8,304 matches
-
frunze cutremurate/ și țipam cu țipătul rupt al nervurii... În elemente și cântec, li-s aproape,/ și totuși străină și surdă chemării". Volumul " Oricine și ceva" încearcă, la nivelul sugestiei, să creeze sau să ascundă probleme: Am văzut împreună ceva/ Smuls anotimpului:/ îmbrățișați,/ eram un singur ochi de lumină..." "Jocul de fetițe" este arghezian, la fel și poemul "Sub oră": Nu pot, frate, nu pot soră/ Scobitură sunt sub oră." Un ușor univers balcanic, universul mărunt, fac din volumul Mariei Banuș
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de odinioară căzut în război"1. De asemenea, Federico Garcia Lorca, simbol al "conștiinței intelectuale angajate", cum îl numește Dan Grigorescu, își dedică opera în ton melodic, meridional cu inflexii folclorice (romancero), patriei și umanității. Istoria și împrejurările sociale au smuls imnuri de adeziune la problematica majoră a epocii unor poeți ca Rafael Alberti, Giuseppe Ungaretti, Salvatore Quasimodo, W. H. Auden, Jorge Guillén etc. La noi, M. R. Paraschivescu, Eugen Jebeleanu, Maria Banuș, Mihai Beniuc, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Mihu Dragomir
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Trecerea spre lumea reală se face pe nesimțite, poetul descoperă în cuptorul de var zidit de țărani, dintr-o știință obscură, materia cu care țăranca va vărui zidurile și pietrele, trunchiurile copacilor, semințele, dar și "Sexul erupției, ce aruncă lapții/ smulși de căderea zodiei rutului/ la care sorii-și rup culorile unii din alții". Poetul încearcă un calendar al muncilor specifice satului, pe care le îmbracă într-o aură sacră, dar păstrând substratul păgân. Realizează o lume de portrete și descrieri
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de a scandaliza pe cititorul conformist dezvăluie la Adrian Păunescu minulescianismul structural..." "Smulgerea din părinți" este dureroasă: Și iată-i mai reci ca portretele,/ Cu frunți răstignite pe puls!/ îi doare auzul și pletele/ Și trupul din care ne-am smuls". Ideea blagiană a unei vieți netrăite a strămoșilor, întrupată într-o altă existență, apare la Păunescu într-un fel de paralelism alimentat de dinamica celor două vieți 5:" E-un timp când ei sunt și copii/ și vârstnici, iar noi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și să plâng." Este un loc al reculegerii și al meditației asupra continuității vieții. Rara fericire de primăvară" reia ideea curgerii prin ani, pregnantă în lirica lui L. Blaga: Uităm atâtea! Curgem doar pe legi!/ Crucile celor morți în iarnă, smulse!/ își suie tainic brațele a crengi,/ redevenind copaci, pornind cu frunze". Același motiv îl descoperim și în "Dans de fecioare", în care ni se dezvăluie un dans al ielelor cu chipul de stea, cu trupul de alge, cu părul despletit
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
când înainte, când după potop, peste tot mustesc seve, neutre, amare, dulci, otrăvitoare, și pentru aceste adevăruri spuse, poetul va fi condamnat "cu martori și fără dovezi", pentru că, așa cum spunea altădată Macedonski, "nu a făcut nimic demn de a vă smulge mila"; de o mie de ani, se cântă la fel. O anume boală cuprinde lumea, cauza este civilizația, poluarea, foamea și sărăcia. Cenușa și infernul ca semn al dezagregării, apariții întunecate ale ființei noastre sunt citate cu orgoliul sublim al
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mânat într-adins încoace pentru ca să împiedic căsătoria ta și să răsplătesc cum se cuvine minunatele daruri cu care te-a împodobit. Fiindcă, frumoasă Charlotte, te iubesc din adâncul inimii mele, și atârnă doar de dumneata ca să-ți croiesc altă soartă, smulgându-te din colțul acesta sărăcăcios și să te fac să te bucuri de traiul pe care-l meriți. Dragostea asta ți se va părea poate că prea m-a copleșit așa, deodată, dar ce vrei frumusețea ta e vinovată și
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ceva din ceva din viața pustnicească. Ajunsesem oarecum în pridvoarele ei, iar trăirea acestei virtuți mi-a aprins și mai mult dorul de sihăstrie. De asta n-am îndurat să fiu tiranizat, să fiu împins în mijlocul zgomotelor lumii, să fiu smuls cu sila din sfântul adăpost al acestei viețuiri. Anexa IV Înțelesul nebuniei pentru Hristos în spiritualitatea ortodoxă Ceea ce se numește "nebunia" pentru Hristos se definește în raport cu ceea ce se numește "înțelepciunea" lumii, căci ceea ce pare nebunie (creștină) pentru rațiunea lipsită de
