin mai sever al funcŃiei pulmonare, scăderea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
valori triple comparativ cu nefumătoarele (319). Riscul relativ de cancer de prostată la marii fumători (mai mult de 40 Ńigări pe zi) este mai mare cu 51%-80%, faŃă de nefumători (320). Un vast studiu populaŃional, incluzând 340000 bărbaŃi a relevat că riscul relativ crește cu 21% la fumătorii a mai puŃin de 25 Ńigări pe zi și cu 45% la fumătorii a mai mult de 26 Ńigări pe zi. Un studiu canadian a întărit aceste observaŃii și a arătat că
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
treptat, conturând imaginea în care s-au derulat raporturile Adunărilor de stări cu monarhia în țările europene în care a funcționat regimul de stări. Partajul contractual al suveranității a determinat dese fluctuații în raporturile stabilite între monarhie și stările privilegiate, relevând alternanța perioadelor de supremație ori de echilibru instabil. Un rol decisiv în cadrul acestor raporturi l-au avut adunările regionale și provinciale în sens pozitiv sau negativ fără a lipsi hotărârile majore de solidaritate impusă de momentele grave (amenințarea externă, în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
al unui comitat, ducat sau mic regat ceea ce s-a propus să fie denumit mai comod cu numele de "țară" explică destul de bine structura diversă, care prezenta atunci pe cea a țărilor continentale, relativ mai mult unificată: Franța. Principalele trăsături relevă adevărata situație, anume existența "monarhiei temperate" sau cea de "a doua feudalitate"22. Principii, care fiecare în teritoriul lor realizează aceeași operă de centralizare antifeudală și de simplificare administrativă ca și regele Franței pe domeniul său, nu sunt feudali "de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pe când în alte țări diviziunea politică va împiedeca unificarea teritorială și centralizarea instituțională. Ansamblurile create în acțiunea instituțională corpuri, ordine sau stări, Adunări reprezentative suprapuse într-o ierarhie bine structurată, caracterizează evoluția procesului pe plan european 74. Sistemul ierarhic corporativ relevă că cele mai vechi corpuri s-au constituit fără a întâmpina rezistență, într-o societate în care individualismul a degenerat în anarhie și ale cărei elemente reclamau o reacție pozitivă. Pe o treaptă superioară, această acțiune se materializează în constituirea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
adunare care în timpul regelui Edgar (959-975) se întrunea de două ori pe an, în prezența comandanților regali provinciali (ealdermen) și a episcopului, pentru a discuta cele mai importante probleme ale regiunii 85; o mărturie de la sfârșitul secolului al X-lea relevă că Hugues Capet se adresa astfel, în anul 980, vasalilor săi adunați pentru a delibera: "Eu vă consider capabili să mă sfătuiți"86. În aceste vechi adunări pe primul plan se afla administrarea justiției: în aceasta trebuie să vedem obiectul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Franța, Catalonia, Aragon, Castilia, Imperiul german și Regatul napolitano-sicilian. Din rândul țărilor răsăritului Europei se înscriu tipului cu două camere Rusia (cu Duma și Ziemskii Sobor) și Serbia, iar de la jumătatea secolului al XVI-lea și Transilvania. Unele informații documentare relevă faptul că și în Țara Românească și Moldova stările superioare (boierii și clerul) s-au întrunit uneori separat. Din punct de vedere al apariției Adunărilor reprezentative de stări, se consideră că cele cu două camere au precedat adunările cu trei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stărilor, instituții născute din ordinea feudală, cărora le revenea datoria de consilium et auxilium, nu se raportează exclusiv modelelor bizantine sau altor modele. Organizarea instituțiilor în Țările Române, materializează reacția pozitivă, în permanent progres față de modelele "defensive" ale Bizanțului 567, relevând în același timp eșecul politicii de satelizare a regatului Ungariei. Identificarea influențelor bizantine 568 permite distingerea unor trăsături care amintesc practici compatibile cu evoluția adunărilor Imperiului în ultimele sale secole de existență: iregularitatea convocării; lipsa unei proceduri bine structurate prin
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
oscilante în poziția față de domnitorul ales sau Simion Movilă. Un sistem cvasiidentic de pacta conventa a fost impus și lui Ștefan Răzvan, domnul Moldovei, prin tratatul încheiat de reprezentanții săi, cu împuternicirea tuturor stărilor privilegiate, la 5 iunie 1595587. El relevă aceeași tendință de limitare a puterilor acestuia, apelând la protectoratul principelui Transilvaniei. Din a doua jumătate a secolului al XVI-lea lupta dintre Domnie și starea boierimii intra într-o fază decisivă, deschizând perioada regimului boieresc. În măsura în care interesele Adunării stărilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
doua jumătate a secolului al XVIII-lea -, imaginea vechii adunări se mai menține mai ales în privința alegerii domnului 627. Sfatul de obște devine o adunare mixtă din boieri și clerici, a cărei formă se conturase în secolul precedent. Aspectul adunării relevă o tendință de restrângere a stărilor privilegiate, o structură de reprezentare care, la origine, era mult lărgită spre baza ei. Puține documente amintesc sinclitul (singlit). În Adunarea stărilor convocată la 8 iulie 1632 în Moldova, se enumeră "tot sfatul nostru
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
întărită de afurisenia ce urmărea pe oricare din viitorii principi care ar fi încercat să reintroducă văcăritul. Peste o jumătate de secol, la 1758, adunarea de la Iași, convocată "ca să se lege văcăritul să nu mai fie într-acest pământ"676, releva însă că este o "făgăduială" temporară și periodic "zădărnicită". Față de anul 1700, menționat anterior, în această adunare intervin două aspecte noi: scrisoarea de afurisenie este adusă, de această dată, de la "biserica cea mare" din Constantinopol; între reprezentanții prezenți în adunare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
