6,034 matches
-
al florilor de tei i-a fost lui Mihai cea mai mare plăcere a copilăriei care nu l-a părăsit toată viața. Orișiunde, cînd, mai tîrziu, s-a aflat prin țară, în vreme de vară, el a căutat odihna sub tei înfloriți. Încă din copilărie va fi dorit ca la mormîntul său să aibă tot un tei, care să-l troienească cu florile și cu aducerile aminte... Despre șederea la izvor, sub teiul înflorit, însuși poetul ne-a lăsat o mărturie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nu l-a părăsit toată viața. Orișiunde, cînd, mai tîrziu, s-a aflat prin țară, în vreme de vară, el a căutat odihna sub tei înfloriți. Încă din copilărie va fi dorit ca la mormîntul său să aibă tot un tei, care să-l troienească cu florile și cu aducerile aminte... Despre șederea la izvor, sub teiul înflorit, însuși poetul ne-a lăsat o mărturie: Fiind băiet, păduri cutreieram Și mă culcam ades lîngă izvor, Iar brațul drept sub cap eu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vreme de vară, el a căutat odihna sub tei înfloriți. Încă din copilărie va fi dorit ca la mormîntul său să aibă tot un tei, care să-l troienească cu florile și cu aducerile aminte... Despre șederea la izvor, sub teiul înflorit, însuși poetul ne-a lăsat o mărturie: Fiind băiet, păduri cutreieram Și mă culcam ades lîngă izvor, Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam, S-aud cum apa sună-ncetișor; Un freamăt lin trecea din ram în ram
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Amîndoi culegem fragi Și-amîndoi ca-ntr-o poveste Ne simțim atît de dragi."48 De aici, poetul a trecut în prima redactare, la Povestea codrului: "Amîndoi trecem în codru Rătăciți și singurei Ne culcăm lîngă izvorul Ce răsare sub un tei (...) Adormi-vom, troeni-va Teiul floarea peste noi S-auzim prin somn un bucium De la stînile de oi."49 În sfîrșit, de aici a trecut ușor, în Dorința: Adormind de armonia Codrului pătruns de gînduri, Flori de tei deasupra noastră Or
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ca-ntr-o poveste Ne simțim atît de dragi."48 De aici, poetul a trecut în prima redactare, la Povestea codrului: "Amîndoi trecem în codru Rătăciți și singurei Ne culcăm lîngă izvorul Ce răsare sub un tei (...) Adormi-vom, troeni-va Teiul floarea peste noi S-auzim prin somn un bucium De la stînile de oi."49 În sfîrșit, de aici a trecut ușor, în Dorința: Adormind de armonia Codrului pătruns de gînduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rînduri-rînduri." 50
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
răsare sub un tei (...) Adormi-vom, troeni-va Teiul floarea peste noi S-auzim prin somn un bucium De la stînile de oi."49 În sfîrșit, de aici a trecut ușor, în Dorința: Adormind de armonia Codrului pătruns de gînduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rînduri-rînduri." 50 Izvorul de care e vorba aici se afla sub deal, către hotarul Hrișcanilor, aproape de "Stînca stearpă". După cum se vede și din alte poezii, poetul cu fata au fost pe acolo, de multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Donația prezintă un caz curios, pentru că poezia nu fusese inspirată de Veronica Micle, ci de Casandra, la Ipotești, cu 13 ani înainte de această donație. Era dorința poetului de a se întîlni cu iubita, la izvorul din codrul Ipoteștiului, unde cunoscutul tei bătrîn, cu ramurile aplecate, acoperea izvorul și prispa de brazde, de alături. Acolo dorea el să stea, toată noaptea, îmbrățișat cu iubita, în timp ce peste ei or să cadă lin florile de tei. Cîteva lovituri politice l-au trezit intr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
iubita, la izvorul din codrul Ipoteștiului, unde cunoscutul tei bătrîn, cu ramurile aplecate, acoperea izvorul și prispa de brazde, de alături. Acolo dorea el să stea, toată noaptea, îmbrățișat cu iubita, în timp ce peste ei or să cadă lin florile de tei. Cîteva lovituri politice l-au trezit intr-o cruntă realitate. La 3 iunie, prin Decret Domnesc, a fost destituit din funcția de revizor școlar. Văzîndu-se rămas fără pîinea zilnică asigurată, a fost nevoit să primească funcția de redactor-administrator și corector
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
așa ca să rămînem, Lume-ai mare. Ce mai vrei și tu prin crînguri Și cu noi te prinzi tovarăș? Viața noastră e-ncîntată. Iar a ta e-ntunecată De unde vii, te-ntoarce iarăși, Să fim singuri." 191 Văzîndu-l fără iubită, cucul, teiul și izvorul l-au asaltat cu întrebările. Dialogul închipuit de poet este amețitor de frumos: "Cucu-ntreabă: unde-i sora Viselor noastre de vară? Mlădioasă și iubită, Cu privirea ostenită, Ca o zînă să răsară Tuturora Teiul vechi un ram
