5,876 matches
-
mitul livresc al „misterului feminin”, dar nu până într-atât încât să nu sugereze că acesta poate fi și o strategie a cochetăriei impenitente. Izbutite sunt nuvelele de dimensiuni reduse (Dezertorul, Denunțul, Mustrare). Simțul de observație, limpezit de abureala complicațiilor sentimentale, e mai pertinent în notația reacțiilor imprevizibile, care scot la iveală sedimentele ascunse ale eului. SCRIERI: Ave Maria, București, 1947; Cântecul vieții (O păpușă și alte jucării), București, 1947; Pârjolul (în colaborare cu Cezar Petrescu), București 1954; Cântec pentru partid
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
N. Steinhardt, Primejdia mărturisirii. Convorbiri cu Ioan Pintea, Cluj-Napoca, 1993, Dăruind vei dobândi, Cluj-Napoca, 1994, Călătoria unui fiu risipitor, București, 1995, Ispita lecturii, introd. edit., Cluj-Napoca, 2000, Eu însumi și alți câțiva, Cluj-Napoca, 2001, Pledoarie pentru o literatură „nobilă și sentimentală”, I-II, Iași, 2001-2002 (în colaborare cu Radu Săplăcan), Eseu romanțat asupra neizbânzii, Iași, 2003; Cartea de la Runc, Bistrița, 2002 (în colaborare cu Gheorghe Pop și Ionel Tompa); Radu Săplăcan, Exerciții de balistică, Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Sorin Gârjan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
apoi superioare cu succes. Pentru că nu a găsit de lucru în domeniul său, ea s-a prezentat la diferite oferte de locuri de muncă. A fost angajată ca vânzătoare într-un mare magazin. Doamna S. n-a avut nici o relație sentimentală până la douăzeci și opt de ani, vârstă la care l-a întâlnit pe viitorul său soț. S-a căsătorit la treizeci de ani. Soțul său este mai în vârstă, divorțat cu două fetițe de șase și opt ani. Relațiie dintre acestea și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
depăși teama de a vorbi în public, fobicul social renunță sistematic să se manifeste; în cazul fobiei sociale, evitările se impun pacientului, nu-i lasă nici o posibilitate de a alege; repercusiunile asupra calității vieții: timiditatea și tracul pot împiedica întâlnirile sentimentale sau o promovare profesională; însă fobia socială distruge calitatea vieții și provoacă o izolare afectivă și socială, dificultăți în ceea ce privește găsirea și păstrarea unui loc de muncă, sau în a se simți bine acolo... Criterii diagnostice In prezent, cele mai utilizate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a-ți spune părerea, a-ți exprima nevoile (negocierea prețurilor, realizarea unei reclamații, exprimarea faptului că nu ești de acord...). Situații de revelare a sinelui Necesitatea de a se destăinui: a face cunoștință cu cineva, a stabili relații amicale sau sentimentale, a aprofunda o relație formală la început (cu un vecin, un coleg de serviciu...) Situații de interacțiuni superficiale Necesitatea de a vorbi cu celălalt într-o manieră informală, superficială: schimb de banalități, de noutăți, de comentarii privind ultimele știri împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dintre tulburările anxioase cu cele mai dăunătoare consecințe, deoarece alterează accesul la beneficiile relațiilor interpersonale indispensabile oricărei ființe umane. Această supraviețuire sub formă de „viață de mâna a doua” are un impact material, atestat de diferitele studii apărute, asupra relațiilor sentimentale, amicale (intime și superficiale), sociale în sensul larg al cuvântului (vecini, vânzători, viață asociativă) și profesionale. Explorarea tuturor acestor probleme împreună cu pacientul permite utilizare primelor elemente în cadrul efortului terapeutic de reconstrucție progresivă a legăturilor sociale. Forme clinice Denumirea de „fobie
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ea se simte în siguranță, deoarece nu este nevoită să-și ascundă dificultățile, nici să „simuleze”. Totuși, ea devine neliniștită de mai multe ori, în special atunci când apar momente de tăcere sau când i se pun întrebări în legătură cu viața sa sentimentală sau sexuală: „Fără machiaj, m-ați fi văzut cum roșesc”. Ea explică cu claritate în ce mod o deranjează și o frustrează tulburarea sa, deoarece i-ar place să aibă o viață socială normală, considerând că „nu este deloc o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
evitare, schema carenței afective-abandon - Instabilitate conjugală Relație cu schemele: schema carenței afective, abandon, inhibiție emoțională, coping de contraatac - Absența comportamentului de leadership la locul de muncă Relație cu schemele: carență afectivă, coping de evitare Situație care activează schemele - O întâlnire sentimentală - Exprimarea sau primirea unei critici (anticipată sau reală) - Transmiterea emoțiilor proprii - Susținerea poziției personale în fața altei persoane - Constatarea absenței manifestărilor de recunoștință în domeniul profesional Severitatea schemelor, a coping-urilor - Carență afectivă dominantă - Abandon și imperfecțiune asociate carenței, scheme secundare - Exigență
