7,897 matches
-
este cel care trebuie să caute motivele pentru care articolul hotărât poate viza un obiect unic. În cazul unei reluări anaforice cu articol hotărât, "circumstanța" care permite desemnarea obiectului nu este alta decât fraza care conține prima menționare prin un + Substantiv. Printr-o modalitate indirectă, articolul hotărât face ca obiectul în cauză să fie un obiect prin care se verifică o anumită proprietate. În schimb, demonstrativul operează o situare imediată, legând grupul nominal de un element prezent în situația de enunțare
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cititorul cunoaște atât centrul deictic, cât și referentul vizat. O modalitate de a păstra efectul de empatie asociat demonstrativului atunci când cititorului i se pun la dispoziție mijloace mai mult sau mai puțin precise de identificare a referentului constă în combinarea substantivului cu un adjectiv, cu un grup prepozițional sau cu o frază care să îi atribuie proprietăți specifice. Două mari tipuri sunt folosite: generalizările, plecând de la cazuri particulare: Persoanele care își petrec toată ziua pe bulevard, stând pe scaune [...] lăsau să
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
caracteristic al parizienilor, atât de plin de ironie, de batjocură sau de compătimire, surâs care nu apare însă, parizianul fiind blazat în privința tuturor înfățișărilor posibile, decât atunci când e vorba de foarte rare curiozități vii279. Datorită determinărilor pe care le asociază substantivului, autorul face două lucruri în același timp: caracterizează un anumit obiect (în cazul de față, zâmbetul anumitor persoane într-un anumit loc), prezentându-l ca pe un exemplar dintr-o clasă pe care o reconstituie. Empatia ia forma înțelegerii culturale
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
altuia, coreferința lor apare ipso facto ca o reamintire, oarecum laterală, fără a o explicita. Presupunând că cititorul știe cine este Hamilcar, asocierea se face imediat. "O femeie" este reluat printr-o serie de anafore pronominale ("ea..."), apoi apare ca substantiv propriu "Salammbô". Cititorul poate stabili coreferința între acest nume și "fiica lui Hamilcar" pe două căi: a) pe baza cotextului: prin faptul că se spune că o anume Salammbô îi cheamă adesea pe preoți în casa ei și că acești
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
se găsesc chiar lângă fiica lui Hamilcar în palatul lui, conchidem, în mod natural, că Salammbô și fiica lui Hamilcar sunt una și aceeași persoană; b) pe baza convențiilor narațiunii clasice: acest tip de narator nu are "dreptul" să introducă substantive proprii fără a le asocia imediat cu o caracterizare, fie ea și minimală. În aceste condiții, cititorul leagă imediat substantivul propriu de personajul feminin încă anonim. Acest tip de prezentare este un fel de "cadrare" care înscrie noul personaj într-
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sunt una și aceeași persoană; b) pe baza convențiilor narațiunii clasice: acest tip de narator nu are "dreptul" să introducă substantive proprii fără a le asocia imediat cu o caracterizare, fie ea și minimală. În aceste condiții, cititorul leagă imediat substantivul propriu de personajul feminin încă anonim. Acest tip de prezentare este un fel de "cadrare" care înscrie noul personaj într-un spațiu balizat în prealabil; se potrivește unui roman istoric în care naratorul nu percepe lumea prin singularitatea unei conștiințe
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fără ca pronumele să fie anafora unui determinant anterior. O asemenea folosire nu este transgresivă decât aparent, căci în universul romanesc "ea" este adevăratul nume al femeii iubite. Pronumele fără antecedent nu apare aici ca un procedeu de anticipare, în așteptarea substantivului propriu care va veni să îl completeze: el însuși funcționează ca un substantiv propriu. Două paragrafe mai încolo, textul vorbește despre sentimentul pe care Frédéric îl are în fața ei ca o "curiozitate dureroasă care nu avea limite". Unul dintre avantajele
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
transgresivă decât aparent, căci în universul romanesc "ea" este adevăratul nume al femeii iubite. Pronumele fără antecedent nu apare aici ca un procedeu de anticipare, în așteptarea substantivului propriu care va veni să îl completeze: el însuși funcționează ca un substantiv propriu. Două paragrafe mai încolo, textul vorbește despre sentimentul pe care Frédéric îl are în fața ei ca o "curiozitate dureroasă care nu avea limite". Unul dintre avantajele majore ale unui pronume precum ea este tocmai acela că depășește orice limită
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pentru erou Femeia. De altfel, ca formă de "non-persoană", acest pronume trimite la un individ plasat în afara sferei vorbirii, cu tot ceea ce implică aici distanțarea ca punere în valoare. I se adaugă și carența pronominalizării: chiar folosit în roman ca substantiv propriu, ea rămâne, prin natură, un termen non-saturat semantic, ce deschide calea căutării unui substantiv care ar putea să-l fixeze. Cele două aspecte converg, justificând caracterul nelimitat al sentimentului eroului. Lipsa limitelor rezultă astfel din limita la care se
