7,161 matches
-
familii, integrându-se coloniilor deja existente sau creând altele noi. La începutul secolului al XX-lea trăiau în Basarabia mai bine de 120 000 de bulgari. Care din aceste valuri (1787-1791, 1806-1812, 1828-1829) i-a adus în sudul Basarabiei pe strămoșii mei sud-dunăreni? Cât de „vechi” sunt ei în acest ținut ce le-a fost adăpost și salvare? Între 1787 și 1829 sunt 42 de ani. Mai mult de o generație. Evident, nu pot să știu nimic în această privință. În funcție de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
localitatea numită tot Bolgrad. După tratatul de pace de la Berlin (1878), străbunicul și bunicul s-au întors - cu multe imagini exotice imprimate pe retină - în Bolgradul basarabean. Protecția rusească le era necesară ca aerul! N-au fost fericiți acei oameni, strămoșii mei mai mult sau mai puțin îndepărtați. Voind să scape de silnicia turcească, ei n-au scăpat de vicisitudinile istoriei, ale cărei valuri i-au împins încolo și încoace, împrăștiindu-i, risipindu-i până la urmă și firește deznaționalizându-i. Au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
iubeau și o compătimeau pentru viața ei plină de lipsuri dar bogată în fapte bune, chiar jertfelnice. PĂRINȚII TATEI Bunicii din partea tatei, erau veniți în satul Boarca de pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, după împroprietărire, din comuna Rubla de lângă Râmnicul-Sărat. Strămoșii din partea bunicului se numeau Ciuhurează, iar cei din partea bunicii Ungureanu. Nu este clar de ce și cum bunicului i s-a zis Moise în loc de „Ciuhurează”. Unii dintre frații tatălui meu , când au mers la școală au refuzat numele de Moise, dar
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mers la școală au refuzat numele de Moise, dar a fost zadarnic. Toți fiii și fiicele bunicului au rămas înregistrați la primărie tot „Moise”. Unii ziceau că bunicul era din familia Constantinescu. Alții ziceau că se chema Ciuhurează. Unul dintre strămoșii bunicului avusese moară de apă pe râul Râmnic. Se zice că era un om gras și suporta cu greu atmosfera fierbinte din lunile de vară. Se zice că pentru a se răcori, se scălda în apa din iazul morii, foarte
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să pun în evidență această superioritate care pășește înveșmântată în haina smereniei . Eu văd că sub această haină a smereniei pe care a purtat-o unchiul Constantin, strălucește cu nimb de sfințenie și mama mare și mămica, toți moșii și strămoșii noștri, care dorm sub glie. Mi se pare că soția sa, tanti Măriuca vede altfel viața și, mi se pare că nu-l poate înțelege pe unchiul Constantin, mai ales atunci cînd el este bun, blând și „prea” delicat, când
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mai vorbim de studiul serios al limbii țării în care trăiesc, începe să mă obsedeze din nou. Ca și cum din străfunduri vin spre mine impulsuri din cuvinte simple, umplute de o energie siderală, ducând direct către acel Dumnezeu aprig pe care strămoșii mei l-au abandonat de frica de a fi izgoniți ca venetici din țara în care se născuseră. Sunt din nou golită de sens pentru prezent și vreau să fiu cu acei oameni vechi ale căror cuvinte au polisemia zonelor
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
citit-o în avion și apoi de câte ori vrea să aibă o senzație de alinare în anumite imagini, precum cerul dinaintea apariției unui nor. Vizita Birgittei (Trotzig), care a slăbit și șchioapătă ca lordul Byron, sprijinindu-se de un baston de la strămoși cu „măr” de argint și cu monezi misterioase incrustate pe lemnul de stejar. Stăm până la miezul nopții, la lumina celor douăsprezece lumânări din candelabre. Am vorbit, printre altele, despre cartea de poeme a unei prietene. Birgitta spunea că E.S. a
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
prin instituția școlii, într-un rai heteroglot. Omul sfințește locul și învățătorul mințile oamenilor. Viața soților Steluța și Constantin Brumă este, cel puțin din acest punct de vedere, exemplară. Bine ar fi ca ei să supraviețuiască, asemenea unor spirite ale strămoșilor, în inimile și fapta adevăraților dascăli din ziua de azi, dar și în amintirea vie a foștilor elevi, cetățeni ai României sau Basarabiei de Sud ieri, Ucraina actuală. Aici, în intimitatea memoriei afective, este al treilea refugiu al vieților lor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
tot gândind la roade chibzuiam să punem pe unul dintre cele trei hectare o livadă. Dar de unde puieți? știam că locuitorii din Marineanca, majoritatea bulgari, aveau rădăcinile în comuna Cișmeaua Văruită, la 10-12 kilometri depărtare. De acolo veniseră moșii și strămoșii lor și tot de acolo își mai alegeau mirese unii flăcăi din Marineanca. Mai știam că de acolo se ridicaseră trei frați, Nicolaie, Gherasim și Chiril Constantinov - Atmajov, care își schimbaseră numele în Constantinescu. Cel mai mare dintre ei era
