6,897 matches
-
sens weberian. Fragmentarea comunităților a fost compensată de poziționarea voluntară a indivizilor, asocierea lor, pe bază de statut profesional, de sex, de orientări sexuale, de interese, nevoi, credințe și așa mai departe. În România, conceptul "comunitate" se regăsește în literatura sociologică și în retorismul politic. Dimensiunile clasice ale "comunității" românești se mai descoperă cu surprindere în locații îndepărtate de zonele urbane în care, din păcate, trăiesc majoritar bătrânii (oricum acestea sunt sortite involuției deoarece populația tânără a e/migrat). La fel
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de oportunități, de difuzare a informațiilor, de capacitare a comunităților cu noi abilități și de creare de valoare de întrebuințare. Iată un exemplu ilustrativ pentru înțelesul termenului fără valoare de întrebuințare: majoritatea localnicilor din zone rurale din nordul Moldovei (studiu sociologic realizat acum trei ani în scopul evaluării resurselor comunitare 61), identificau ca puncte forte casele primitoare, tradițiile și obiceiurile, oameni și abilitățile, dar în primul rând peisajul. Și imediat urma adăugirea: "Din păcate, peisajul la fel și celelaltele nu pot
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Leadership: 5%; Abilități analitice: 10%; Expertiză în reglementări (mediu, deșeuri, hidro etc): 4%. În plus, ISSP Releases 2010 Special Report face demarcația între abilitățile de bază, "hard" și abilitățile "soft" ale unui specialist în sustenabilitate. Rezultat în urma unor ample cercetări sociologice, profilul tip al unui specialist în sustenabilitate arată astfel: Tabel 4. Abilități hard vs. abilități soft ABILITĂȚILE "HARD ABILITĂȚILE "SOFT" planificare strategică (58%); comunicare cu stakeholders interni (28%); gândire sistemică (56%); rezolvarea problemelor (31%); management de proiect (44%); inspirarea și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
raportul știință tehnologie societate Relația tehnologie-societate a fost diferit abordată în literatura academică, dar îndeajuns de des, încât să avem astăzi un tablou amplu asupra fenomenului. Dacă ar fi rezumate punctele de vedere multiple avansate de analiștii disciplinelor filozofice, economice, sociologice, etice, manageriale etc. despre acest subiect, am putea identifica trei mari curente, sintetizate sub denumirea: teoria cerere-oferă, teoria proceselor evoluționiste, teoria social-constructivistă. Teoreticienii cerere-ofertă apreciază că există o relație de intercondiționare între inovația tehnologică, care "împinge", și piață, care "trage
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
directori, ofițeri pentru gestionarea capitalurilor și raportarea modului de derulare a funcțiilor firmei. Problema guvernării se referă, în principiu, la regularizarea comportamentelor celor care dirijează, la "regulile jocului managerial". Deși este abordată din puncte diferite de vedere (guvernare juridică, economică, sociologică, politică), procesul de guvernare nu poate fi comprehensiv clarificat decât multidisciplinar și din perspectivă instituțională. În acest sens, sistemul de guvernare este un ansamblu de mecanisme organizaționale și instituționale, o "matrice" instituțională pentru regulile jocului managerial. Sistemul de guvernare este
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
păstrarea imaginii și reputației de bun cetățean corporativ, rezultatele sunt încă departe de nivelul așteptărilor. Mai mult chiar, cu cât acestea își intensifică fluxul de informații către stakeholders cu atât par a se îndepărta de atingerea obiectivului propus, spun studiile sociologice. Grupul de consumatori specific al unor bunuri adoptă atitudini sceptice față de conținutul comunicării sistematice întreprinsă de organizații (ex. aprox. trei pătrimi din populația Marii Britanii opinează că mai multe informații despre campaniile și modelele de bună conduită socială corporativă i-ar
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
companiile au verificat, direct sau indirect, consecințele asupra reputației lor. Departe de a fi o gratuitate, vigilența companiilor în activarea sistematică a comportamentelor etice se extinde și capătă valențe noi, adecvate la percepțiile retroactive ale grupurilor țintă. Astfel, concluziile cercetărilor sociologice și de marketing evidențiază o particularitate nouă a atitudinilor și comportamentelor de consum: (i) grupuri mici dar cu putere mare de influențare a opiniilor au efecte disproporționat de mari asupra reputației și succesului companiilor și asupra mărcilor sale și (ii
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
nivel de informare și de funcționare comparativ cu alte țări din Comunitatea Europeană, este problematică relația dintre sectorul întreprinderilor mici și mijlocii și responsabilitatea lor socială. Pentru "a ști ce nu știm"102, vom ilustra subiectul cu rezultatele unei cercetări sociologice care a analizat percepția și instrumentalizarea responsabilității sociale corporative în 64 întreprinderi mici și mijlocii din sectorul agroalimentar (pe un lot alcătuit din 64 manageri-proprietarii firmelor și/sau personal din management și 211 angajați din domeniul de execuție), localizate în