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Bond”. Acest tip de scenariu ideal, pe care speră în mod inconștient să-l vadă realizat, ar fi acela care este cel mai puțin susceptibil de a activa schema sa carențială. Lucrul în comun permite abordarea relațiilor și a eșecurilor sentimentale din perspectiva acestui personaj de ficțiune care s-a năpustit în lumea reală. Terapeutul și pacientul studiază împreună „atitudinea interlocutorului perfect”. Ei evaluează această atitudine alternativă, dar terapeutul subliniază faptul că, într-o primă etapă, schimbarea va activa schema și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fac rău comportându-se în mod nepotrivit. Terapeutul și pacientul revăd coping-ul și evidențiază avantajele pe termen scurt (evitarea schemei) și inconvenientele pe termen lung (menținerea schemei conduitelor de eșec repetitive) în diferitele sectoare ale vieții (studii, muncă, familie, relații sentimentale...). Flexibilizări cognitive și limite In acest stadiu, schema și coping-urile sunt flexibilizate în plan cognitiv. Terapeutul propune pacientului schimbări sub forma unor experiențe cognitive. Dar Xavier nu îndrăznește să îndeplinească unele sarcini în legătură cu care, totuși, își dă acordul de principiu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a salariului nejustificată. - Să concedieze un funcționar care a comis erori repetate. - Să organizeze și să conducă un brainstorming săptămânal împreună cu echipa sa, în care să acorde cuvântul tuturor celor prezenți, încurajând astfel criticile constructive. Exemplu de sarcini pe plan sentimental - Să aibă conversații curente scurte cu cât mai multe femei posibil, determinând cealaltă persoană să vorbească, vorbind despre sine cu emoție, fără a încerca să stabilească o relație pentru moment (astfel încât să diminueze anxietatea anticipativă). - Să abordeze femeile care îl
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la subiecții predispuși să dezvolte această tulburare: debutul unui regim de slăbire - de una singură sau sub impulsul unui model (o prietenă, o soră, mama...) -, situații generatoare de stres psihosocial (o călătorie în străinătate, critici în legătură cu aspectul fizic, o ruptură sentimentală, plecarea unui prieten sau a unei persoane apropiate, schimbarea școlii...). Nu s-a demonstrat că există o legătură directă între abuzuri suferite în copilărie și bulimie, ceea ce nu înseamnă că la nivel individual un traumatism psihologic nu poate să fi
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
evaluării clinice, terapeutul inițiază o analiză funcțională a comportamentelor bulimice ale lui Gwen. Figura 3. Analiza funcțională a comportamentelor bulimice ale lui Gwen Timiditate Suprainvestire Indoială de sine școlară Anxietate de eșec Insatisfacție corporală Pubertate Deces al bunicului Comentarii Eșec sentimental privind aspectul fizic Conflicte conjugale Regim Plecarea surorii Eșec școlar Afecte depresive Crize de Gânduri compulsive bulimie Exerciții de abdomen Abuz de alcool Automutilări Izolare Vomismente Idei suicidare socială Abuz de laxative Terapeutul îi explică lui Gwen teoria holistică și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a doliului Gwen începe să plângă. Ea mărturisește că a consumat alcool și că a avut mai multe crize puternice de bulimie urmate de vomismente. In urma investigațiilor, se constată că aceasta se simte singură. Ea se gândește la relația sentimentală nereușită și la decesul bunicului său. Terapeutul vorbește despre aceasta cu ea, inspirându-se din abordarea interpersonală a doliului. Exercițiu de meditație Terapeutul propune un exercițiu de meditație pentru a o pune pe Gwen în relație cu trecutul său. El
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
expectanța sa în calitate de terapeut și să insiste asupra beneficiului unei reflexii personale înainte de a se precipita într-o altă direcție. A trata penisul și zonele sale periferice (artere și vene) nu este suficient pentru a trata întreaga problema: în relațiile sentimentale, dragostea, pasiunea, emoția, senzația fac diferența. Medicamentele sexoactive, mai precis inhibitorii enzimei PDE, nu permit întotdeauna magiei să se manifeste. Pacienții trebuie să conteze mult timp, pe viață fără îndoială, pe calitatea sentimentului de dragoste pentru a crea o dulce
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dezvoltare. Cercetările viitoare - care vor acorda atenție protocoalelor de cercetare ce includ un grup de control cu selecție aleatoare - vor permite o mai bună identificare a elementelor terapeutice eficiente. 2. Studiu de caz Prezentarea cazului Ca urmare a unei rupturi sentimentale provocate de către prietenul său, Doamna B., disperată, a înghițit mai multe medicamente cu alcool, apoi i-a telefonat acestuia pentru a-și lua rămas bun. Spitalizată într-o clinică de boli somatice timp de mai multe zile, ea a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
satirizează politicianismul corupt și veros (parabola Mefisto) și pe câțiva dintre mai marii zilei, cu predilecție în cadrul rubricilor „Cronica rimată”, „Figurine” și „Reflexii”. Printre poeziile lui Alexandru Bilciurescu, dedicate unor chipuri din mahalaua bucureșteană sub genericele „Miniaturi” (Madrigal) și „Mahalaua sentimentală” (Lenuța, fată de bărbier, Preludiu, Tablou), sunt risipite multe caricaturi și desene de P.A. Constantinescu, epigrame, catrene umoristice, amabile săgeți colegiale, cancanuri, glume, întâmplări hazlii din teatru și din justiție, scenete, cele mai multe iscălite C.T. Râzi, Ciacontas, Pipper, XYZ, Ticu, Pan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
