6,083 matches
-
Probaje” - Schimbarea Domnului la Fata - odată cu primele frunze îngălbenite, ce vor troieni curând cărările si cârdurile de cocori vor pleca săgetând cerul, se aduna 54 de ani... de când, copii fiind, treceam cu emoție si sfiala, speranțe si vise, pragul renumitei scoli de la Rădăuți... Peste frumoasele noastre primăveri de atunci, s-a așternut, ca o singură clipă, povara a peste jumătate de veac, dar nu si uitarea... Am revenit din depărtări, spre locul amintirilor noastre, unde se împleteau atunci speranțele cu învățătura
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93265]
-
Căldură mare! În dimineața asta Pastenague m-a enervat, pur și simplu m-a scos din sărite. Poate că eram și eu prost dispus și cam obosit după insomniile care se repetă de câteva nopți întruna. Nu cutez să mă scol, sper prostește că somnul va reveni, și rămân în pat cu ochii ațintiți în tavan, pierd timpul, care, de altfel, trece din ce în ce mai repede. E ca o cădere în gol, singura soluție e să te scoli și să faci ceva, orice
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
întruna. Nu cutez să mă scol, sper prostește că somnul va reveni, și rămân în pat cu ochii ațintiți în tavan, pierd timpul, care, de altfel, trece din ce în ce mai repede. E ca o cădere în gol, singura soluție e să te scoli și să faci ceva, orice... Starea de urgență e cu totul firească de la o anumită vârstă. Pentru azi s-a anunțat caniculă, peste 33 de grade la umbră, Parisul geme de căldură. Nu se simte nici o adiere de vânt, poluarea
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
lumea a prins să se foiască și chiar să se ridice în picioare. La început, cu timiditate și uitându-se în jur, să vadă dacă și alții le urmează exemplul; apoi, cu oarecare grăbire. Cei din primele rânduri s-au sculat cu toții, mai repede decât ceilalți. I-au imitat și alții, din celelalte șiruri. Odată în picioare, unii ridicau brațul, stâng sau drept: și eu! și eu! Încetul cu încetul, toată sala ne-am ridicat în picioare. Puterea exemplului! N-a
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
alții, din celelalte șiruri. Odată în picioare, unii ridicau brațul, stâng sau drept: și eu! și eu! Încetul cu încetul, toată sala ne-am ridicat în picioare. Puterea exemplului! N-a rămas nimeni pe scaun. Poate că unii s-au sculat numai din curiozitate, alții, neștiind ce să facă: nu puteau rămâne doar ei, acolo, pe scaune, jos, când ceilalți erau deja sus. În fața lor, a noastră, a tuturor, Ungaria continua să se înalțe ca o scenă pe scripeți, ca nacela
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
a scutit pe consilierul secret al președintelui (ar merita să fie concediat pentru sfaturile pe care le-a dat) să găsească o soluție. Cotidianul, 3-4 august 2002 Aș vrea un ziar ca un tramvai În dimineața asta, Pastenague s-a sculat prost dispus. Nu mănâncă nimic. În chip de mic dejun se mulțumește cu o cafea neagră, fără pic de zahăr. Mă rog, chestia cu zahărul o înțeleg. Cred că Orson Wells susținea că trei lucruri pe lume sunt insuportabile: femeia
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
în sfârșit satisfăcut. Cotidianul, 15 noiembrie 2002 Oportunism idealist (II) De câteva zile sunt la cuțite cu Pastenague. Ni s-a mai întâmplat să ne ciondănim pentru un motiv sau altul, însă acum îmi pare că se îngroașă gluma! Mă scol în mijlocul nopții și nu mai pot să adorm: întorc pe toate fețele vorbele lui. Iar el, într-un colț, scrie de zor la un roman. Poate că asta mă enervează și mai tare. El oricum așa mi-ar spune: că
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
băiatule, că nu ești tu de nivelul meu să purtăm un dialog!“. Cine e de nivelul lui? în curînd, Pleșu și Patapievici vor face anticameră să intre pentru a adulmeca un strop din profunzimea Marelui Gînditor roș-albastru. Platon se va scula din morți și va rescrie Dialogurile, incluzîndu-l pe Ilustru printre sursele sale de înțelepciune. Apele vor sta, soarele se va ridica pe cer și va zîmbi, văzînd așa charismă, polii se vor inversa, Pămîntul va înceta să se învîrtă. Marele
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
