6,626 matches
-
arătând că „separația principatelor nu era o rațiune, că poporul român n-o dorește”, invocând faptul că România era un stat constituțional În care manifestările opiniei publice nu implicau responsabilitatea guvernamentală. Agentul român admitea „că era imposibil de a nega simpatiile românilor pentru Franța, dar că această simpatie nu presupunea de fel o ură contra Germaniei și că atacurile violente ale presei și manifestările ostile Prusiei, ce au culminat cu incidentele de la Sala Slătineanu, erau mai curând manevre de politică internă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
rațiune, că poporul român n-o dorește”, invocând faptul că România era un stat constituțional În care manifestările opiniei publice nu implicau responsabilitatea guvernamentală. Agentul român admitea „că era imposibil de a nega simpatiile românilor pentru Franța, dar că această simpatie nu presupunea de fel o ură contra Germaniei și că atacurile violente ale presei și manifestările ostile Prusiei, ce au culminat cu incidentele de la Sala Slătineanu, erau mai curând manevre de politică internă”. Deși impecabilă din punct de vedere formal
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Paris ne dă șapte garanții, pe când această convențiune nu ne dă decât un protector. Prin urmare pentru ce am jertfi banii noștri și sângele soldaților noștii, când În loc de a mări drepturile noastre, noi le micșorăm? Prințul Ghica vorbea de simpatiile ce trebuie să avem pentru populațiile creștine de peste Dunăre; are dreptate D-sa, dar nu suntem nici destul de bogați, nici destul de fericiți, pentru ca să putem face fericirea altora. Resping dar D-lor, orice Încercare de alianță. Votez contra acestei convențiuni pentru că
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
statul român i l-a dat la Plevna, cât și În 1916 când se Înțelesese cu Germania să Împartă România În două, dându-i ei Muntenia și păstrând pentru ea Moldova. Atitudinea hotărâtă Împotriva Rusiei l-a făcut să piardă simpatia monarhului, care-l văzuse până atunci ca pe un „tânăr inteligent care și-a făcut studiile În Germania”. Dar lui Carp nu i-a păsat niciodată de ce spuneau alții despre el, ci numai de propriile lui convingeri, chiar dacă acestea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
una din cele două. În mod tradițional, orientarea românilor era spre Franța, dar după Înfrângerea acesteia În războiul francoprusac (1870-1871) și izolarea ei din punct de vedere diplomatic, mai ales datorită acțiunii lui Bismarck, s-a constatat o diminuare a simpatiilor, aceasta și ca urmare a atitudinii ei din timpul Congresului de la Berlin și din perioada ulterioară - Franța fiind printre ultimele puteri care au recunoscut independența României. La acestea se adăuga menținerea relațiilor economice la un nivel scăzut și Închiderea pieței
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
maghiar față de populația românească din Transilvania (realizarea dualismului austro-ungar reprezentând o amenințare la adresa populației românești), dar și tendințelor expansioniste, manifestate Într-un trecut nu foarte Îndepărtat. Relațiile cu Germania nu erau la fel de dificile, deși nu se putea vorbi de o simpatie din partea opiniei publice românești ca urmare a antimonarhismului Îndreptat Împotriva unui membru al Casei de Hohenzollern, a afacerii Strousberg, a atitudinii din timpul Congresului de la Berlin și din anii următori, a unor aprecieri, nu tocmai favorabile, ale cancelarului Bismarck
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
o stavilă reală În contra puternicei atracțiuni ce Împinge slavii de la nord spre Marea Mediterană. Șovinismul unguresc ar putea deveni o nenorocire imensă pentru centrul și orientul Europei”. În aceeași ordine de idei, Carp a căutat să arate că „nu există nici o simpatie pentru Rusia În România, care de mai multe ori a avut de suferit de pe urma ocupațiunilor armatelor rusești - răpirea Basarabiei lăsându-i o rană adâncă. La 1877, cu tot ajutorul ce li s-a dat, rușii, drept recunoștință, au căutat să
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
țară, tratatul era cunoscut doar de rege, I.C. Brătianu și Petre P. Carp. Regele dorea păstrarea secretului pentru a nu indispune Franța și Rusia, dar și pentru a evita eventualele manifestări ale opiniei publice și ale oamenilor politici care aveau simpatii pentru unul din cele două state și o anumită atitudine ostilă față de Austro-Ungaria. În ianuarie 1884, Kalnoky a Încercat să exploateze noile relații pentru a obține o Înțelegere cu guvernul român În cadrul Tratatului de la Londra, dar Carp i-a răspuns
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
