6,982 matches
-
trimis nimeni și nici nu putea s-o facă nimeni. O dată ce mi-am atras dizgrația „familiei” Ceaușescu, era evident pentru oricine că devenisem un „electron liber”, deranjant adesea nu numai pentru securitate, dar și pentru mulți colegi ce beneficiau însă, săracii, de firimiturile foarte vagilor privilegii ale aparatului de partid din cultură, ca și pentru cei de la Uniune sau de la Consiliul „Educației Socialiste”, adică ministerul Culturii. Faptul că aproape două decenii după întoarcerea mea din ’72 n-am mai publicat nici un
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
război mijloace mecanizate de ultimă oră!... Prietenul Pax, Panciu trăiește și azi, este medic pensionar la Lugoj, singur, a fost aproape toată viața singur și, din mica sa pensie, ajută din când în când, cu bani și cu cărți, bursierii săraci ce vin și studiază la Timișoara, din îndepărtata Basarabie, de unde s-a refugiat și familia sa, în anii ’40. Îi mulțumesc, este unul din rarii prieteni care mi-a rămas fidel și care mi-a suportat, cum spuneam, verbiajul, ca
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nimănui - nimic. Poate, cum au comentat unii, trebuia să-mi fac auzit protestul în țară, nu în Occident. Dar... era oare posibil?! Și-apoi, încrezător în „ajutorul” forțelor democrate occidentale, am crezut că vom fi ajutați „de ei”!... Dar ei, săracii, abia se ajutau pe ei înșiși, în formele aberante, crud paradoxale pentru noi, închiși dincolo de cortina de fier, în forme precum cea pe care am amintit-o mai sus a „militarismului sartrian”, care a prins o bună parte din universalitatea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
soții și al viagrăi, a ajuns la cel de-al douăzeci și optulea copil). Pedeapsa se întoarce împotriva autorului, victoria militară conspiră la înfrângerea demografică. Cum sancțiunile se exercită în general dinspre cel tare înspre cel slab, dinspre bogat spre sărac poate fi imaginat Consiliul de Securitate al ONU decretând într-o zi sancțiuni contra unui membru permanent? -, această întoarcere a bastonului dinspre cel slab înspre cel puternic mă face să mă gândesc la acel chengyu chinez, o mică povestioară hazlie
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pentru populație și vor duce la înviorarea comerțului local. Dar Hezb are vântul din pupă pentru că are bani, și cu cât ai mai mulți bani, cu atât ai mai mulți adepți. Normal, poți reconstrui casele, poți înființa școli, dispensare. Cei săraci se orientează înspre cel mai bogat, iar noi, în locurile astea, suntem adevărați handicapați, chiar dacă școlile episcopiilor primesc cu mult mai mulți copii săraci decât cele ale congregațiilor, atât la Beirut, cât și în alte locuri. În Liban, oamenii sunt
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
avariția mea franțuzească: la sfârșitul ospățului, fie el acasă la un particular sau la restaurant, jumătate, sau chiar mai mult, din felurile servite sfârșesc intacte la lada de gunoi. Legile ospitalității persistă în mod miraculos. Înfierez risipa, insulta adusă celor săraci (amintirea perenă a anilor de după război când puneau încă deoparte "pentru chinezuți" staniolul în care era învelită ciocolata, când a opta parte dintr-un camembert ținea o săptămână la gheață și când familiile încă mai vorbeau de calitatea superioară a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care n-aș numi-o colonialistă pentru că-i o mentalitate și nu o izbucnire răutăcioasă. Acești oameni nu vor nici să exploateze nici să facă pe cineva să sufere. Dimpotrivă. Noi eram drăguți cu ei, și iată cum se comportă! Săracii! Bunăvoința personală e socotită ca anulând inegalitatea în drepturi și în nivelul de trai. La limită, victima e chiar colonizatorul, colonizatul este cel care-l corupe, îi sabotează bunele intenții, îl obligă să recurgă la violență prin aceea că nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Saint-Malo exaltați literatura-lume, iar la Paris, Mediterana ca spațiu al schimbului și al metisării. Dar puțin vă pasă că niște bieți oameni rămân închiși la Betleem, că mii de palestinieni fac obiectul unor măsuri de exil interior și că sardelele săracului destinate exportului putrezesc la soare fără a putea pleca din Karni. Faceți legi împotriva discriminărilor, dar drumurile etnice interzise unora și permise celorlalți (israelienii n-au chef să circule pe drumurile arabe, dar palestinienii nu au dreptul să circule pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Cisiordania, am văzut grupuri de copii palestinieni întâmpinând cu urale sosirea benelor cu gunoaie provenind de la casele coloniștilor. Ei scotoceau cu râvnă în grămezile cu deșeuri menajere pentru a-și alimenta bucătăria familială. Aici, pubelele de la bogați sunt adresate direct săracilor, dar nu atât pentru a-i hrăni, cât pentru a-i umili. Și toate acestea din cauza unui arbore genealogic folcloric, fără îndoială, transcris după o poveste arabă, cu două mii cinci sute de ani în urmă, de către un necunoscut botezat prin
