8,206 matches
-
a păcătuit și are încă dreptul la un loc în rai. Totuși, în ciuda acestei libertăți, sfatul lui Seaton "către toți aristocrații" este "de a-i lăsa pe proprii portari să spună adevărul", deoarece "le stă mai bine să se arate sinceri, respectînd poruncile Bibliei". Nu este deloc surprinzător faptul că Seaton nu amintește posibilitatea ca vizitatorul să nu fie un aristocrat și, drept urmare, să nu cunoască dublul înțeles al formulei folosită de portar. Pentru ca anumite minciuni să rămînă inofensive este nevoie
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
o încercare intenționată de a păcăli pe toată lumea, oameni de știință și profanii, în privința evoluției umane. În acest caz, instrumentul minciunii n-au fost cuvintele, ci oasele; rapoartele despre descoperirile Piltdown erau parțial sau poate în totalitate scrise de cercetători sinceri. Astfel, putem spune că deși a existat o înșelăciune, nu a existat nici o minciună propriu-zisă. Poate că Newton a avut dreptate să îi ajute pe cititorii neavizați să înțeleagă lucrarea sa Principia. Babbage (1830:178) susținea că "ajustarea", cum își
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
incorecte, investigarea bazată pe chestionare rămîne un instrument important și este folosită la o scară mult mai largă în cercetarea socială decît orice alt fel de anchetă. Cercetătorii depun eforturi considerabile pentru a se asigura că persoanele chestionate dau răspunsuri sincere, atît prin formularea atentă a întrebărilor, cît și prin prezentarea acestora într-un context care favorizează cooperarea. Se folosesc tehnicile statistice sofisticate pentru a determina măsura în care rezultatele au fost distorsionate de nesinceritatea unor răspunsuri. În general, sinceritatea celor
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fost evaluată prima dată eficacitatea înșelătoriei (Newberry 1973; Stricker et al. 1969). Descoperirile lui Stricker și ale altora relevă un model similar aceluia din sfera politicii. Inițial, majoritatea persoanelor studiate, așa-zișii subiecți, credeau că cei care îi chestionau erau sinceri și spuneau adevărul. Asch a fost unul dintre primii care au contrazis aceste așteptări, iar Milgram (1974; cf. Miller 1986) l-a urmat, împreună cu alți experimentatori mai puțin cunoscuți. Pînă la urmă, înșelătoria s-a răspîndit atît de mult încît
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de faptul că soțul ei ajunsese să-i sesizeze nesinceritatea, ci și de faptul că el nu voia să admită că era mințit. În această situație soțul și soția, în ciuda divergenței intereselor, se înțeleg în mod tacit să trateze drept sinceră așa-zisa ei afecțiune, deși amîndoi sînt conștienți de adevărata stare a lucrurilor; este aceasta complicitate la minciună? Mulți ar spune că da. Ekman (1985:20) afirmă, cu privire la complicitatea la minciună în general: Dacă trece cu vederea semnele evidente ale
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ironica remarcă: "memoriile în secolul nostru, cel mai înșelător gen literar" (Arendt 1972:10). Autobiografiile constituie o altă categorie de afirmații în privința cărora nu se știe dacă sau cine înșeală pe cine. H.L. Mencken (1924:270) spune simplu că "autobiografia sinceră este... o contradicție în termeni". Adams (1990) analizează în detaliu modul în care numeroși autobiografi americani contemporani au deviat de la adevăr în lucrările lor. O autobiografie, spune el, este construită pe baza "mitologiilor personale" ale autorului (Adams 1990:169), mituri
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în care răspîndirea minciunilor este facilitată de anumite caracteristici ale limbajului. Copiii nu spun întotdeauna adevărul în mod spontan. În multe culturi, deși poate nu în toate, se depune un efort considerabil pentru a-i învăța pe copii să fie sinceri sau cel puțin pentru a-i învăța să-și dea seama cînd trebuie să fie sinceri. În unele comunități, stresul moral și fizic este accentuat de amenințarea pedepselor supranaturale în caz de minciună, cum ar fi moartea subită prin trăsnetul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în mod spontan. În multe culturi, deși poate nu în toate, se depune un efort considerabil pentru a-i învăța pe copii să fie sinceri sau cel puțin pentru a-i învăța să-și dea seama cînd trebuie să fie sinceri. În unele comunități, stresul moral și fizic este accentuat de amenințarea pedepselor supranaturale în caz de minciună, cum ar fi moartea subită prin trăsnetul unui fulger sau posibilitatea ca mincinosului să-i crească un copac pe limbă (Vincenzi 1977:40
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