alte stări", asemenea celor convocate la alegerea lui Constantin Brâncoveanu (1688), sau cu ocazia judecării serdarului Lupu și a încercării de restaurare a tradiției în alegerea principilor la 1739, după ocupația rusească 685. Frecvent, sunt menționați cu aceste ocazii "neguțitorii", relevând faptul că starea a treia accede tot mai mult la viața politică, datorită creșterii puterii sale economice. Este o revenire temporară la sistemul consultării tuturor stărilor, în împrejurări de mare importanță. În tipologia atribuțiilor Adunărilor de stări, cele de legiferare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lui Ioan Zápolya, în Transilvania începea activitatea de reorganizare a instituțiilor. Voievodul a convocat în anul 1536 consecutiv două diete, una la Târgu-Mureș, cealaltă la Bistrița. Au fost adoptate măsuri militare pentru apărarea Transilvaniei. Caracterul legislativ al hotărârilor adoptate este relevat de însăși denumirea acestor manifestări de autonomie: "Constitutiones Dominorum Regnicolarum trium nationum partium istarum Transilvanarum pro festo Nativitatis B. Joannis Baptiste anno Domini 1536. in oppido Zekelvassarhely pro rectificatione et conservatione Regni ordinatae". Dieta de la Cluj, convocată la 17-18 septembrie
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
raportează activitatea dietală unor criterii care, în fond, corespund. Istoricul maghiar pornește în studiul instituției Adunărilor de stări ale Principatului de la Dieta din Sighișoara (29 august 1540). Într-un mod asemănător procedează și Al. Herlea, care propune o periodizare ce relevă același punct de vedere. El analizează separat dietele din timpul domniei lui Zápolya și include Dieta de la Sighișoara în perioada "principatului autonom sub domnia principilor". Autorii afirmă și susțin prioritatea instituției Dietale, față de alte instituții, în organizarea Transilvaniei ca Principat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
reprezentării, structura dietei, problema de procedură precum puterilor delegaților, convocarea etc. sunt fundamentale pentru funcționarea Adunărilor de stări. Faptul că Dieta de la Sighișoara deschide drumul unei activități dietale deplin autonome și constituționale, conferă instituției Adunărilor de stări prioritatea în organizare, relevă contribuția decisivă pe plan legislativ, administrativ, judiciar, militar etc., subliniind trăsături caracteristice unei perioade de tranziție necesară în evoluția instituțiilor. Pentru întreaga perioadă de autonomie a Principatului, sunt menționate 407 diete 791, din care 299 întrunite după anul 1540 și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
reprezentanți 813. În condițiile și situațiile de absență, cunoscute deja din perioada anterioară, amenda era stabilită la 200 florini 814. Deschiderea lucrărilor aDietei rămâne apanajul suveranului ori a împuternicitului acestuia. Deosebirea esențială rezidă în modul desfășurării lucrărilor, care de acum relevă activitatea Dietei în două Camere sau "table" (tabulis)815. Camera superioară (Secția de sus) găzduia Guberniul, iar cea inferioară (Secția de jos), condusă de președintele stărilor, reunea Tabla regească, regaliștii și deputații. După dezbateri și adoptarea hotărârilor în problemele obligatorii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
traversai întâmplarea// în timp ce dezastrele lumii/ îți clamau identitatea", recunoaște el într-un text din Despărțirea de silabe, intitulat în timp ce încercam să-ți memorez numele o frunză ți-a acoperit șoldurile. Când abandonează tematica social-politică și tonalitatea cinic-pamfletară, Adi Cristi își relevă cealaltă latură dominantă, cea sentimentală. Începând cu volumul Clopote pentru amândoi (Editura Moldova, Iași, 1995), el își ține "la vedere" îndeosebi arsenalul erotic și, odată cu acesta, vulnerabilitățile și strategiile de îndrăgostit etern, care vede femeia ca o biserică cu sâni
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sau resurselor mitologice ale poetei (în principal sumbra istorie de iubire incestuoasă dintre Fedra, soția lui Tezeu, și Hipolit, fiul ei vitreg, deși se pot suspecta și trimiteri la mitul androginului, al păsării Phoenix etc.) nu interesează decât pentru că ea relevă, odată în plus, cât de plin de semnificații poate deveni filtrul culturii când se pliază pe o sensibilitate ușor anacronică și mă gândesc exclusiv la conotațiile pozitive ale termenului. Carmelia Leonte convertește trăirile proprii, senzațiile, emoțiile de factură diversă într-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la fața diurnă, banală, superficială a lumii. Poetul îl forțează, dimpotrivă, să ia act de cele scrise, "cu litere de purpură", pe zidurile catedralelor sau "la umbra norului de marmură" și să asculte, precum profeții, vocile elementarului, în care se relevă alteritatea radicală. Doar grație acesteia "înălțase-va Turnul Cuvintelor", ne avertizează cu solemnitate autorul într-o luminoasă Odă închinată doar în aparență femeii. Dialogul cu aceasta, destul de frecvent, de altfel, pe tot parcursul volumului, se dovedește în fapt un dialog
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și vag perceputului sau revelației. Vocea lirică feminină își creionează autoportrete ambivalente, în care principiul oximoronic pare a ordona virtuți și păcate, valori și vicii (undeva amintește, direct, "biografia cu păcat și înalt"). În esență însă, individualitatea poetică ce se relevă în Scrisori pe frunze și Altarul de pelin își refuză, programatic, spovedania directă, fatalistă și inclementă. Știe totuși prea bine că Eva postmodernă ("Evă dincolo de rai") e aruncată într-o existență ce transformă adesea suavitatea în abjecție și că deține
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]