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
plasat în afara sferei vorbirii, cu tot ceea ce implică aici distanțarea ca punere în valoare. I se adaugă și carența pronominalizării: chiar folosit în roman ca substantiv propriu, ea rămâne, prin natură, un termen non-saturat semantic, ce deschide calea căutării unui substantiv care ar putea să-l fixeze. Cele două aspecte converg, justificând caracterul nelimitat al sentimentului eroului. Lipsa limitelor rezultă astfel din limita la care se găsește acest personaj: introdusă ca "o apariție", ea se găsește între omenesc și ceresc, între
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
reprise dans le discours. Anaphore et chaînes de référence, Presses universitaires de Rennes. (O sinteză despre anaforă, mai ales despre anafora nominală.) GOUVARD J.-M., 1998 La Pragmatique. Outils pour l'analyse littéraire. (Cea de-a doua parte este consacrată substantivului propriu a cărui semantică este studiată cu ajutorul textelor literare.) KLEIBER G., 2001 L'anaphore associative, Paris, PUF (Un studiu clar și foarte bogat despre anafora asociativă care permite parcurgerea tuturor chestiunilor privind anafora lexicală.) LANGUE FRANÇAISE, nr. 120: "Les démonstratifs
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lui cel și asta, care reiau respectiv un GN (numele) și un fragment de discurs (l-am găsit pe cel de Fourchevif). Aici, cuvântul asta este neutru. El nu reia grupuri nominale, ci enunțuri. În schimb, cel, care reia un substantiv, poartă marca genului acestui antecedent. 1. 3 În textul din Labiche, există o confruntare între vorbirea aristocrată (în care soții își vorbesc cu "dumneavoastră") și vorbirea burgheză (în care soții se tutuiesc). Baroana încearcă să impună un cadru aristocratic conversației
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fond închis, ci o anumită culoare pentru diferite părți ale corpului. Se pot distinge mai multe clase: pseudo-adjective: țărani agricultori, voci matinale. Nu sunt adjective calificative (*vocea este matinală, *țăranul este agricultor). Calificând, prin excelență, și fiind întotdeauna plasate după substantiv, ele pot fi parafrazate cu ajutorul grupurilor prepoziționale (o voce de dimineață, un țăran din agricultură). adjective (calificative) care clasifică: desene roșii, perdea neagră, cameră liniștită. Aceste adjective sunt întrebuințate cu valoarea de clasificare pe care o au în lexic. adjective
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
agricultură). adjective (calificative) care clasifică: desene roșii, perdea neagră, cameră liniștită. Aceste adjective sunt întrebuințate cu valoarea de clasificare pe care o au în lexic. adjective (calificative) care nu clasifică: teoretic, ele pot ocupa orice loc, în general, plasarea în fața substantivului vizând punerea în evidență a unui lucru. Este și cazul cuvântului delicioasă din text. În schimb, pentru răutăcioase și molcome, se pare că s-a preferat plasarea lor după substantiv. Însă întotdeauna este greu de ales între constrângerile de ordin
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
teoretic, ele pot ocupa orice loc, în general, plasarea în fața substantivului vizând punerea în evidență a unui lucru. Este și cazul cuvântului delicioasă din text. În schimb, pentru răutăcioase și molcome, se pare că s-a preferat plasarea lor după substantiv. Însă întotdeauna este greu de ales între constrângerile de ordin prozodic și cele de ordin semantic: plasarea adjectivelor răutăcioase și molcome este și ea legată de o cerință sintactică, în concordanță cu sensul enunțului. 7.1 Pentru a face o
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în mod simetric ("Un măgar ce se-nsoțea c-un cal cam necioplit"), îi atribuie calului anafora fidelă și păstrează anafora infidelă pentru măgar. Astfel, desemnarea calului rămâne fixă și nu constituie obiectul unei investiri subiective, măgarul fiind anaforizat doar prin substantive marcate afectiv (sărman, dobitoc, tovarăș). Această disimetrie pare să aibă o funcție triplă: clarifică narațiunea asociind fiecare registru anaforic unui personaj distinct; dezechilibrează povestirea în favoarea măgarului, ca victimă; "mimează" povestirea: calul care face obiectul unei anafore invariabile este prezentat ca
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
MÎRȚU Index A adresarea cu dumneavoastră, 70 afectiv (adjective ~), 257 ambreior, 56 amplificat (plural ~), 268 anaforă, 324 arhienunțător, 173 asociativă (anaforă ~), 327 aspect, 104 autonimică (folosire ~), 180 autonom (pronume ~), 323 autor, 169 axiologic (adjectiv ~), 257 B biet, 261 C calitate (substantiv de ~), 114 câmp semantic, 151 captare, 196 cataforă, 315 centru deictic, 338 citat (discurs ~), 203 citează (discurs care ~), 203 clasificare, 258 co hiponim, 152 co~enunțător, 49 coerență (vs coeziune), 285, 306, 345 compactă (funcționare ~), 267 compusă (formă ~), 105 conceptuală