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
să răspund la română. - Nu. Să trecem la istorie. Ce subiect ai dumneata? Aveam strategia militară a lui ștefan cel Mare. - Vrei să schimbi biletul? - De ce? - Subiectul eămai mult pentru bărbați. - Mie îmi convine. Dacă nu știm cum au luptat strămoșii nu vom putea explica școlarilor cum de mai existăm și ce au ei de urmat. și am mers la tablă și le-am pus ca pe cutia de șah și trupe și căruțe și tunuri și apă și mlaștină și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
tradițional și reportajele de la fața locului citează fapte uluitoare. Manualele de „Istoria Republicii Moldova din cele mai vechi timpuri până În prezent” susțin ideea unei limbi moldovenești și a unui popor moldovean. Se susține că triburile tracice nu au fost romanizate, iar strămoșii moldovenilor au avut o puternică influență din partea coloniștilor slavi. ” Neamul moldovean s-a format În sec XII - XIV și este diferit de cel românesc. Sub raport etnic teritoriul era locuit de moldoveni, ruși, ucrainieni, bulgari, unguri, tătari și țigani. Moldova
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
protest, acuzații la adresa guvernanților și diplomaților care "n-au auzit, sau nu au vrut să audă, de drepturile noastre istorice de durerea sutelor de mii de frați ai noștri care de aproape șase decenii trăiesc În afara granițelor firești lăsate de strămoșii noștri." Există prevederi În Tratat menite să liniștească pe români prin garantarea dreptului la Învățământ În limba maternă, libera informare și circulație a conaționalilor din teritoriul ocupat, păstrarea tradițiilor, reprezentare proporțională În forul legislativ ucrainean, dreptul la afirmarea identității naționale
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
se datorește Îndelungatei conviețuiri a vlahilor sosiți din Bosnia, Herțegovina, Muntenegru ca emigranți sub presiunea otomană și slavă. Slovenia Românii aflați În Slovenia sunt numiți de localnici coretari dar ei se știu români, că limba lor este română și că strămoșii lor sunt veniți din Țara Românească. Autoritățile slovene Îi consideră țigani și tot astfel sunt Înscriși În actele oficiale. Fedro Nefele, Învățător care a cunoscut bine acest grup etnic afirmă că ei sunt români de origine care cu sute de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de câte 500-600 suflete și sunt cunoscuți cu numele de pisticoși ceea ce Înseamnă credincioși, deosebindu-se prin credința lor atât de turci cât și de greci ca și de toate celelalte neamuri asiatice. Despre vechimea satelor de pisticoși știm că strămoșii lor sunt veniți cu oile la iernat cu 400-600 ani În urmă din Macedonia și numesc și localitățile de origine; Pind, Epir, Thesalia. Pisticoșii din cele 9 sate duceau o existență izolată de greci și turci limitându-se la relații
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
hora, sirta și ciobanca și majoritatea cântă la flueră și gaida (cobză). Limba de comunicare este greaca dar păstrează cuvinte macedonenealunar (luna iulie) tsupa (sapă), campos (câmp) magula (măgură) punga, laiu (negru) etc. Majoritatea bărbaților evocă locul de origine al strămoșilor: George Morariu din Tesalia, Arghir Costea din Vlaho Clisura, etc. Costea Ciobanu are peste 10.000 oi, Gușu Gheorghe peste 15.000 ... Scăderea numărului românilor pisticoși și apoi asimilarea lor se datorește represiunilor care au avut loc În diferite etape
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
radioului în seara zilei de 30 decembrie, având înfipt în spate pistolul comunist, afară armara comunistă și cea sovietică. Prin abdicarea regelui, România devine republică pentru prima oară. Românul, moldoveanul, munteanul, ardeleanul n-au fost de când își cunosc moșii și strămoșii republicani, că au trăit bine-rău au avut în fruntea lor „domnul”, regele! La aflarea abdicării regelui mulți hlipicenari erau întristați și neputincioși la acest act politic al comunismului, dar și mulți s-au bucurat. Odată cu insurecția armată din 23 August
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
radioului în seara zilei de 30 decembrie, având înfipt în spate pistolul comunist, afară armara comunistă și cea sovietică. Prin abdicarea regelui, România devine republică pentru prima oară. Românul, moldoveanul, munteanul, ardeleanul n-au fost de când își cunosc moșii și strămoșii republicani, că au trăit bine-rău au avut în fruntea lor „domnul”, regele! La aflarea abdicării regelui mulți hlipicenari erau întristați și neputincioși la acest act politic al comunismului, dar și mulți s-au bucurat. Odată cu insurecția armată din 23 August