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ne duceam până la sfâșierea ființei noastre de fiecare zi. Ca regizor avea puterea, ca pe noi, actorii, să ne capaciteze să "ardem până la capăt". La O noapte furtunoasă eram vrajiți și arși în foc cumplit. Foc purificator. Încercam să mă smulg din comodități, din stabilitate, din siguranță, îmi făceam conștient rău și încercam să devin un creator major. Nu știu dacă am reușit, dar cu siguranță am devenit un actor mai bun și mai important dupa ce am fost băgată în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
trei Tarkovski, Alexa și Mihalkov -, mereu prezent la vedere, ca text (pentru demersul regizoral la ultimii doi) sau ascuns în pliurile unei poetici recuperatoare (pentru toți trei). Este mai ales vorba aici despre cum personajul poate ajunge la sinele adânc, smulgând și aruncând măștile, succesivele măști... Cum instinctul de conservare comun este spulberat în fața unui comandament superior, propriu unei alte ordini și nu contingentului. Structura profundă a lui Alexa Visarion se dezvăluie, am mai spus, prin joc. Mărturisea, la un moment
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
că Alexa Visarion se reflectă pe sine în chipul lui Richard, pe care îl numește: "unicitatea". Prima propoziție este: "dar setea de viață pulsează în sângele său." Aici mă tulbură adversativul conjuncției care o inițiază. Există un "dar" care te smulge din indistinct sau din inferioritatea bine rânduită a existenței și te mântuie în numele irepresibilei vieți, care e sinonimă cu seducția, cu strălucirea, cu amoralitatea. A doua sintagmă e un rest de propoziție, "placat cu lama rece a gândului asudat de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
întâlnirea cu moartea-iubire, o realitate secundă ce dublează spiritual pe oricare dintre noi. Răzvan o va lua cu sine pe acea adolescentă, mutilată, muribundă spre un înapoi care nu are sens, este însă o singură acțiune posibilă, aceea de a smulge, fie pentru o clipă, ce-ți aparține. Fantomele acestui alt Înghițitor de săbii, sunt recunoscute fiindcă ele nu provoacă decât insatisfacție. Atipic ca antierou pentru lumea în care traiește dar cu distincție seducătoare, romantic, christic, Răzvan este el însuși o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
această identitate între semnificație și ființă, care există în adevărata și marea poezie. Spre deosebire de regizorii care întorc spatele textului sau care-1 schimonosesc, în patul procustian al unei așa-zise viziuni, Alexa Visarion se luptă să-i crească aripile, să-l smulgă glodului, în care îl pot arunca, pe dramaturg, moda sau manierismul unor puneri în scenă. Teatrului redus la mimică și mimarea unor roluri precise, cu tehnici precise și găselniți autodevoratoare, Alexa Visarion îi opune un teatru al stărilor, al expresivității
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
oracolului de a ne pune pe gânduri, de a ne înfricoșa și vindeca. Doina URICARIU INTERVIURI 1973 2015 (selecție) În pragul răspunderii Pentru oamenii de teatru, Alexa Visarion este tânărul autor al unor montări generatoare de discuții și prin aceasta smulse anonimatului. Pentru marele public, Alexa Visarion este absolventul I.A.T.C., clasa de regie a lui Radu Penciulescu, promoția 1970, având înscrise până acum în "fișa" de creație următoarele spectacole: Cartofi prăjiți la orice (I.A.T.C.), Procurorul (Tg. Mureș
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în fața morții. Versificația postmodernistă sfidează normele comune ale limbii prin absența majus culelor (la începutul enunțurilor și al substantivelor proprii), prin absența semnelor de punctuație, prin versurile libere, prin ingambamentul constând în „decupajul“ aleatoriu al versurilor (pândește sateliții și le smulge / aparatura electronică bă / plozilor nu uitați bateriile solare). Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat Întreaga poezie susține, cred eu, opinia formulată de criticul Nicolae Manolescu, care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cîni mămăligă fierbinte sau prăjită la foc, căci turbă. Lemn-de-cîne* să nu pui pe foc, că-ți turbă cînii. Cînd te-a mușcat un cîne turbat, să te afumi cu păr de-al lui. Cînd omori vreun cîne turbat, să smulgi păr înainte de a-l pîrli (cînii turbați se ard) și să afumi toate vitele mușcate, că le trece. Dacă un cîne turbat a suflat în gura cuiva, și ca acela să nu turbeze, e bine să-l împărtășești șase săptămîni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cineva sîmbătă dimineața, apoi n-a sfîrși lucrul ce și l-a propus. Cînd strănută e semn de chef și-și face omul cruce. Dacă strănută caii pe timpul cînd sînt în drum, este obicei a zice: „Sănătos!