6,540 matches
-
precis în urma căror împrejurări, o seamă de piese din arhivă, dintre cele mai prețioase, au dispărut. În orice caz, în lipsa oricărei indicații relative la experimentarea cu persoane umane, dosarul Rudolf nu era concludent. Pe de altă parte, imensa majoritate a savanților americani respingeau apriori ipoteza regenerării prin electricitate. - Singurul argument erai, și ai rămas încă, dumneata! exclamă. Era deci de așteptat ca puținele materiale salvate de profesorul Bernard să fie sistematic depreciate și, în anumite cazuri, distruse. - Credeți că într-adevăr
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ar avea sens. Am fi atunci obligați să acceptăm ideea ciclurilor cosmice și istorice, mitul eternei repetiții... Pe de altă parte, ipoteza mea nu e numai rezultatul deznădejdii; se bazează pe fapte. Nu știu dacă ați auzit de experiențele unui savant german, doctorul Rudolf. - Din întîmplare, am auzit. Dar experiențele lui, electrocutarea animalelor, nu sunt concludente... - Așa se spune, îl întrerupse tânărul. Dar cum arhiva Rudolf a dispărut aproape în întregime, e greu să judecăm. În orice caz, cât timp această
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
sigur acum că, în cele două valize, doctorul Bernard adunase cele mai prețioase documente (bănuiesc: fonograme și fotografii după rapoartele Profesorului și caietele 1938-1939)." La 3 iunie 1967 notează: "În India a reînceput polemica Rupini-Veronica. Un număr din ce în ce mai mare de savanți pun la îndoială autenticitatea înregistrărilor efectuate la clinică. Argument decisiv: Veronica și însoțitorul ei au dispărut fără urmă puțin timp după întoarcerea expediției la Delhi. Acum, când au trecut aproape 12 ani, scrie un mare filozof materialist, orice confruntare a
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
fi fost de față la minunata întâmplare! Ei. Am spus-o și eu așa din imaginație. Eu cred că tu ai dreptate când spui că întâmplarea este mama multor descoperiri. Dacă ne gândim și la zilele noastre. Cum a descoperit savantul Henry Coandă efectul care îi poartă numele? Dintr-o pură întâmplare. Faptul a fost povestit chiar de savant: O picătură de apă de la robinetul din baie căzând pe degetul său pus în calea ei - în loc să-și urmeze căderea - s-a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
că tu ai dreptate când spui că întâmplarea este mama multor descoperiri. Dacă ne gândim și la zilele noastre. Cum a descoperit savantul Henry Coandă efectul care îi poartă numele? Dintr-o pură întâmplare. Faptul a fost povestit chiar de savant: O picătură de apă de la robinetul din baie căzând pe degetul său pus în calea ei - în loc să-și urmeze căderea - s-a prelins pe deget. De aici... cu mult studiu și sclipire de geniu, a formulat teoria „Efectului Coandă”. Privind
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
literară. Autorul îi provoacă să noteze ceva din viața lor. Materialul este acumularea de idei în jurul impresiei unice, la care Lăcrămioara Petrescu<ref id="47"> 47 Petrescu, Lăcrămioara, o p. cit. , pp. 20-21. </ref> face următoarea apreciere: " PARATEXTUL - FORMA DISCURSULUI "SAVANT" Numeroasele note din "Patul lui Procust" subțiază și concurează textul principal. Acestea corespund programului enunțat de scriitor: Notele din subsolul paginii explică unele situații, permit identificarea lor și a caracterelor, prin interferarea unor mărturii deosebite. Ele reprezintă o altă perspectivă
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
pentru "logodnica" lui, așa cum o prezintă pe Emilia celor mai buni prieteni ai săi, Bulgaru, Ciobănoiu și Penciulescu, invitându-i pe toți într-o seară la masă, dar Emilia pleacă mai devreme pentru că se plictisise îngrozitor, deși unul era mare savant, altul teozof și celălalt un mare om de cultură. Dintr-o altă perspectivă narativă, Fred rememorează toate întâmplările legate de Ladima, în care se implicase în mod direct și își amintește faptul că îl cunoscuse în august 1926, într-o
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
fost ideea băiețelului Dragoș și toată lumea a fost mulțumită. Dar voi să aveți grijă să nu vă pierdeți culoarea portocalie! 5 ani și 8 luni Capătul Lumii și Sfârșitul Lumii L-am întrebat pe D ce părere are el, pentru că savanții nu știu prea sigurexistă un capăt, o margine a Universului? Sau nu? Și mi-a răspuns, în termenii lui de copil: Dacă la început, când era mic, ca o bilă, Universul avea un sfârșit (sau o margine), atunci și acum
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