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
embraiat (vs non~embraiat), 113 plan secund vs prim-plan, 144 plural, 268 poetică, 43 polifonie, 167 povestire (vs narațiune), 104 prezent al narațiunii, 129 prezent istoric, 129 prim-plan (vs plan secund), 144 progresie tematică, 306 pronominalizare, 319 propriu (substantiv ~), 319 prospectiv, 110 pseudo-iterativ, 160 pseudonim, 172 public (vs cititor), 171 punct de vedere, 85, 156 R raportat (discurs ~), 203 realizat (vs irealizat), 105 referențial (vs modal), 178 reinvestire, 197 reluare imediată, 331 remă (vs temă), 307 repetiție, 319 reprezentant
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
52 scenografie, 52 scoatere în relief, 144 scriitor (vs om), 172 se, 62 secvență (tip de ~), 289 segmentală (anaforă~), 318 singular (vs iterativ), 159 situație de enunțare, 49 standard (folosire ~), 180 stilistică, 41 subiectiv (adjectiv ~), 257 subiectivitate (mărci de ~), 114 substantiv provenit din verb, 272 substitut (pronume ~), 323 sub~temă, 151 subversiune (vs captare), 196 "subiect vorbitor" (vs "locutor"), 169 T teatru, 173 tematizare, 306 temă constantă (progresie cu ~), 311 temă derivată (progresie cu ~), 312 temă vs remă, 307 temă/titlu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Honoré de Balzac, Ursule Mirouët, (trad. de Sorina Bercescu), Editura Univers, București, 1986, p. 198. 97 Beaumarchais, Nunta lui Figaro, (trad. de Anda Boldur, Valentin Lipatti), Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 247. 98 Cea mai detaliată analiză a acestor substantive a fost realizată de J.-C. Milner, De la syntaxe à l'interprétation, Paris, Seuil, 1978, cap. IV, V, VI. 99 Émile Zola, Gervaise, vol. II, (trad. de Vlad Mușatescu), Editura Minerva, București, 1972, p. 82. 100 Honoré de Balzac, Moș
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Vaux, p. 261. Tema promisiunii revine frecvent în Facerea. Ea se prezintă aici sub diferite forme: promisiunea unei posterități, sau a unui pământ, sau amândouă deodată" (ibid.). 18 Narațiunile patriarhale citea/. Ă nume compuse din elementul 'el urmat de un substantiv: El Roi, "El al vederii" (Facerea, 16: 13); El Shaddai, "Cel din Munte" (18: l etc.); El 'Olam, "El al Veșniciei" (21: 33); El Bethel (31: 13 etc.). Cf. de Vaux, pp. 262 sq.; H. Ringgren, pp. 33 sq.; F. M
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
zeul) este prin excelență Tatăl: cf. indianul Dyauspitar, grecul Zeus Pater, illirianul Daipatures, latinul lupiter, scitul Zeus-Papaios, traco-frigianul Zeus-Pappos3. Deoarece hierofaniile celeste și atmosferice joacă un rol capital, e normal ca un anumit număr de zei să fie desemnați prin substantivul tunet: germ. Donar, Thorr, celt. Taranis (Tanaros), balticul Perkunas, protoslavul Perun etc. Probabil că, deja, în epoca indo-europeană zeul cerului - zeu suprem deoarece e creator al lumii și cosmocrator - ceda pasul în fața zeilor furtunii: fenomenul este destul de frecvent în istoria
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de omagiere a speranțelor acestor nefericite la care Zburătorul nu va veni, probabil, niciodată: „Eu trec, îmbătrînit, ca și ele,/ Șiasemenea inima mea plînge-/ Din treacăt, tuturor, în perdele,/Le pun cîte-o roză de sînge”.2) Alienații „Nebun” (adjectiv și substantiv) și „nebunie” se întîlnesc de peste zece ori în poeziile lui Bacovia. De fiecare dată, cele două cuvinte se află în miezul unor constatări melancolice: poetul le pune pe hîrtie cu înfiorare de parcă ar fi contagioase și ar trebui să se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
relatează două anecdote care i-au fost spuse de mineri despre catâri. Este adevărat că unele din adjectivele folosite de Crane pentru a zugrăvi vizita în mina de cărbune se învecinează cu senzaționalul, câteva exemple ilustrative fiind "îngrozitor", care determină substantivul "oboseală" și "oribile", care descrie ciupercile care cresc în umezeala minei (599). Dar marea problemă este modul în care Crane își structurează expozeul, o structură care nu încearcă în nici un fel să șocheze sau să stârnească groaza prin sublinierea diferențelor
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
2. Ce spun dicționarele? În Încercarea noastră de a sesiza sensurile cele mai exacte ale celor trei temeni puși În discuție s-a considerat oportună acțiunea de consultare a unor dicționare românești și străine, reținînd atît sensul de adjectiv, de substantiv, figurat etc. Prezintă interes accepțiunea pe care „Dicționarul explicativ al limbii române” o acordă acestor termeni. Astfel, potențialul ar fi ceva „care are În sine toate condițiile esențiale pentru realizare, care există ca posibilitate, care există În mod virtual” sau
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]