cu Puterile Centrale a fost facilitată de faptul că la conducerea guvernului s-au aflat pe rând, doi convinși partizani ai ei: Petre P. Carp și D.A. Sturdza. Primul, apropiat de Goluchowski și Bülow, s-a bucurat de o deosebită simpatie din partea diplomației austroungare. În cursul unei călătorii pe care a făcut-o la Viena și Berlin În ianuarie 1901, a fost tratat cu foarte multă atenție. Cu acest prilej, Carp a făcut o declarație care avea să determine numeroase
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
viață Întreagă nu se putuse niciodată Înțelege - Petre Carp. Lucru remarcat și de Regina Maria, care sublinia În memoriile sale că „Îi fusese scris (Regelui - s.n.) să rămână singur numai cu acest om, omul pentru care nu simțise În viață simpatie” și căruia totuși i- a spus În timpul consiliului „ești un om de inimă și un adevărat bărbat de stat”. Deși hotărârea Consiliului era contrară convingerilor sale, Regele a acceptat-o, conștient că nu putea duce un război Împotriva căruia se
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
influențăm opinia publică, a cărei atitudine actuală face imposibilă o acțiune imediată”. Mesajul trebuia să convingă Germania și Austro- Ungaria că doar situația de moment Împiedica punerea În aplicare a tratatului. În perioada neutralității, tabăra progermană a căutat să obțină simpatia poporului prin publicarea unor articole În presa vremii - „Minerva”, „Seara”, „Stindardul”, „Ziua”, (unele spijinite de serviciul de propagandă german), În „Universul”, pentru o scurtă perioadă de timp, În ziarul „Moldova”, condus de Virgil Arion, În care scria mai ales Carp
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Mihail Polihroniade, Ion Victor Vojen, Alexandru Constant, Ion Belgea etc.), oarecum o replică mai radical de dreapta la mult mai pestrițul Criterion (altă elitistă grupare - mai târziu și revistă - a tineretului intelectual al epocii, beneficiind, desigur, de un plus de simpatie din partea establishment-ului actual) și al așa-numiților „Răzleți” (un fel de grupuri/cuiburi legionare neîncadrate - cel puțin inițial - în structurile standardizate din teritoriu). Activitatea sa legionară s-a accentuat pe scena publică, cum era și firesc, în toamna lui
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
că tocmai acela care ani de-a rândul arătase primejdia evreiască, s-a „convins” cu adevărat că ea n-ar exista, tocmai atunci când luase proporții amenințătoare? Iorga se plictisise însă cu opoziția, și credea în chip naiv că, asigurându-și simpatia presei evreiești și a „cercurilor internaționale”, va ajunge la guvern... Au trebuit însă să treacă zece ani de rușinoase renunțări, până ce Regele Carol al II-lea de tristă amintire, în primele lui încer-[43]cări pentru înlăturarea partidelor și înscăunarea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
urale și apoi coloana, de mai multe mii de legionari, a pornit pe Bulevardul Brătianu. Dobre mergea în frunte, dirijând cântecele, iar între cei opt sau zece din primul rând erau Radu Gyr, doctorul Veselovsky și cu mine. Manifestațiile de simpatie ale publicului se înmulțeau, entuziasmul sporea și coloana se lungea pe măsură ce înaintam. Cotind pe str. Gr. Alexandrescu, am intrat din nou pe Calea Victoriei, întorcându-ne spre centru, printre trotuarele ce gemeau de publicul care manifesta zgomotos la trecerea noastră. Steagurile
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
moderația” noastră, spunând că suntem „slabi”. Era însă supărat atât pentru că nu-l face ministru, cât și pentru că [203] eu refuzasem să dau afară de la Operă pe o cântăreață căsătorită cu un evreu și să numesc în schimb pe o simpatie notorie a sa...”. De altfel, peste puțin timp, a luat parte la acea stupidă „lovitură” de la 11 sau 12 Noiembrie, când a „ocupat” (pentru câteva ceasuri) sediul, împreună cu bătrânul Codreanu și cu alți zăpăciți -, printre care și un fost membru
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Bucovina. La conferință, în afară de legionari, au participat foarte mulți intelectuali din oraș, în frunte cu Mitropolitul, precum și un număr destul de mare de ofițeri. Doi dintre coloneii garnizoanei fuseseră atașați militari în străinătate - unul chiar la Varșovia - și nu aveau nicio simpatie pentru Germania, ca de altfel marea majoritate a ofițerilor superiori români. La sfârșit i-au spus prefectului - un bun profesor legionar - că argumentele mele i-ar fi convins, dar eu mă îndoiesc că spuneau adevărul. După conferință au defilat prin
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
moravurile lui Rioșianu, și nenumăratele exemple de rolul provocator jucat pretutindeni de poliția secretă, ipoteza aceasta nu este deloc neprobabilă. În situația amintită mai sus stă însă, după credința mea, cheia explicării „greșelilor” guvernării legionare și a treptatei pierderi a simpatiei maselor populare. Într-o guvernare legionară unitară și totală, s-ar fi putut acționa metodic, fără salturi inutile, tocmai prin asigurarea unității și a continuității. Fiecare măsură legionară era însă contracarată de o contramăsură a cercurilor nelegionare, fiecare încercare de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
