7,856 matches
-
27 ianuarie 1978) POPA Dumitru Titus „Trăim deplin avântul și cutezanța nouă Călăuziți în toate de omul vizionar Ivit în fruntea țării pentru o țară nouă, Erou al României firesc și exemplar.“ („În fiecare clipă cu noi, cu-ntreg poporul“, Scînteia, 28 martie 1982) POPA Mircea, critic literar „Om providențial pentru destinul politicii mondiale de azi, pentru destinul unei planete văzute sub zodia progresului și al militarismului continuu pentru om, El rămâne providențial mai întâi pentru țara sa, pentru marile prefaceri
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
aleasă stimă ziua de naștere a tovarășei Elena Ceaușescu și cei peste 45 de ani de consecventă activitate revoluționară pentru ridicarea pe noi trepte a științei, culturii, artei și învătământului în țara noastră.“ („Înaltă prețuire unei opere de înalt patriotism“, Scînteia, 8 ianuarie 1984) „În aceste momente de mare sărbătoare când toți oamenii țării își îndreaptă gândurile și simțămintele către conducătorul iubit adresându-i din adâncul inimii lor cele mai calde urări de sănătate și bucurie, și noi, cei care ne-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dă chezășie îndeplinirii acestor nobile scopuri.“ (Arta, 11/1977) PORUMBARU Simache „Poetul, dacă urcă această treaptă sfântă Pe brațe de luceafăr, cu ochii în fântâni, Partidul viu e-ntr-însul, chiar dacă nu cuvântă Lumina poeziei sub tâmple de bătrâni.“ („Poetul și partidul“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 12 decembrie 1982) PREDA Dumitru „Iulie 1989. Anotimp al rodniciei muncii și pământului românesc. O țară - România - și poporul ei - poporul român - făuresc cu demnitate, în deplină independență istoria vremurilor socialiste. Nota dominantă, ce impresionează
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Comunist Român, țara, prin oamenii ei, se privește în oglinda mărețelor sale înfăptuiri. Își vede chipul mai frumos, mai înfloritor ca niciodată. Este o izbândă de inestimabilă valoare a poporului, sub conducerea Partidului Comunist Român!“ („Țara în oglinda lui August“, Scînteia, 26 august 1989) RAICU Marian „Ni-i Ceaușescu-n toate măsură vie, trează, voință, gând și faptă ni le mplinim prin el, cu el se-avântă țara, numai prin el cutează spre piscul înfloririi, spre comunistul țel.“ („Cinstire“, Luceafărul, 21
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Tribuna, 20 august 1987) SOFRONIE Cornel „Cu El aripi de aur noi fiecărui țel Vom construi din gândul întors către lumină Priviți drept în ochi și veți afla la El Iubirea fără margini ce-n țară se declină.“ („Cu Elă“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 21 noiembrie 1982) SOLOMON Dumitru, publicist și dramaturg „Cultura noastră socialistă, expresie a unui umanism profund, afirmă, dimpotrivă, necesitatea unei arte serios și nelimitat implicate în dezvoltarea conștiinței omului, în luminarea și îmbogățirea universului lui
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe culmile socialismului și comunismului.“ (Tribuna, 13 octombrie 1977) ȘTEFAN Ion C. „Spre piscul păcii ce vital ne cheamă, Sculptând un ideal pe tricolor; Ni-i patria de a pururi bună mamă, Ne e partidul brav conducător.“ („Spre comunista stea“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 19 decembrie 1982) „Țara și partidul - două aripi Ce tinerețea de lumini ne-ndrumă: El fiind stegarul fiecărei clipe, Iar țara noastră - cea mai bună mamă!“ („Trepte“, Luceafărul, 21 martie 1987) ȘTEFANACHE Corneliu „După cum știm
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
totul nou și de mare productivitate teoretico-explicativă și practică: civilizația spirituală superioară a comunismului, care ne ajută să înțelegem mai bine esența umanismului revoluționar în raport cu cultura, cu personalitatea umană, cu întregul sistem de civilizație.“ („Umanismul Epocii Nicolae Ceaușescu - umanismul revoluționar“, Scînteia, 31 ianuarie 1984) „Iată de ce secretarul general al partidului relevă necesitatea de a se aduce îmbunătățiri învățământului de partid, întregii activități de propagandă, precum și învățământului politic de masă, predării științelor sociale. Aceasta înseamnă, în esență, aprofundarea cunoașterii proceselor sociale, obiective