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sfârșit în casa moștenită de la socrii săi. Era cea mai veche locuință din Gulia în care funcționase cea dintâi școală din sat. Aflată la șosea, casa ar fi meritat să adăpostească un muzeu local, dar, tempora mutantur, principiul moștenit din strămoși: a fost demolată. Cu o prezență remarcată în societate, mai tare decât orice, lui Al. P. Arșinel i-a plăcut politica. Trecuse prin toate partidele de dinainte de război, aplicând principiul și sub comunism. Nelipsit de la ședințe, cu o atitudine civică
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pătruns în liniștea satului moldovenesc de ceea ce se cheamă simțul pământului, Delavrancea a formulat, într-un fericit moment de inspirație, cuvintele lui Ștefan cel Mare despre care toți uităm că de fapt aparțin unui scriitor: „Moldova n-a fost a strămoșilor mei, nu e a mea și nu e a voastră, ci a urmașilor voștri și a urmașilor urmașilor voștri, în vecii vecilor, amin !...” Terasa e plină de vestigii din toate cele trei milenii care aparțin tracilor, dacilor, carpilor și românilor
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la 26 martie 1851 un comitet pentru întemeierea și administrarea „Bibliotecii Țării”. Prima donație a venit aici din partea fraților Scarlat și Constantin Vârnav : o casă pentru sediul bibliotecii. Dintre directorii Bibliotecii Țării, care au contribuit la îmbogățirea colecțiilor acesteia, considerați „strămoșii” lui Cotlarciuc, fac parte Eusebie Popovici, profesor la Facultatea de Teologie, și Ion G. Sbiera, primul profesor de limba și literatura română la Universitatea din Cernăuți. La deschiderea bibliotecii, aceasta dispunea de o colecție de 2.000 volume. Între donatorii
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
popor. Neprietenii poporului nostru voiesc să distrugă armonia noastră socială, cearcă să ne înghită și e zdrobitor când și români...dau mâna vrăjmașilor noștri și vând sentimentele lor naționale și patriotice pentru ambiții mici omenești”, iar în altă parte: „Dumnezeul strămoșilor noștri e cu noi. El ne-a susținut neamul vajnic de-a lungul vicisitudinilor milenare. El ne va ajuta să străbatem și ce mai avem de străbătut”. Vasile Loichiță, exprimându-și regretul pentru moartea colegului său, atrage atenția asupra faptului
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Marelui Palat al Veneției 29, după ce a fost complet dărîmat, iar pietrele numerotate, a fost reconstruit la o sută de metri mai departe pentru a se crea noua piață din fața monumentului lui Victor Emmanuel al II-lea? Arta italienilor, moștenitorii strămoșilor romani, constructori înnăscuți, de a da clădirilor moderne aparența unor construcții vechi și de a face ca din pietrele prăbușite să renască locuințe antice, rămîne inegalabilă lucru pentru care trebuie să ne felicităm. Ce ar mai fi panorama Veneției, văzută
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în partidele politice românești, mai cu seamă în cel liberal, unde simplii militanți și colaboratorii experimentați nu-i ofereau șefului suprem decît fumul cădelnițelor lor, precum dascălii la biserică. Italia avea la București un agent suplu și șiret, ai cărui strămoși se instalaseră la Tunis. Lucra la noi, pentru țara lui, cum îi era datoria, dar, animat de o ostilitate activă împotriva Franței, care ocupa în inima românilor un loc preponderent. El considera aceasta ca fiind contrar intereselor Italiei, mai ales
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a salva țesătura textualistă formată deseori din jocuri de cuvinte intraductibile, cream altele care nu existau în text. În cazul literaturii, să-i zicem, textualiste, nu există altă posibilitate. Știu asta de când am încercat să-l traduc în românește pe strămoșul textualiștilor, pe Raymond Roussel. Pe Laurențiu Ulici îl cunoșteam încă din anii ’60. Era atunci foarte tânăr, abia ieșit din facultate, mai tânăr chiar și decât Daniel Turcea, căruia, în joacă, bineînțeles, îi ziceam „fiule”. Am uitat cum de s-
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
al bătrânilor: Nimic nou sub soare?... Se poate pune întrebarea: cum poate un tânăr să omologheze noul, din moment ce nu are posibilitatea să compare particularul vieții sale cu acela din alte vieți trecute, singularitățile sale concrete cu cele ale moșilor și strămoșilor? Dacă experiența nu poate să-l ajute, înseamnă că e silit să devină erudit? Dar noul, înainte de a fi omologat ca nou, se manifestă sub forma neobișnuitului. Privirea celorlalți, mai ales a bătrânilor, ajută la omologare. Putem vorbi atunci despre
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]