bine tainele. Poți deveni o adevărată pictoriță. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Pentru ce se pregăteau copiii? * De ce nu voia Marina să se apuce de desenat? * Ce fel de copil este Marina? * Ce a bucurat-o, dimineață, când a plecat la scoală? * De ce începe fetița să deseneze? * Cum se exprimă ea cel mai ușor? * De ce a câștigat Marina concursul? * Ce a desenat Marina? * Cum i-a venit ideea să realizeze acea lucrare? 2) Alctuiește două propoziții cu sensurile diferite ale cuvântului “cer
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
măcar în vis dorința nerostită. Știți care este? Tare aș vrea să am în camera mea un acvariu cu mulți peștiori. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Câte anotimpuri are anul? Enumeră-le. * Ce se întâmplă vara în natură? * De ce l-a sculat tata așa de dimineață pe Ionuț? * Ce a observat băiatul pe cer când a plecat de acasă? * Dar când a ajuns la baltă, ce a observat? * A reușit Ionuț să prindă vreun pește? De ce? * Ce a visat băiatul? * Ce dorință
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
fiecare din literele următoare : a, e, i ,o, u. Din literele date și silabele formate, compune cât mai multe cuvinte. 5) Citește propozițiile de mai jos.Stabilește care este ordinea lor ca să obții un text. Transcrie textul pe caiet. * Se scoală, se spală și se pregătește de plecare. * Natura întreagă zâmbește în lumina soarelui. Astăzi va pleca în excursie. * Zâmbește și Emi. Lumina a biruit întunericul. * Nu trebuie să întârzie. 6) Scrie patru perechi de cuvinte cu același înțeles. Exemplu: elev
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Simte o durere puternică și... atât. După un timp deschide ochii. În jur totul este alb și lângă el e mama obosită și plânsă. Dar unde-i cireșul? Ce s-a întâmplat cu cireșele zemoase și parfumate? Încearcă să se scoale. O durere ascuțită îl cutremură și-și amintește. Două boabe de lacrimi ii izvorăsc din ochi. Mama îl alintă și-i spune ce s-a întâmplat. Pe când traversa în fugă, neatent, prin loc nepermis, cu gândul la cireșul bunicii, un
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
pendul: Tu! care vreme ne spui că trece, Ne-aduci aminte, des, moartea rece, Vino acuma, ia-nvățătură, Schimbă nedreaptă a ta măsură! Știi ticălosul om ce puține Poate să aibă ceasuri de bine. Când iar asupra-i răul se scoală, Când stăpânește război sau boală, Vezi sărăcie, necaz, durere, Când vezi primejdia în putere; Atunci fă anul d-un sfert să fie, Ș-ăl sfert să treacă, să nu mai vie. Iancu Văcărescu a scris și balade, al căror punct
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de nuanțe invizibile, de o truculență genială. Iată tipul sintetic al indolentului: Când umblă prin poticele Umblarea-i e-ncovoiată Parcă e luat din iele. Ca la pisica plouată. Te uiți la dânsul și parcă La o treabă când se scoală Tot prin străchini goale calcă. Parcă are ouă-n poală. Umblă parcă treieră la mărăcini. Pîn-a se găti mireasa, Ochii ginerelui iasă. Când te uiți la el și trece Parcă este în chiostece. Pann are meșteșugul măscăriei fine, al amestecului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
figură de neuitat. În Budulea taichii se tratează misterul psihologic al unor ființe cu înfățișare neînsemnată în copilărie și un caz de ambiție în clasa de jos. Pe Huțu, care ținea cimpoaiele tatălui său, învățătorul îl îndeamnă să meargă la scoală și copilul prinde așa gust, încît fiecare treaptă îi dă ambiția să meargă și mai sus și ar fi ajuns mitropolit, de n-ar fi intervenit autorul cu o considerație de ordin etic. Mai puțin compusă și de aceea trecută
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
al căror ultim sens liric este: inutilitatea reacțiunilor personale în fața rotației lumii. Strofele ingenioase, frazele apăsate și sentențioase slujesc admirabil scopului: Și-n vremea cât s-au cununat * Iar când a fost la-nmormîntatS-a-ntins poporul adunat Toți morții parcă s-au sculat Să joace-n drum după tilinci: Să-și plângă pe ortacul lor, Feciori, la zece fete, cinci, Așa era de mult popor Cu sdrăngăneii la opinci Venit să plângă pe-un fecior Ca-n port de sat. De împărat! Trei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
însuși. Boema lui turistică se adaptează mediului în care trăiește. E maniac la modul sublim. Sub gâtul lui gol, ca al unui condamnat la moarte căruia i s-a tăiat gulerul, atârnă o enormă lavalieră neagră. Se culcă devreme, se scoală cu găinile, iarna, vara, merge numai în surtuc sau cu o pelerină pe umeri, vara își pune opinci în picioare și cu bocceaua la spinare și într-un costum neverosimil o ia la picior spre munți. În proza sa nesigură