emoțională" (DePaulo et al. 1985-341; cf. DePaulo și Rosenthal 1979: 1717-1718; DePaulo et al. 1980; Exline et al. 1970). Cei cu scoruri scăzute se disting de cei cu scoruri ridicate prin incapacitate și nu prin intenția morală de a fi sinceri. Există de asemenea diferențe în funcție de sex în rîndul copiilor cu scoruri Mach ridicate. Pe parcursul experimentelor, fetițele care obținuseră un scor mare pe scara Mach aveau tendința de a minți prin omisiune, nedezvăluind informații sau eschivîndu-se de la a răspunde la întrebări
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
locul lor. Din păcate, majoritatea cercetărilor psihologice asupra capacității copiilor de a depista minciunile s-au bazat pe observații de laborator și nu pe studii asupra vieții reale. În aceste experimente, abilitatea de a discerne o atitudine nesinceră de una sinceră (precizia în depistarea minciunii) se distinge de capacitatea de a identifica adevăratele gînduri ale mincinosului (precizia în sesizarea adevărului). Asemenea adulților, copiii încearcă să găsească o compatibilitate între ceea ce se spune și modul în care se spune acest lucru, atunci
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a identifica adevăratele gînduri ale mincinosului (precizia în sesizarea adevărului). Asemenea adulților, copiii încearcă să găsească o compatibilitate între ceea ce se spune și modul în care se spune acest lucru, atunci cînd vor să-și dea seama dacă vorbitorul este sincer sau minte, folosindu-se de ceea ce este numit "principiul consecvenței limbajului verbal non-verbal" (Rotenberg et al. 1989). Utilizarea acestui principiu are o frecvență tot mai mare odată cu înaintarea în vîrstă. Se pare că în laborator copiii depistează mai ușor minciunile
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
femeile au, mai mult decît bărbații, tendința de a nu observa sau a se preface că nu observă semnalele pe care mincinosul vrea să le ascundă. De exemplu, femeile se pricep mai bine decît bărbații să facă diferența între simpatia sinceră și antipatia sinceră, însă ele nu sînt superioare bărbaților în depistarea minciunilor. Această diferență între sexe devine probabil mai accentuată odată cu vîrsta; femeile bătrîne sînt chiar mai politicoase decît bărbații bătrîni (DePaulo et al. 1985:361). DePaulo și Jordan (1982
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mult decît bărbații, tendința de a nu observa sau a se preface că nu observă semnalele pe care mincinosul vrea să le ascundă. De exemplu, femeile se pricep mai bine decît bărbații să facă diferența între simpatia sinceră și antipatia sinceră, însă ele nu sînt superioare bărbaților în depistarea minciunilor. Această diferență între sexe devine probabil mai accentuată odată cu vîrsta; femeile bătrîne sînt chiar mai politicoase decît bărbații bătrîni (DePaulo et al. 1985:361). DePaulo și Jordan (1982:175-176) comentează că
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ei nu se găseau prea mulți "mincinoși experimentați". Unora dintre participanții la experiment li s-a cerut să dea răspunsuri false la anumite întrebări, însă li s-a dat ocazia și să mintă spontan. Aparatul a sesizat diferența între răspunsurile sincere și minciunile premeditate, însă nu și între răspunsurile sincere și minciunile spontane (O'Hair și Cody 1987). Totuși unele țări, în special Statele Unite, au o vastă industrie a detectării minciunilor. În alte părți, de exemplu în regiunea New South Wales
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dintre participanții la experiment li s-a cerut să dea răspunsuri false la anumite întrebări, însă li s-a dat ocazia și să mintă spontan. Aparatul a sesizat diferența între răspunsurile sincere și minciunile premeditate, însă nu și între răspunsurile sincere și minciunile spontane (O'Hair și Cody 1987). Totuși unele țări, în special Statele Unite, au o vastă industrie a detectării minciunilor. În alte părți, de exemplu în regiunea New South Wales, utilizarea aparatelor de detectat minciuni legate de asigurări sau
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
afirmații și în altele de același gen, întîlnim aluzii la concepte ca "ficțiune", "alegorie" și "roman", care au rolul de a elibera autorii de obligația de a spune adevărul, obligație pe care Grice (1989:27) o consideră un super-principiu: fii sincer (în conversație). Uneori un scriitor poate să-și extindă dreptul de a inventa chiar dincolo de cadrul personajelor și al locurilor. De exemplu, Martin Amis (1975:ix) își prefațează romanul spunînd că: Nu numai personajele și împrejurările din acest roman sînt