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să doarmă legile. Machiavel: Qui veut la fin, veut les moyens. La crainte et l'espérance sont les deux grands ressorts du coeur humain. Tout ce qui est, est raisonnable. Hegel. Religiunea nu se discută cu preoții. Unii cred, cei săraci cu duhul; alții nu cred, ipocriții. Cu cei dintăi, discuția e dezagreabilă; cu cei de al doilea, nefolositoare. Empedocle: Universul i-o sferă al cărei centru e pretutindeni și a cărei circonferință e nicăeri. DEFINIȚIA DUMNEZEIRII Il est dans le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de matasă roșie la butonieră ajunge pentru a se transforma, în ochii vulgului, a face să li se presupună inteligență, educație, curaj, patriotism. Cât e de amară pânea străinătății! cât e de greu de trecut piatra pragului tău! Dante. Cei săraci plătesc destulă dare cătră stat, nutrindu-și copiii. Tit-Liviu. Machiavel avait coutume de dire que la fortune frappe au moins une fois à la porte de tout homme; qu'elle entre par la porte et sort par la fenêtre, que
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
à la porte de tout homme; qu'elle entre par la porte et sort par la fenêtre, que lorsqu'on ne mettait pas la main dessus, souvent on ne la voyait plus. ... Dacă cuvântul Domnului nostru se adeverește: "Fericiți cei săraci cu duhul, căci a lor este împărăția cerurilor..." el, e sigur că se va duce deadreptul în rai. Carol Magnu trimise Saxonilor călugări și soldați pentru a-i convinge. Bella puer lumen quod habes, conceda puellae, Sic tu caecus amor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de arest, pentru că are cravată nereglementară și pentru că n-a raportat că nu este la instrucție. Fulgeanu, care era de serviciu, spunea că căpitanul i-a dat confidențiala tremurând de turbare, cu glasul și cu ochii pierduți. Era un om, săracul, pe care nu-l iubea nimenea. Era însurat numai de doi ani, avea un copil, și zicea că singura lui bucurie era pricinuită de dragostea pe care o avea pentru nevastă-sa, femee tânără numai de douăzeci și doi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Într-un loc și pe drum luându-ne de vorbă de hoți, îi vorbesc de haiduci care prădau numai pe cei avuți. "E adevărat, zice el, și eu în viața mea n-am făcut fapta asta, să iau de la cei săraci. Când am văzut că are Românul doi boi, l-am lăsat în pace. Dacă am văzut că are patru, i-am luat doi, și doi i-am lăsat..." Și urmează alte mărturisiri de pe vremea hoției lui pe care le face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
O ploae mare care spală văzduhul înăbușitor. Mercuri Joi în săptămâna Rusaliilor se serbează Ion Nou Iarmaroc (la Suceava la Sânziene?) Ovrei din Galiția, Armeni, Ruși cu hidromel? Oameni, flăcăi, femei frumoase dela munte lăutari țigani cimpoeri baci voinici Un sărac, care ține pe un moșneag de mână și-i istorisește cum a fost și el "om" odată... (Cu asta se începe?) Moartea lui Ștefan Vodă O vânătoare de vidre iarna O întâlnire a lui Bogdan cu cea care l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
E trist să prețuiești necesarul ca pe un lucru fără de care ești nefericit și cu care niciodată nu poți fi fericit. Trebuie să ataci opinia curentă cu armele ei; nu poți trage cu pușca în idei. Trebuie să ai apetitul săracului, ca să te bucuri de averea bogatului și spiritul unui particular oare-care ca să te bucuri de ea ca un rege. (Inteligența să nu uzeze de violență.) Inteligența să nu întrebuințeze violența. Oamenii inteligenți n-au nevoie de proști ca șmecherii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai mare. Rațiunea se compune din adevăruri pe care trebuie să le spui și din adevăruri pe care nu trebuie să le spui. Arta trebuie să-și dea un scop care se îndepărtează fără încetare (rămâne fără încetare neatins). Avarul săracul prin excelență: e omul cel mai sigur că nu e iubit pentru el-însuși. Avarul râde de risipitor, risipitorul de avar, incredulul de evlavios, evlaviosul de incredul, și cred că se pâcâlesc unul pe altul. Religiile vechi au încăpăținați; cele nouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mandciuria. "Greerele și furnica" Mihuță caută într-o revistă ilustrată și găsește imaginile fabulei greerele și furnica. Asta-i furnica? Da? Da. Ș-aista-i greerele? Acela-i greerele. Și furnica are mâncare și casă? Da. Greerele n-are? N-are. Uite săracul cum șade aici singur și cântă din chitară. Și furnicii nici nu-i pasă. Momentul înfricoșat când omul în ora morții trece dela conștient la inconștient. Vedea c-o clipă mai nainte lucruri și ființi pe care le-a iubit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Inima-i prunc, care dorește tot ce vede. Pântecele și desaga cerșetorului nu se umplu niciodată. Să dorești mult, să nădăjduiești puțin, să nu ceri nimic. Pânea altuia nu mă satură. Mânâncă mărul, nu te îngriji de pom. Cine dă săracului dă lui Dumnezeu. Mulți plâng pe orfan, puțini îi dau să mânânce. Am crescut o cioară, după ce s-a făcut mare a vrut să-mi scoată un ochiu! Păzește-te de cel căruia i-ai făcut un bine. După ce s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
într-o fumegare de culoarea cerului. Secetă 30 Iulie. Câte-un vârtej de praf se isca, fugind, rotindu-se pe drumul cotit, prin holde. Vai! vai! când te-a vedea stăpânul îți pune mânile-n cap! Să trăiești ca banu-n punga săracului! Zarea parcă ardea, cercuită, înăbușită de ceață, de fum vânăt. (Înserare. Secetă. Câmpie) Ispol = cupa de dat afară apa din luntre Clonc = instrument de chemat somnul Uronița = o luntre cu capetele late, ca la scoică Samar = șaua pe care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
arată întotdeauna condiția socială a beneficiarului unui privilegiu. Pe cumpărătorul unui sat ești tentat să îl treci în categoria proprietarilor mărunți, dar, de fapt, el este Hărman, pârcălabul de Cetatea Albă. După cum cumpărătorul unei seliști, pe care l-ai crede sărac, este marele logofăt Tăutu. Privilegiile se dau doar atunci când are loc schimbarea de moșie, când se simte nevoia să fie întărită stăpânirea unei moșii. Sunt mari domenii, care apar în documente înainte de Ștefan cel Mare, dar care nu mai sunt
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu de răzeși, deoarece beneficiarii sunt câte patru pentru un sat, iar dania poate să fi fost din domeniul domnesc, deși nu se specifică nimic în acest sens. Dar, sunt cazuri în care nu mai poate fi vorba de niște săraci. La 18 februarie 1490 domnul dă un sat Negritei, fiicei popii Oanii. La 24 iulie 1492, sunt dăruiți cu satul Almașul, Baico și fratele său Ivan. Un sat primea, la 15 martie 1493, și Petru comis, un boier, deci, sat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
exemplifică în număr mare efectul contactului cu copita imprimată în sol. Într-un text cules de la un informator din Telega, Prahova, frații pierduți de mama vitregă rătăcesc prin bunget, și băiatul resimte mai intens contactul numinos: „se frigeau bieții copilași, săracii, și mai ales băiatul, că lui îi era mai sete, fetei nu prea așa mult”. Feciorul ars de sete renunță să bea din urmă de vulpe sau de urs și alege urma cerbului, sub influența legăturii totemice. Transformarea imediată aduce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițiativă. A treia zi l-am adus în ajutor pe fratele meu, el acum elev în clasa a IlI-a; el m-a trezit acum la realitate: Prostule, nu vezi că e vorba doar de o brichetă? Țăranii din împrejurimi, săraci, o sărăcie pe care noi refugiații o înțelegeam într-un fel de solidaritate de soartă, neputând să-și procure o brichetă nouă (nici nu mai erau în penuria generală), se foloseau de fabricate proprii, confecționate din tuburile goale ale cartușelor
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
15 ruble, mâncarea 20-30 ruble de persoană - totul costă scump și de câtva timp și aici a început a se simți /.../ din cauza mulțimii refugiaților. Chiar români de-ai noștri au venit câțiva - mai ales doamne cu copii - nu știu cum au călătorit săracii, căci este foarte greu. Dacă cumva nenorocirea vă face să plecați din Iași, cu nici un preț să nu veniți aici, căci mi s-a spus că este mai scump și mai frig decât în oricare altă parte. În orice caz
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]