ne-am mirat de această reacție, Însă a doua zi, la curs, continuând să vorbească despre sinonimie și omonimie, C. a reluat mot à mot exemplele și argumentele studentei, pledând pentru creația În limbă a poeților. „Ce părere ai de savantul C.?“, m-a Înghioldit Bazil. „E creator În preluarea ideilor altora“. Am râs și noi, dar nu la fel de lătrător ca el, să nu ne dea afară de la curs. (miercuri) Câteodată simt că mă aflu În mare primejdie: e cineva ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
din cealaltă, Îmi dă ocol cu multă scrupulozitate. Are un aer de entomolog meticulos, ce observă la microscop, mărind curios desenul de sub aripa unei insecte bizare, necatalogate Încă, un fluture necunoscut sau o arahnidă anormală, cu totul În afara seriei. Ochii savantului Întârzie, se amână, se Întorc lent asupra unor porțiuni neexplorate, apoi reia totul de la capăt și se fac scurte note Într-un grafic de date cunoscute și apoi separat, unde se Înscriu bizareriile. Trebuie verificat Însă foarte exact. Mă simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Cu oameni care nu te satisfac pe deplin? Ei bine, ai să rămâi fată mare până te cureți. Un glas din mine spune „Mai bine așa“ și altul ceva mai puternic: „Ce, crezi că animalul din tine are nevoie de savanți? Nu, bre...“. 20 aprilie 1963 (sâmbătă) Eu către mine. Pe Vasile Îl iubești acum pentru simplul motiv că nu ai pe un altul care să-ți atragă atenția; chiar În seara asta, dacă Ovidiu, ăla bine ca bărbat, ți-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
rupe-mă de starea asta; oricum, dar rupe-mă! Seara m-am dus cu Martin la o oră de filosofie. Oh, cât aș fi vrut să dau cu el de-a azvârlita, așa m-a enervat cu pretențiile lui de savant atoateștiutor. Cum Îi găsesc Înlocuitor, Îl dau dracului imediat și iremediabil. Prea mult l-am suportat. Mi-ajunge! Mă simt foarte singură, dar nu vreau să recunosc nici În ruptul capului. Am atâția În jur care mă doresc, iar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Faust, amușinând pe urmele Margaretei. Simt că trebuie să recitesc Faust. (miezul nopții) Nu mă duc la Facultate. Am doar cursuri insignifiante. Nu mă amuză să asist de două ori la desenarea puerilă a unei fișe bibliografice; mâna grăsulie a savantului scurt, Vicu M., ce predă cursul, desenează un pătrat, se Îndepărtează trei metri, Îl privește cu o concentrare maximă, se apropie din nou de tablă și-i șterge un colțișor etc. și tot așa pentru două ore, ca să treacă timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
la catolicism. Cum a fost posibil așa ceva? Mă refer la convertirea Majestății Sale. — Nu peste noapte, desigur. Schall von Bell era un învățat, om de știință și preot. Era un bărbat atrăgător, și i-a fost prezentat Marii Împărătese de către savantul Curții, Hsu Kuang-chi. Schall preda sub conducerea lui Hsu la Academia Imperială Hanlin. — Știu despre Hsu. Nu a fost el cel care a prezis corect eclipsa? — Ba da. Prințul Kung zâmbește. Hsu a fost, însă nu a făcut asta singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
unei ființe ce se constitue în speranța de reînnoire. Un autor german a scris Conversația familiei Stein în timp ce domnul Goethe e absent în jurul aceleiași teme, iar marele regizor Klaus Mikael Grüber cînd a montat Faust a reunit pe scenă bătrînul savant jucat de octogenarul Minetti și angelica Margareta interpretată de o actriță de 18 ani, două vîrste opuse care se reunesc ca și cum sfîrșitul și începutul au nevoie, la un moment dat, să comunice. Ele își sunt în mod reciproc necesare. Cortina
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
albinelor pe planeta noastră poate acutiza criza alimentară, care a început deja, avertizează banca agricolă Rabobank. După cum spunea omul de știință Albert Einstein, în cazul în care albinele vor dispărea, patru ani mai târziu vor dispărea și oamenii, evocă spusele savantului The Daily Telegraph. Poate că Einstein să fi exagerat, secara, grâul și orezul sunt polenizate de vânt. Dar, cu toate acestea, ca urmare a polenizării de către insecte se dezvoltă culturi ce furnizează o treime din totalul resurselor de hrană ale
Omenirea este dependentă de albine! Când acestea vor dispărea, oamenii nu vor supraviețui mai mult de patru ani () [Corola-journal/Journalistic/70679_a_72004]
-
în Bugeac, publicând și lucrări istorice și politice pe această temă. SCRIERI: Gânduri revărsate, Bolgrad, 1936; Iubirea de țară și de Rege, Bolgrad, 1939; Bugeacul. Entitatea lui românească, București, 1941; Vitalitatea, biruința și podoaba neamului românesc. Profesorul Nicolae Iorga, titanicul savant român, București, 1941. Ediții: Antologia Bugeacului, Bolgrad, 1938. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 653; Scarlat Preajbă, Scurt istoric al regiunii și revistei „Bugeacul”, „Bugeacul”, 1941, 66-68; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 102-103. M.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288783_a_290112]
-