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în spirit revoluționar“, România literară, 19 mai 1988) TECȘA Ionel „Cunoaștem un bărbat cum altul nu-i ca pâinea într-un lan scăldat de vară, măsoare se Unirea-n vârsta lui, destinul tot prin el ni se măsoară.“ („Simbolul României“, Scînteia, 24 ianuarie 1984) TEODORESCU Ecaterina, rectorul Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ „Pentru strălucitul strateg al partidului nostru, era izvorâtă din popor și creată pentru popor reprezintă una din comorile spirituale cele mai de preț, iar tovarășul Nicolae Ceaușescu a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sociale contemporane și acțiunea politică a partidului. Gândirea novatoare și acțiunea revoluționară ale tovarășului Nicolae Ceaușescu și-au pus din plin amprenta asupra cursului dinamic, înnoitor al edificării societății socialiste din România.“ („Spiritul creator - trăsătură definitorie a politicii partidului nostru“, Scînteia, 24 ianuarie 1987) TUDOSESCU Ion „Esența umanistă a acestei politici a partidului izvorăște din însăși concepția despre lume și viață pe care se fundamentează materialismul dialectic și istoric. Datorită umanismului profund revoluționar pe care-l promovează, această concepție este mereu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
al îndrumării și conducerii muncii de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică din țara noastră, tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu reprezintă cu strălucire știința românească, tradițiile ei umaniste, vigoarea și productivitatea ei actuală.“ („Prestigiul și vocația universală a științei românești“, Scînteia, 7 ianuarie 1982) URSULESCU Ion „E țara românească-n lumină Sus, pe catarg, drapelul tricolor, CÂRMACIUL conduce Corabia cu privirea senină Spre vaste orizonturi de dragoste și dor.“ („Gând de bucurie“, Săptămîna, 26 august 1989) VAIDA Mircea, critic literar și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
exportul unor asemenea «valori» să aibă drept de cuvânt în treburi care nu-i privesc, să decidă acolo unde de mult nu mai au nimic de decis, să reinstaureze ceea ce a apus o dată pentru totdeauna.“ („Democrația la proba realităților contemporane“, Scînteia, 4 iunie 1989) VELEA Nicolae, prozator „Acum, astăzi, când înfăptuirile, realitățile noastre politice și sociale au devenit sentiment național, hârtia albă din față nu mai intimidează, merită, cheamă și impune lesne momentul fertil al inspirației. Conturul energetic și cu relief
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
un program pus sub semnul aceluiași raport: «Oamenii de știință și pacea». Componentele se condiționează reciproc aidoma unor sisteme angajate într-un proces de ineluctabile argumente puse în serviciul rațiunii, al lucidității și al răspunderii pentru destinul umanității.“ („Amfiteatrele vieții“, Scînteia, 16 octombrie 1983) „Orizonturile culturii sunt, în mod firesc și organic, orizonturi ale cunoașterii și dacă e să fixăm un termen definitoriu pentru deceniile luminate de gândirea secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, acesta este patosul cunoașterii. Revedem pagini
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noștri, pentru liniștea crezului nostru, pentru pacea acestui pământ.“ (Luceafărul, 6 ianuarie 1979) VOICULESCU Lucian „Bărbatul acesta - sub cugetu-i larg - De poate cuprinde întregul mândriei De-a reașeza neamul său României Prin șaizeci de cercuri, cu trunchiul-catarg.“ („În graiul inimii“, Scînteia tineretului, 18 ianuarie 1978) VOINEA Bujor „Iubită țară, munte și cuvânt, Râu și culoare și trăire vie, Partidul ne e floarea purpurie Cea mai curată de pe-acest pământ.“ („Iubită țară“, Săptămîna, 13 mai 1977) VORA Emil, scriitor „Cei ce
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
îngrijește, îi plimbă nepoțica, face cumpărături pentru nora ei, care este foarte ocupată. În același timp, cu o religiozitate demnă de o cauză mai bună, o admonestează zilnic, nu tocmai creștinește... Cum poți crede ce scrie în ziarul ăla? E Scânteia rebotezată! — Eu nu-s așa deșteaptă ca tine, zice mătușa. Tu ești intelectuală... — A, ești complexată!... conchide mama. 1995 Am întrebat medicul cât mai durează. Mi-a spus că nu știe, câteva ore sau poate câteva zile... Va reveni să
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
haine. Le țin toată noaptea pe balcon, în vântul de toamnă. 10 octombrie Sunt de serviciu la rotativă și aștept să văd semnalul, ca să pot scăpa din hruba asta înghețată. Îmi clănțăne dinții de frigul adunat 12 ore în Casa Scânteii. Fum stătut de tutun și maldăre de hârtie pe jos - pagini ale revistei de mâine, din care cenzura a scos interviul cu Buzura, deși, după lungi parlamentări ale lui Ivașcu și Roger cu „forurile“, intervievatul acceptase unele tăieturi. Când toate
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
intervievatul acceptase unele tăieturi. Când toate paginile erau calandrate și credeam că am terminat, interviul cade și trebuie să o luăm de la capăt, cu un text oarecare din spec, plin de greșeli. Presați de faptul că la ora 11 noaptea Scânteia ne scoate din rotativă și pierdem provincia (teancurile de reviste trebuie duse la anumite trenuri), enervați că va trebui să așteptăm în ploaie autobuzul de noapte, care vine rar, alergăm bezmetici pe culoarele întunecoase spre tipografie și ne certăm cu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