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a potențialului zootehnic al României; * deoarece, am presupus că după 23 de ani de de exercițiu pe o piață liberă, IMM-uri cu capital majoritar autohton, au avut timpul să se înscrie în tendințele economiei globale. Prelucrarea datelor cantitative (anchetă sociologică cu chestionar standardizat; interviuri "in situ" cu angajații) și calitative ( interviuri individuale focalizate cu factorii de decizie din IMM-urile; focus-group-uri cu administratori, manageri și angajați ai IMM-urilor; analiza conținutului unor site-uri web ale firmelor din domeniul agroalimentar
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Societatea Posta capitalistă, traducere de Victoria Dumitrescu, Editura Image, București, 1999. Druker, P., The Practice of management, HarperCollins, New York, 1989. Dadalos, Durabilitate, [online] http://www.dadalos.org/nachhaltigkeit rom/grundkurs 5/entwicklung.htm , [27.06.2011]. Durkheim, E., Sociologia. Regulile metodei sociologice, traducere de Constantin Sudețeanu, Editura Biblioteca socială, București, 1924. Gamble, A., Politică și destin, traducere de Nicolae Năstase, Editura Antet, București, 2002. Edersheim H., E., The definitive Drucker, McGraw-Hill, New York, 2007. Eliasson, G., "The Firm as a Competent Team", în
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
gravitează și alte domnișoare, alte povești, care alcătuiesc împreună o constelație amoroasă mai vastă și mai complexă. Numai pentru acest fapt și tot ar merita să mai zăbovim asupra chestiunii. Itinerarul lui Bab ilustrează într-adevăr foarte bine acest fapt sociologic și istoric major, această tendință care, începând din perioada Belle Époque, devine tot mai pronunțată: emergența tineretului. Pe măsură ce autoritatea familială se erodează, se afirmă o nouă sociabilitate, proprie tinerilor. Pe măsură ce se eliberează de supravegherea părintească, tinerii, mai cu seamă tinerele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și românești cu privire la atitudinile și reprezentările sociale despre fenomenul HIV/SIDA. În prima parte a studiului este prezentată evoluția în plan mondial a fenomenului - extinderea maladiei în diferite țări și continente. În partea a doua sunt trecute în revistă cercetările sociologice cu privire la atitudinile populației din aceste țări și continente, inclusiv din România, față de boala respectivă și față de bolnavii de HIV/SIDA. Astăzi, în întreaga lume sunt, conform celor mai recente bilanțuri statistice, între 35 și 39 de milioane de persoane seropozitive
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
creștere constantă pentru informarea și educarea populației românești. Totuși, dacă în activitatea instituțiilor sociomedicale și a ONG-urilor s-a constatat, în ultimii ani, o creștere calitativă și cantitativă, nu același lucru s-a întâmplat cu massmedia din România. Analizele sociologice cu privire la interesul presei pentru acest domeniu probează, dimpotrivă, o scădere drastică a acestui interes, fie că este vorba de cotidiane centrale sau locale, fie de posturi de radio și televiziune publice sau private. În plus, după cum relevă aceleași studii, majoritatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
are ca fundament principiul asigurării accesului populației vârstnice la serviciile medicale și sociale prin utilizarea conștientă, explicită și judicioasă a celor mai valide dovezi în adoptarea deciziilor. În acest scop, s-au folosit următoarele metode de cercetare: istorică, statistică, matematică, sociologică, interviul standard. Metodologia cercetărilor științifice a fost elaborată în baza materialelor expuse în publicațiile autorilor autohtoni (V. Kant, 1964; N. Testemițanu, 1974; E. Popușoi, 1998; Gh. Paladi, 1998; C. Matei, 2000; D. Tintiuc, 2002; C. Ețco, 2002), cât și ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
alegerilor europene neexistând o condiție de ordin numeric, ca pentru referendum? Este vorba de legitimitate. Cu cât cei 35 vor fi votați de mai mulți alegători, cu atât vor fi mai legitimi, vor reprezenta un număr mai semnificativ, politic și sociologic, de români. În plus, un număr mare de votanți, ne învață statistica, va spori șansele celor propuși de partidele mari, membre ale marilor familii politice europene. Doar aceste familii (social-democrații, popularii, liberalii) au grupuri politice puternice în PE, și numai
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și instituțiile religioase aveau un rol hotărâtor în viața comunităților umane, indiferent de natura lor. Este, de asemenea, adevărat că în epoca modernă importanța acestora s-a diminuat dar nu și pentru slavii sudici. Observații pertinente mai vechi și studii sociologice serioase, din epoca modernă, arată că ceea ce i-a diferențiat, mereu și profund, pe sârbi de croați și bosniaci a fost faptul că primii sunt ortodocși, iar ceilalți catolici și, respectiv, musulmani. Conflictele dintre ei aveau, deseori, mai mult motivații
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
în special prin lucrările sale filosofice, fundamentate pe tezele dominante ale spiritului științific de secol XIX, mai ales pe teza biologică a evoluționismului. Deși preocupat funciarmente de problematica filosofică, orizontul său ideatic se întinde și asupra dezbaterilor de natură psihologică, sociologică, biologică și pedagogică din epocă. Această afirmație se justifică prin însăși titlul și conținutul lucrărilor publicate în timpul vieții sale: Principii de biologie, Principii de psihologie, Principii de morală, Eseuri despre educație etc. Întreaga sa concepție pedagogică este centrată pe osatura