individului în cadrul mulțimii și starea de hipnoză pe care a propus-o Gustave le Bon ca explicație a uniformității comportamentelor să provină din rezultatele metodei hipnotice și ale sugestiei în medicină, folosită pentru prima dată cam în aceeași perioadă de savantul Ambroise Liébeault (cf. S. Moscovici, 1981/2001, 85). Imitația, căreia i se atribuie o mare influență în cadrul fenomenelor sociale, nu este în realitate decât un simplu efect al contagiunii [...]. Asemeni animalelor, omul este prin natura lui un imitator. Pentru el
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
capitalului străin direcționat În sectoarele productive ale țării gazdă concomitent cu expansiunea volumului de producere va Încadra În circuitul procesului de producere și ramurile conexe cu Întreprinderile ei autohtone. Astfel, se majorează cererea la forța de muncă calificată, ingineri și savanți. În ultimii ani, alături de importul tradițional al capitalului sub formă de investiții directe, tot mai mult se practică importul experienței manageriale, knowhow - urile În domeniul organizării și gestiunii proceselor de producere. Acestor procese le sunt caracteristice aspecte de care o
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
chiar ridică pretenții de dominare? Ei care nu au nici o cultură proprie și drepturi istorice consfințite aici, unde ei nu pot fi anteriori ungurilor, sașilor". El vrea să întreprindă o cercetare obiectivă-să descopere adevărul istoric, dar apare evidentă și repulsia savantului de cabinet, spiritul polemic. Din întreaga sa operă transpare un sentiment straniu și faptul obiectiv, că românii trăiau pe pământul Transilvaniei ca locuitori străvechi. Întrebarea ce-l frământa pe Roesler: "Cum să fie românii mai vechi decât popoarele conlocuitoare (ungurii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
spre Carpați, susține Roesler.5 Argumentația lui Roesler era impresionantă, iar tonul său obiectiv în prezentarea împrejurărilor istorice au făcut o bună impresie asupra cercetătorilor din vremea sa. Această teorie nu trebuie disprețuită sau ignorată, ea fiind împărtășită și de savanți români de bună credință și avem datoria s-o examinăm cu atenție. Prin urmare, în lucrarea sa, Roesler a căutat să dovedească că românii nu sunt urmașii dacilor romanizați de coloniștii aduși aici, deoarece aceștia, toți sau cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
renașteri naționale din Balcani, mișcarea culturală albaneză a precedat și a fost însoțită de lupte politice. În secolul al XIX-lea Albania suscitase o mare curiozitate în rîndul intelectualilor europeni, care o priveau ca pe o regiune exotică și romantică. Savantul austriac J. G. von Hahn a publicat o gramatică, un vocabular și o culegere de folclor. Un mare interes pentru istoria Albaniei se manifesta în special în cadrul coloniilor albaneze de peste hotare. Istoricii europeni ajunseseră între timp la concluzia că albanezii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a făcut tot posibilul să încurajeze și să atragă sprijinul slavilor sudici din Monarhia dualistă. Deoarece agitația politică devenise periculoasă după criza din 1909, s-a pus accentul pe activitățile culturale. Belgradul a devenit centrul expozițiilor și al întîlnirilor artiștilor, savanților și scriitorilor. S-au stabilit legături strînse cu grupurile din cadrul monarhiei care susțineau programe iugoslave. Exista deci în Serbia un oarecare sprijin în vederea creării unui mare stat slav de sud, concept care implica bineînțeles dizolvarea monarhiei. Reprezentînd opinia a doar
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nedreptățile ce s-au abătut asupră-i încă din fragedă pruncie. Aproape involuntar, reconstituind traiectul biografic al istoricului, îmi revin în memorie cuvintele lui Miron Costin, din Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă încoace (cap. III, paragraf 12), selectate de savantul A. D. Xenopol ca motto la prima și cunoscuta-i sinteză a istoriei naționale: “iară nu sînt vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi”. Rostite mult prea adesea în răstimp, pentru a sugera, îndeobște, neputința individului confruntat cu feluritele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
științifică dovedește, dacă mai era nevoie, că autorul o gândise în cadrul unui proiect restitutiv mai amplu, menit a repera și evidenția raporturile românilor cu lumea europeană în epoca modernă, după modelul oferit cu mai bine de jumătate de secol înainte de savantul Nicolae Iorga: nu de „a rescrie istoria românilor înșiși, ci de a-i așeza într-un fel mai exact în cadrul vieții de obște a lumii și, mai cu seamă, de a arăta momentul și felul în care au înrîurit și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]