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Madam Pușlenghe, Hantadura, Purhedia, Sevastița, Ilioaia, Măriuca, Ozonofia, Virginica, Vasîlca, Măndița. Tabloul sociologic e sălbatic, scena ușurării țaței Ioana de un pitoresc african. Ioana naște greu și toată lumea îi dă sfaturi. Safta îi cere să se opintească, apoi să se scoale și să dea cu piciorul în vatră, în sfârșit, Hantadura îi poruncește să joace o sârbă. Ioana, goală, despletită, umflată, joacă văietîndu-se în vreme ce babele chincite jos cântă sârba și bat din palme. În cele din urmă Alecu trage cu pușca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
că e rău (Aici poți realiza o coloană alăturată cu rezolvarea sarcinii, apoi, poți folosi selectarea, mutarea, copierea, mărirea documentului ). 38.Grupează câte două cuvintele cu înțeles opus : a pleca, prieten, a se urca, a se trânti, dușman, a se scula, viu, a întreba, a coborî, mort, a răspunde, a veni. 39.Completează cu „sau” ori „s-au ” Doi prieteni dus la film, fără să spună părinților. La un colț de stradă întâlnit din întâmplare cu tatăl unuia dintre ei . Acesta , mirat, i-
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
numai părți izolate sunt luminate de soarele de dimineața, atunci de obicei numai aceste părți fac fructe, și omul nu se poate sustrage acestei influențe, oricât ar lupta În contră-i. Dacă a ascultat de semnele naturii și s-a sculat de dimineață din patul său, alergând În natura liberă, atunci simte fără altele cât de bine Îi face aceasta și ce Înviorător influențează. Bineînțeles că, atunci trebuie să urmeze și cerințelor timpului de odihnă, care Începe deja În momentul când
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
cum foamea se va ivi dimineața. Bineînțeles că odată cu acesta este necesară schimbarea Întregului fel de viață, și poate că multora le va veni cu greu de a se culca devreme. Și la aceasta Însă se poate ajunge. Să ne sculăm dimineața de timpuriu, și să nu ne lăsăm de a fi reținuți de oboseală spre a părăsi patul la timp. Deja În seara următoare trebuința de a merge devreme la pat se va resimți. Și, corpul se deprinde cu viața
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
subțire de lut, cu grosimea cam de un milimetru. Mâna făcută căuș, pe jumătate închisă, o purta ca pe o coasă, iar pe sub căuș rămânea și se lipea de „podea”un strat de lut uniform și fără denivelări. Până ne sculam noi dimineața, totul era uscat, și puteam să călcăm în voie peste „podeaua” înnoită. Din aprilie până în noembrie era sezon de muncă încordată. Toată vara, se scula de noapte, făcea mâncare și pentru copiii de acasă și pentru oamenii care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lipea de „podea”un strat de lut uniform și fără denivelări. Până ne sculam noi dimineața, totul era uscat, și puteam să călcăm în voie peste „podeaua” înnoită. Din aprilie până în noembrie era sezon de muncă încordată. Toată vara, se scula de noapte, făcea mâncare și pentru copiii de acasă și pentru oamenii care mergeau la muncile câmpului, mulgea vaca, da drumul și hrană la păsări și apoi pleca deodată cu tata „la câmp”. Nu m-am mirat că prășea la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
La soroacele obișnuite să se facă pomenirea morților, făcea colivă, cumpăra străchini și linguri de lemn și căni de lut, pe care le „împărțea”, cu lumânare aprinsă, pline cu mânăcare de post, aproape la tot satul. în noaptea învierii, se scula din timp, sau nu dormea deloc, (locuiam departe de bisericăă, punea un ou roșu în cana cu apă, din care ne turna ca să ne spălăm pe față, ne „primenea”, ne îmbrăca fericită, cu ceea ce avea mai nou și mai curat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de-a dumitate, să-i mănânci. Deși era atât de sarcastic în ironizările sale, tata era un om foarte muncitor și bun la suflet, milostiv. Toată vara noi nu-l vedeam nici seara că se culcă, nici dimineața să se scoală. Nu dormea niciodată mai mult de două sau trei ore pe noapte. Mutat „La trei vânturi” tata a construit o casă mare, a crescut oi multe, avea vaci, boi, iar la căruță avea două iepe care făceau în fiecare an
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]