franțuzești de istorie recentă sau romane interzise, prietenii tatei își rulează între ei Le Monde și Figaro, de la redacție împrumut sau primesc în dar mai tot ce apare remarcabil sau cumpăr pe nimica toată cărți furate din tipografia de la Casa Scânteii, inclusiv reviste de benzi desenate pentru Tomi. Periodic, un personaj numit cu simpatie Hoțulică, îmbrăcat într-o salopetă largă, face turul birourilor și scoate din pantaloni cărți tipărite aici pentru „afară“. Am luat de la el cu 25 de lei The
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Ne jucăm de-a maimuțele. Îmi povestește tot mai des de Ginel, țigănuș de pe Moșilor, devenit pentru el un model. Veneau împreună de la școală, când au văzut pe geamul unui subsol un bandit care ascuțea cuțitoaie la o tocilă cu scântei. „Și dacă vine să ne omoare?“, s-a speriat Tomi. „Nu-i nimic, mai bine“, i-a răspuns Ginel, „scăpăm de lecții“. 21 decembrie Cea mai lungă noapte a anului, după o zi de dârdâială în Casa Scânteii, cu prea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
tocilă cu scântei. „Și dacă vine să ne omoare?“, s-a speriat Tomi. „Nu-i nimic, mai bine“, i-a răspuns Ginel, „scăpăm de lecții“. 21 decembrie Cea mai lungă noapte a anului, după o zi de dârdâială în Casa Scânteii, cu prea multe țigări, cu ochii lăcrimând de la neon pe litere corp 7, în pagini „festive“ pline de modificări de la „foruri“, cu veșnicele discuții despre mâncare, cu votca cinstită cu tipografii la sfârșitul zilei în secretariatul tehnic. Se anunță geruri
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
nu mai fie, iar pământurile să se împartă poporului de rând». Cu toate că Horea, Cloșca și Crișan sunt martirizați, trași pe roată la 28 februarie 1785, de puternicii vremii, ei au reușit să stârnească în sufletele iobagilor de pe întreg cuprinsul Transilvaniei scânteia speranței că ziua eliberării lor nu mai poate să fie departe. Numele lui Horea a rămas mobilizator nu numai pentru luptele de mai târziu ale țărănimii, dar și pentru lupta de eliberare a poporului român în genere. Răscoala din 1784
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru scris. În realitate, mă masturbam într-o fericire. Asta nu mă împiedica, precum spun, să mă cred un mare poet. Sau poate - mai știi ? - tocmai asta îmi dădea convingerea. Cert este că mă gîndeam tot timpul la rime („clopote“ „scînteie“ - „crîm peie“ - „femeie“ - „tuleie“ - „ardei e“ - „crîmpei e“ - „de tei e“ - „...de bei e/ (ca și cum...)“ - „(vocea) ei e“ ; „tern“ - „etern“ - „matern“ - „patern“ - „stern“ - „sem pitern“ - „extern“ - „intern“ etc.), la ziceri poetice („Luceferi de tencuială“, „petece de frumos“, „întipă rite mîini
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Neuer Weg (București), 1973, 1988 - Noi Tinerii (Reșița), 1990 - Noul Val (Reșița), 25 octombrie 2004 - Orizont (Timișoara), 1988 - Prima Oră (Timișoara), 2002 - Reflex (Reșița), 2000 - Renaștera bănățeană (Timișoara), 1993, 1994 - Revista noastră (Reșița), 1993 - Revista Artei Naive (Reșița), 1993, 2002 - Scânteia (București), 1972, 1981 - Sud Vestul (Reșița), 2005, 2006 - Timpul (Reșița),1991-1993, 1995, 1998, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006 - Tinerii (Reșița), 1991 Albume și cataloage - Album Catalog - Saloanele Moldovei 1998, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007 - Albumul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
o realizezi, motiv pentru care nu toate icoanele ce sunt expuse în diferite locuri de cult, au acea energie care te acaparează în fața lor, decât doar unele în care iconarul ce a realizat-o a reușit să-i redea acea scânteie Dumnezeiască. În toamna anului 2002, Centrul Național de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populară București a organizat cea mai mare expoziție dedicată lemnului, fiind prima și singura de acest gen din țară, intitulată foarte sugestiv „Lemnul tradiție și
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Octavian Paler MITOLOGII SUBIECTIVE ediția a IIa Coperta: Mircea RÎbinschi 1976 BUCUREȘTI, PIAȚA SCÎNTEII 1 Editura eminescu mamei mele Sfinxul N-are rost să ne imaginăm sfinxul grec atîrnînd mort pe stîncile de la porțile Thebei, unde s a prăvălit după ce Oedip i-a răspuns la Întrebare. Mai degrabă ar trebui să observăm că el
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
fusese înainte, n-a mai fost chip. Apoi, seara, în timp ce scriam acestea, aceeași înfățișare, și văzând ceva anume cu mintea, chiar dacă în cea mai mare parte nu atât de limpede, nici atât de deslușit, nici cu atâta măreție, ci ca o scânteie măricică, înfățișându-se priceperii 4 sau atrăgând-o la sine și arătând a fi aceeași șființă dumnezeiascăț. A PREASFINTEI TREIMI 25 șbisț. Vineri ș7 martieț - La rugăciunea obișnuită, începând cu multă evlavie și, cu toate că aș fi voit, neizbutind să cresc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]