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fără iubită, cucul, teiul și izvorul l-au asaltat cu întrebările. Dialogul închipuit de poet este amețitor de frumos: "Cucu-ntreabă: unde-i sora Viselor noastre de vară? Mlădioasă și iubită, Cu privirea ostenită, Ca o zînă să răsară Tuturora Teiul vechi un ram întins-a Ea să poată să-l îndoaie Ramul tînăr vînt să-și deie, Și de brațe-n sus s-o ieie Iară florile să ploaie Peste dînsa Se întreabă trist izvorul: Unde ni-i crăiasa oare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
am prins tovarăș! O poveste încîntată, Care azi e-ntunecată... De unde ești, revino iarăși, Să fim singuri..." Cu același timbru elegiac, poetul continua tot atunci, în alte versuri, din poezia Ce șoptești atît de tainic (tu, izvor): ..................................... Numai colo, unde teiul Lasă floarea-i la pămînt, Eu încep să mișc din buze Și trimit cuvinte-n vînt. Vis nebun, deșarte vorbe! Floarea cade, rece-i cîntu-i Și eu știu numaî atîta C-aș dori odat' să mîntui!"192 Tot atunci i
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
un obrăzar de ceară. Ochii îi ard în friguri. Noaptea se trezește și se îmbracă numai în haine negre. În nopțile cu lună, pleacă adesea, călare, împreună cu Maria. Caii lor, înspumați, aleargă alături, prin văzduhul parfumat, cu mirosul florilor de tei, pe care vîntul le-a așternut în calea reginei dunărene. Dar odată, în zorii zilei, mergînd mereu ca vîntul, ei n-au observat că la răsărit s-a arătat geană de soare răsare. Prin suflete, le-au trecut fiori de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ascunzișuri care trebuie luminate". Privind aceste ascunzișuri neluminate, N. Iorga a avut o intuiție justă: "Superstiții înfiorătoare a strigoilor formează însuși miezul legendei, și cînd regina vie și moartă "înlănțuie gîtul cu părul ei bălai", cînd "vîntul adună flori de tei", în calea dulcii umbre, Eminescu e în lăcașul, pe care nu-l poate părăsi, al propriei sale iubiri"200. Dar în Strigoii locaș al propriei iubiri eminesciene, nu-și are locul Veronica Micle, așa cum a pretins-o Perpessicius: "Alături cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
starea lui sufletească din acea vreme: "Codrule, Măria Ta Lasă-mă sub poala ta Căci nimica n-oi strica Fără num-o rămurea Să-mi atîrn armele-n ea. Să le-atîrn la capul meu, Unde mi-oi așterne eu Sub cel tei bătut de vînt, Cu floarea pîn-la pămînt, Să mă culc cu fața-n sus Și să dorm, dormire-aș dus..."211 Nici locul de mormînt nu mai spera să-l capete la Ipotești. De aceea, în cele patruzeci de variante
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
născut ca poet: Să-i fie codrul aproape, ca să audă cum stejarii își scutură creanga, la adierea vîntului; sub cer senin, somnul să-i fie îngînat de sunet de talangă, de cîntare de bucium, și de glas de corn, iar teiul sfînt să-l acopere cu florile și cu aducerile aminte... Se simțea atît de străin, atît de bătrîn și atît de singur! O dată cu vînzarea Ipoteștiului, fusese și el jefuit! Pierduse tot! Unde ești copilărie, cu pădurea ta cu tot?..." Pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
poezia, care a rămas între postume, cu titlul Să fie sara-n asfințit: "Să fie sara-n asfințit Și noaptea să înceapă; Răsae luna liniștit Și tremurînd în apă Și să împrăștie scîntei Cărărilor din crînguri În ploaia florilor de tei Să stăm în umbră singuri. Și capul meu de grije plin De brațul tău se culce, Sub raza ochiului senin Și negrăit de dulce, Ca iar cuminte să mă fac, Căci tu îmi prinzi tot gîndul, Ca cerul ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Și deasupra mea rămîi, Durerile de-mi curmă Și fii iubirea mea de-ntîi Și visul meu din urmă."233 Așadar, ne aflăm tot la Ipotești, sara în asfințit, cu răsărit de lună, pe malul lacului și sub ploaia florilor de tei, ca și-n alte poezii legate de adolescența și de prima lui iubire, pe care o vrea să fie și visul său din urmă. Am reprodus poezia aceasta în întregime, ca să se vadă mai lesne că strofele: 1, 2, 3