“ Streașină Să nu smulgi trestie din stuhul* din streșina casei, că faci a pustiu. Strecurătoare Cu strecurătoarea de brînză nu se trece pragul, nici găinile să beie din zăr, că pe urmă se întinde laptele și se face albăstriu. Strigoi Dacă o mamă a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ce i s-ar fi cuvenit cu prisosință, nu numai pențru prodigioasa operă de eseist, critic, istoric și teoretician literar, ci și (dar mai ales) pentru extraordinara pildă de moralitate a vieții. Tânărul doctor în literatură universală și comparată este smuls în 1948 cu brutalitate de la catedra Universității din Clujul său natal și întemnițat sub acuzația a de deținere de material "subversiv". Era vorba, bineînțeles, de cărțile din biblioteca personală. Este din nou arestat în 1956 din pricina scrierii unui memoriu-rechizitoriu pe
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
sancționând condiția scriitorului român (așa cum face și Sami Damian) care nu și-ar fi revenit din disidența de ostatec al comunismului, pradă încă sechelelor cum ar fi mentalitatea rurală "de lăutar bun numai pentru "bătuta locală"" (...): Poți fi pitoresc, poți smulge aplauze, dar a doua zi ai fost uitat pentru că tu confuzi Călușul cu Divina Comedie (...). Căci nu e totuna localismul lui Moromete extraodinar pentru că e tipic , cu acela al lui Aschenbach: le desparte oceanul izolării și vai! al mândriei nătânge
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
o boală incurabilă numită iubire de oameni. George Mirea își păstrează intactă firea iscoditoare de jurnalist, simțind imperios nevoia de a se exprima (respira), reușind de cele mai multe ori să-și convingă cititorii că este de partea adevărului chiar și atunci când smulge măștile unor monștri sacri, figuri intangibile tip N. Manolescu, Gabriel Țepelea, Alexandru Paleologu, Traian Băsescu, Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Octavian Paler, Al. Piru etc. Cartea funcționează pe trei principii : intermitențele memoriei, intermitențele inimii, intermitențele spiritului. Ultimul din cei opt copii
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de adesea, cum scrie Proust, calendarul faptelor să coincidă cu cel al sentimentelor" este răspunzător pentru clipa de disperare în care, la mai bine de un an de doliu exterior, revelația morții ființei apropiate, aici bunica maternă, se va produce. Smuls cu putere din ordinea lucrurilor, personajul resimte izbucnind în el un "eu" de mult dispărut, cu impresiile, percepțiile, replicile momentului reînviat. Superpoziția de senzații seamănă, am spune azi, cu straniile trăiri ale dedublării, ale ieșirii din corp..." Le moi que
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
și la ora aia lui Marcu nici prin gînd nu-i trecea să joace biliard. Și apoi, ce căuta geamul ăla fără grilaj de protecție, cînd toate scările alăturate au geamuri cu astfel de grilaje, că nici nu le poți smulge? Și, cum nu era de-ajuns, a mai făcut una, imediat după. Parcă uitase de cea tocmai comisă sau cine știe ce-o fi fost în capul lui. După ce s-a despărțit de băieți, împrăștiați care încotro la sunetul accidentului
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
singur mascul, administratorul se putea să lipsească tocmai el? dar vorba vine mascul, la cum le îndrugă. Și mai tot timpul e cot la cot cu alea. Poate-i o babă travestită. Și-o fi pus niște păr pe față, smuls dintre picioare, un costum de bărbat, și-a îngroșat un pic vocea și gata crede că păcălește pe toată lumea. Dar oare cum de aflaseră atît de repede? Sigur l-a turnat cineva și bănuiește cine. Băiatul cu mingea, care locuia
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
să devină mai mare decît universul. Supereroul din buzunar era rău. Cel mai rău dintre toți soldățeii lui. Dacă îl lăsa împreună cu ceilalți, sigur se lăsa cu dezastru, capete și membre rupte, ce se putea îndoia, îndoiat, bucăți de culoare smulse și altele, cîte și mai cîte. Mai pierdea cîte ceva și Georgică, dar repede făcea rost de la altcineva. Spre exemplu, capul îl luase de la un dinozaur, unul din brațe de la un cosmonaut, iar mantia de la un cavaler. De asta nici
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
concentrată asupra lui Marcu, mîna lui Cornel s-a strecurat pe piciorul lui Marcu și i-a luat fițuica, fulgerător. Marcu nici n-a avut timp să reacționeze. Cînd profa și-a întors privirile în altă parte, a încercat să smulgă hîrtia din mîna lui Cornel, dar ăsta i-a și pasat-o lui Radu. Marcu l-a apucat de mînă, dar Radu nu dădea drumul fițuicii. N-ai auzit ce-am spus? s-a întors din nou profa. Eu cu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]