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nevoia ca în procesul educației să se pornească de la copilul real și concret, de la nevoile și aspirațiile lui și, în funcție de acestea, să se organizeze procesul de învățământ. Noua mișcare pedagogică a fost reprezentată de un impresionant număr de personalități psihologice, sociologice și pedagogice, între care cele mai importante sunt: Ellen Key, A. Binet, E. Dürkheim, J. Dewey, M. Montessori, O. Decroly etc. Chiar înainte de 1900, dar cu deosebire în prima jumătate a secolului următor, apare în Europa occidentală un puternic curent
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
lui Bergson, dar și teoria ,,instinctelor” a lui Nietzsche. Apărea, astfel, cel puțin o întrebare: oare individul se dezvoltă exclusiv prin forțele sale interne, sau, dimpotrivă, prin participarea la lumea istorică și socială ? Din acest punct de vedere, respectiv perspectiva sociologică, această chestiune a fost soluționată de pedagogia franceză, centrată mai cu seamă pe elemente de educație morală și religioasă pornind de la concepția lui Dürkheim: ,,Acest sistem se întemeia pe un principiu în contradicție cu pedagogia pedocentrică și anume: morala individului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Emile Dürkheim (1858-1917) preocupat de studiul colectivităților umane în perioada de criză, evidențiază cu rafinament mecanismele producerii fenomenelor de anomie socială și suicid. Sociologul francez a elaborat un sistem conceptual și metodologic specific noii științe, acționând pentru impunerea în investigația sociologică a regulii obiectivității faptelor sociale. Faptul social este acel mod de a fi și de a face, ,,fixat sau nu”, care exercită o forță constrângătoare asupra indivizilor (de pildă, obiceiuri, cutume, norme morale, limbaj, sisteme de educație etc.). Asemenea fapte
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
știință, pedagogia, va putea măsura faptele de educație, iar prin utilizarea îndelungată a unor metode științifice în interiorul practicii educative, o asemenea știință poate deveni o artă a educației. Îmbinând preocupările pedagogiei și sociologiei, Dürkheim opera o viziune interdisciplinară devenită pedagogia sociologică. Formarea omului prin educație și în conformitate cu cerințele sociale nu se poate produce în afara mecanismelor socializării. Însuși procesul educației devenea în viziunea sa un proces de socializare metodică și coercitivă a tinerilor. Pragmatismul (de la grecescul pragma - acțiune), curent contemporan, s-a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
care unele din sarcinile familiei trebuie preluate de școală. Noul tip de școală pe care Dewey îl propune trebuie centrat pe elev, o școală care are menirea să cultive inițiativa și independența elevului. Procesul educativ urma să fie tratat deopotrivă sociologic și psihologic. Din punct de vedere psihologic presupunea ca profesorul să desfășoare asemenea activități, astfel încât acestea să nu intre în contradicție cu activitățile pe care copilul le întreprinde din proprie inițiativă, activități ce decurg din natura sa proprie. Vorbind despre
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
se desfășoară în cele mai multe școli, dacă negi că elevii noștri prind treptat obișnuința de a-și distribui atenția. Această împărțire a atenției, cu corolarul ei: dezintegrarea caracterului, este atât de frecventă, încât reușește să te dezguste de școală.” Din perspectivă sociologică, menirea profesorului era să îl sprijine pe copil în direcția cunoașterii mediului social în care el trăiește, pentru a fi capabil să-și raporteze mereu propriile trebuințe și instincte la cerințele mediului proxim. În timp ce ,,vechea educație” fixa întreaga dezvoltare a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
au constituit adevărate sisteme pedagogice orientate spre investigarea unor domenii specifice, precum: pedagogie generală, pedagogie școlară, pedagogie experimentală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii etc. Acești teoreticieni ai educației s-au străduit să întemeieze propriile sisteme pedagogice pornind de la diversele teorii filosofice, sociologice sau psihologice, care fundamentaseră deja diferite sisteme teoretice în domeniul educației din celelalte state europene. Influența filosofică în pedagogia românească de până la jumătatea secolului XX s-a dezvoltat în trei direcții, constituindu-se trei modalități de abordare diferită a problemelor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de cel de-al doilea (...). Prin educație se formează mai ușor și mai repede conștiința socială.” Un ilustru profesor de sociologie, Mihail Ralea (1896-1964), autor al unui curs de pedagogie socială susținut la Universitatea din Iași, rămâne adeptul unei concepții sociologice avându-l drept mentor pe E. Dürkheim. Afirmația se justifică prin opțiunea sa față de rolul educației în socializarea primară și secundară a insului uman: ,,(...) copilul nu este un animal asocial (...), găsim în el o serie de aptitudini virtuale = sociale, care
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]