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pe Cătălin și pe fata de Împărat în grădina palatului: "Căci este sara-n asfințit Și noaptea o să-nceapă Răsare luna liniștit Și tremură din apă Și umple cu-ale ei scîntei Cărările din crînguri, Sub șirul lung de mîndri tei, Ședeau doi tineri singuri... Miroase florile-argintii Și cad o dulce ploaie, Pe creștetele-a doi copii, Cu plete lungi bălaie..."234 Boala, de care poetul nu va scăpa, a început să-și arate semnele, tot mai insistent. La 14 februarie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Bacovia" (1994), Premiul Internațional de Poezie "Nichita Stănescu" (1994), Premiul "Vasile Pogor" acordat de Primăria Iași (1999, 2007), Ordinul Meritul Cultural în gradul de Comandor, categoria A, acordat de Președinția României (2004), Diploma în rang de excelență și medalia Eminescu Teiul de aur, Botoșani (2008). Oricine parcurge, dacă nu întreaga operă poetică a lui Horia Zilieru, cel puțin unul dintre tomurile antologice din urmă Astralia. Opera poetică, Ediție critică, Princeps Edit, Iași, 2008 și Mirungere, Editura Alfa, Iași 2009 sesizează imediat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
contestă tradiția "eroică", dar mai ales, în secolul al XVIII-lea, descrierea de peisaj, locus amoenus, va primi statutul de clișeu. (6) [...] Iedera îndrăgostită se-mpletea în ramurile tînărului ulm, mai încolo vița de vie sălbatică se agăța de trunchiurile teilor și platanilor, susurul unui izvor de argint și ciripit de păsărele, suspinînd dulcile lor neliniști, se auzeau de departe: aș putea să încarc acest tablou și să vă repet toate aceste descrieri mult uzate [...]. G. D'Haucourt, Thémidore ou Mon
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Monumente istorice, culturale și turistice din județul Iași”. S-au vizitat: Casa memorială „V. Alecsandri” din Mircești, Băile de la stațiunea Strunga, Palatul Culturii din Iași, Biserica Trei Erarhi, Mitropolia ,Teatrul „V. Alecsandri”, Muzeul de istorie, Bojdeuca din Țicău, Grădina Botanică , Teiul lui M. Eminescu , Palatul de la Ruginoasa. Elevii clasei a IV-a și-au notat, pe parcursul drumului, locurile pe unde au trecut, obiectivele vizitate, impresiile și informațiile dobândite. Jocul de rol amintit s-a desfășurat în cadrul unei lecții de evaluare interdisciplinară
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
onestitatea responsabililor cu implementarea proiectelor în comunitate. („Suntem bucuroși de banii primiți, dar cu verificările și cu regulile astea ne pare rău câteodată că ne-am pus la treabă și parcă mereu suntem priviți cu neîncredere” - I.M., proiect Sapard, Poiana Teiului, județul Neamț). Un mai mare accent pe acțiunile de suport în supervizare și un stil colaborativ în relația cu comunitatea este o primă regulă practică pe care o putem desprinde din analiza ideilor generale referitoare la supervizare. În același timp
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
În același timp, acțiunile propriu-zise de supraveghere pot avea valențe civic formative, așa cum se observă din relatările expuse în caseta următoare. Jurnal de observație comunitară (fragmente, noiembrie 2004) „Ne aflăm la un sfârșit de noiembrie, în județul Neamț, la Poiana Teiului, o comună cu multe sate pitorești, pe frumoasa Vale a Bistriței. Împreună cu doi studenți [astăzi, sociologi practicieni - n.n.], plecăm într-o acțiune de cunoaștere de la Pârâul Fagului, având unele informații preliminare de la gazda noastră, profesor de istorie la școala din
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
dragostea, când te simte umplut cu o esență prețioasă [...] Și, pe neașteptate, amintirea mi-a apărut. Gustul acesta era acela al bucății de madlenă pe care mătușa Leonie mi-o oferea după ce o înmuiase în infuzia ei de ceai de tei, când mă duceam la ea în odaie, duminica dimineața, la Combray. TEXT B [...] împrejurarea că visam Atlanticul și Italia încetă să fie supusă numai schimbărilor anotimpurilor și ale timpului. Ca să le trezesc din nou, n-aveam decât să rostesc
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
ale pădurii mito-simbolice. Este considerat materie prin excelență, plină de căldură și personalitate față de răceala și indiferența metalului [...]. Civilizația românească tradițională este una a "lemnului" și în mai mică măsură a pietrei." Unchiașul dintr-o poveste găsește un lemn de tei pe care-l spală, după care lemnul, căpătând viață, se transformă într-un copil care plânge "în copaie" [Tei-Legănat, Bârlea, I. Cuplul bătrân din Ionică, ram de tei [Oprișan, III] obține un copil în urma însuflețirii unui ram de tei de către
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]