orice fel, ci, cu caracter specific, la densa rețea de interacțiuni ale comunităților locale, puternic integrate. Acest lucru devine foarte clar în sensul normativ al unei „bune vecinătăți”, care și astăzi se mai referă adesea la relații personale sau chiar sentimentale relativ puternice. În cadrul satului tradițional din sudul Transilvaniei, familiile au fost și o parte mai sunt încă grupate pe „vecinătăți”. Vecinătatea este cea care generează - în plan social - legătura/unitatea dintre familie și sat, iar în sudul Transilvaniei, inclusiv în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
încearcă prea mult (cartea tinde să fie deopotrivă roman de dragoste, autobiografie, descriere a vieții „Tatălui”, jurnal și frescă), obținându-se prea puțin (asociere de registre, strict delimitate, în ilustrarea unui caz de iubire eșuată între soți). Axat pe drama sentimentală a personajelor Ariela și Andrei, Intrarea oprită anunță efectuarea unui prim pas către atingerea unei coerențe a discursului epic. Fără a ținti mai multe scopuri, romanul se remarcă prin construcția personajului feminin și prin dezvoltarea abilă a conflictului psihologic. eu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
târgului patriarhal. Victor Ion Popa a considerat că piesele sale au nevoie de cultivarea tradiției patriarhale, respectiv de combatarea arivismului și a prostiei. Din variata sa creație dramaturgică se desprind câteva lucrări care relevă preocuparea pentru dramă și pentru comedia sentimentală: • “Mușcata din fereastră”, 1928 • “Take, Ianke și Cadîr”, 1933 • “Acord familiar”, 1935
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
Vrânceau, ST, 1978, 5; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 235-246; Grigurcu, Poeți, 241-246; Zaharia Sângeorzan, Pelerini români la Columna lui Traian, București, 1979, 230-232; Crăciun, Confesiuni, 244; Lit. rom. cont., I, 119-122; Negoițescu, Alte însemnări, 111-112; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 331-336; Grigurcu, Critici, 541-544; Documentar biobibliografic Dragoș Vrânceanu, Râmnicu Vâlcea, 1982; Alexandru Balaci, Eugenio Montale în românește, RL, 1983, 12; Ion Lotreanu, Ciobani vâlceni la Palazzo Vecchio, SPM, 1983, 648; Micu, Modernismul, I, 271-272; Vlaicu Bârna, Mesajul poetului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
subtil simț al ironiei. Anecdoticul cultivat cu parcimonie, este dublat aici de schița de portret penetrantă, bazată pe explorarea unui fond memorialistic resuscitat cu un agil spirit de observație, cu obiectivitate și chiar cu o benefică mizantropie, ce topește unda sentimentală subînțeleasă, adesea anulând-o. Aerul vetust al însemnărilor lui B., cu atâta grijă mimat, ascunde, de fapt, cu „petece”, o realitate a zilei, invitând la meditație. SCRIERI: Cartea cu petece, München, 1978. Repere bibliografice: Popa, Ist. lit, I, 193, 201
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285958_a_287287]
-
substanța ultimă a obiectelor de studiu în științele sociale este imposibil de captat: chiar dacă putem să identificăm condiționările culturale, de socializare sau de alt fel în explicarea și predicția comportamentului persoanelor, este imposibil de cuprins întregul lor univers mental și sentimental. După cum imposibilă este, probabil, și detașarea completă a cercetătorului de propriile sale determinări sociale și culturale. Cunoașterea în științele sociale este o funcție a modului și mijloacelor prin care înregistrăm date despre obiecte și fenomene și a constructelor teoretice prin
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
monotonia sentimentului clamat. Treptat poezia se mai limpezește și, cu toate că se menține în același registru al disperării din dragoste, își găsește un drum propriu, lesne sesizabil în cadrul liricii preeminesciene. Autorul refuză în mod deliberat versul reflexiv, revendicându-și exclusiv latura sentimentală, din convingerea că „le coeur est la vraie lyre”. Scurta și zbuciumata sa boemă îi influențează morala, construită maniheist și melodramatic, după modelul lui Rolla al lui Alfred de Musset, ca în poemul Raul (1875), un imn adus iubirii pure
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288796_a_290125]
-
prin exemplul oferit, a avut rolul de catalizator al conturării și consolidării uneia dintre cele mai originale căi de înnoire a prozei contemporane. Proza lui este rafinată, ludic-livrescă, ironică și burlescă, nu fără a dezvălui și o componentă nostalgică și sentimentală, ținută sub control de preeminența intelectului și a viziunii estete. Ilustrând pregnant fenomenul de amestec și destrămare a genurilor și speciilor literare, înlocuind gravitatea convențională cu farsa (farsă cu o gravitate subiacentă, neconvențională), literatura lui S. subminează deliberat iluzia reprezentării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]