dacă ar fi funcționat un adevărat sfat al vechilor legionari și al comandanților legionari, în permanență. S-ar fi putut evita de la început camuflarea adevăratelor motive ale neînțelegerilor cu generalul Antonescu și totodată s-ar fi menținut atmosfera de incontestabilă simpatie din rândurile mulțimii, calomniile clicii antonesciene ne mai putând găsi pretextele necesare. Din nenorocire însă și „opinia publică” românească este extrem de superficială și primește tot ce i se spune, așa cum i se spune, [279] fără a încerca să cerceteze dacă
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mari puteri de a avea un satelit în centrul Europei, pe care să-l poată folosi la nevoie și împotriva dușmanei sale, Jugoslavia. Între Italia fascistă și Germania (devenită mult mai târziu național-socialistă) n-a existat foarte multă vreme nicio simpatie și cu atât mai puțin vreo înțelegere. Tendințele pan[-]germane erau tot așa de neplăcute pentru Italia, cu importanta minoritate germană din Alto Adige, ca și pentru Franța, după reluarea Alsaciei și Lorenei. Însă încercările permanente ale Italiei de a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
amenințare directă pentru interesele engleze din Sudan și Egipt. În aceste împrejurări, ce nevoie aveam noi să ne amestecăm, aderând la sancțiuni, fără cel puțin să le explicăm cinstit? N-am făcut decât să dăm posibilitate Ungariei să câștige definitiv simpatia Italiei (și, ceea ce e mai rău, chiar a Italienilor) și, odată cu [302] aceasta, importante venituri din tranzitarea tuturor produselor românești destinate Italiei. Absurditatea unui asemenea procedeu - ca să nu mai vorbim despre moralitatea lui - nu putea decât să ne aducă neplăceri
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
tulburări politice serioase în Austria și s-a crezut că Germania va interveni în favoarea național socialiștilor austrieci, Mussolini a mobilizat câteva divizii italiene și le-a trimis la frontiera Austriei, arătând clar că nu admite un „Anschluss”, neputând avea nicio simpatie pentru o frontieră comună cu Germania. Această manifestare de hotărâre a amânat „Anschluss-ul”, dar gestul Italiei n-a fost urmat de nicio schimbare în politica externă franceză și engleză, așa încât n-a mai putut fi repetat și în 1938 „Anschluss-ul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ocupație politică cu caracter semicolonial. Nimeni nu poate crede că nu s-ar fi găsit în Polonia câțiva oameni politici dornici să colaboreze cu Germania, în cadrul unui stat polon independent, mai ales după 1941, când se putea trezi interesul și simpatia Polonilor pentru redobândirea teritoriilor răsăritene, răpite de Rusia în 1939. Rușii - sau Sovieticii, dacă se pare mai potrivit - au înțeles însă repede că trebuie să accepte, cel puțin formal, existența unui stat polonez, chiar dacă acesta va fi în fapt un
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nu-mi stăteau pe cap ca probleme sau ca surse de stres. Eu îmi vedeam de ale mele, poliția de ale ei, gunoierii de ale lor. Fiindcă fiecare ne făceam bine treaba, ne puteam saluta și zâmbi cu respect și simpatie, cu toată fața noastră neagră, galbenă, albă sau creolă. Citeam Boston Globe și New York Times. Afacerea Sexgate ocupa mult mai puțin loc decât în paginile ziarelor românești. Americanii aveau alte treburi: cum să înlesnească și mai mult viața cotidiană a
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
își doresc să „americanizeze” România, atâta cât le stă în putință, pe aria lor de influență. În același timp, ca în multe alte împrejurări, mă simt puțin stingherită. Scriu și scriem în 22, pentru un public deschis acestui gen de simpatii. Mulți dintre cei ce scriu și mulți dintre cei ce citesc au ajuns pe o cale directă sau pe o cale livrescă în „America”. Sunt, carevasăzică, „americanizați”, contaminați de acea civilizație a „făgăduinței” că libertatea se poate concilia cu legea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
august 2006 Etică publică sau monopol pe morală? Fac parte dintre persoanele mulțumite că în spațiul public românesc trecem de la dezbateri despre politicieni și macropolitică, la cazuri omenești și la relația între etică și politică, dintre morală și lege. Dincolo de simpatii și antipatii, Adriana Iliescu, mama vârstnică fertilizată in vitro, intră în istoria dezbaterii publice românești drept autoare morală a saltului benefic de la cutuma „oameni pentru morală și politică”, la o provocare nouă: „morală și politică pentru oameni”. Tradiția românească și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]