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și chiar religios, și nu doar să lase impresia falsă că ar avea aceste calități. Un individ care ține cont de posibilele reacții ale celorlalți, atunci cînd se hotărăște cum să acționeze, poate să se decidă asupra unei maniere oneste, sincere, chiar altruiste, de a acționa. Însă această abilitate implică, totuși, la fel ca și sfatul lui Machiavelli, posibilitatea permanentă de a înșela, dacă individul consideră că ar fi în interesul său, pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă. Mă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mod care îi va determina pe ceilalți să coopereze cu încredere, fie putem decide că este în interesul nostru să provocăm reacții ostile celor din jur. În ambele cazuri avem la dispoziție și o altă variantă. Putem adopta un comportament sincer, încît interlocutorii noștri să tragă concluzii corecte cu privire la intenția noastră. Alternativ, indiferent dacă vrem să provocăm cooperare sau conflict, ne putem purta nesincer, înșelîndu-i cu bună știință pe ceilalți în privința intențiilor noastre. Orice cale am alege, succesul depinde cel puțin
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
șansele apariției mincinoșilor sînt mai mari. În prezent, cînd autoritatea și indiscreția mijloacelor de comunicare se apropie și mai mult de romanul 1984 al lui Orwell, pericolele sociale ale practicării necontrolate a talentelor machiavelice devin mai clare. Tensiunea între folosirea sinceră și cea înșelătoare a acestei capacități este inevitabilă. Locke (1894:147) nu a greșit în întregime cînd a spus că "oamenilor le place să fie păcăliți"; totuși în majoritatea timpului oamenilor nu le place să fie mințiți. Ei au senzația
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care au fost supuși tovarății săi de activitate ar fi ucis de către aceștia (cf. Arendt 1968:229). Presupunerile lui Eck sînt susținute de Scheibe (1980:18) care vorbește despre sfaturile care sînt date uneori tinerilor căsătoriți, de a fi absolut sinceri unul față de celălalt, de a nu-și ascunde nimic și a nu avea secrete. Acest sfat, spune el, este considerat de consilierii maritali ca ducînd la o mai rapidă separare. Goffman (1956:42) este de aceeași părere. Deși avem tendința
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu atît crește și posibilitatea apariției nesincerității. Însă ar trebui să subliniem că înșelătoria este uni-direcționată; fetele care lucrează ca maseuze își păcălesc prietenii, însă aceștia, în cazul în care încrederea fetelor în ei este justificată, se presupune că sînt sinceri cu ele sau cel puțin dacă le mint, nu o fac în mod sistematic. În plus, numai activitatea sexuală a fetelor este aspectul în privința căruia se minte față de prieteni și se spune adevărul față de clienți; acest sistem nu se aplică
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mai directe În sfera umană. Așa mut, abdicînd față-n față cu iarna, autorul pare să intoneze un cîntec de lebădă. Pe foaia goală doar un creion fără vârf - ninge ca-n povești Maria Tirenescu Pare a fi totodată mărturisirea sinceră a unui artist care a ajuns la Înțelegerea umilă a nevolniciei artei sale față cu această ninsoare fabuloasă. Foaia albă este un pandant al zăpezilor de altădată. Creionul bont n-a putut birui, nici de data asta, candoarea inepuizabilă a
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
elementul constitutiv și distinctiv al comunității noastre naționale. De-a lungul vremii numeroși scriitori și oameni de cultură au subliniat importanța cultivării vorbirii în viața națiunii. Testamentul lui Ienăchiță Văcărescu, unul dintre primii poeți ai neamului românesc, exprimă o credință sinceră și un legământ pentru posteritate: Urmașilor mei Văcărești Las vouă moștenire Creșterea limbii românești Și-a patriei cinstire! Alexandru Vlahuță atrăgea atenția că în școală elevul trebuie să fie învățat să lege vorbele într-un tot ca lumea, curat meșteșugit
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
când scriem, ci și când gândim recurgem la cuvinte în propoziții și fraze. În momentul intrării în școală copilul posedă un limbaj rudimentar, câteodată defectuos, dar care îi ajunge pentru satisfacerea trebuințelor lui imediate. E necesar ca vocabularul spontan și sincer al copilului să fie valorificat prin precizare, clarificare, corectare, plasticizare, îmbogățire. Toate acestea se realizează prin utilizarea corectă și conștientă a cuvântului în diferite contexte, în vorbire prin lecțiile de limba română. Urmărim ca vorbirea elevilor să fie bogată și
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
substituie pamfletarul, în schema actanțială se produce un dezechilibru, dat fiind că acest Tu (=lector avizat) este susceptibil de a face front comun cu Eu. În termenii lui B. Andrès, situația se prezintă astfel: "Între acest Eu prezent, liber și sincer și acest el îndepărtat, ipocrit și corupt, Tu este luat de martor: închis într-o dilemă"57. De fapt, este vorba de o falsă dilemă, atâta timp cât psihologia lecturii ne arată că lectorul fidel al textului pamfletar se solidarizează nu cu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]