5,799 matches
-
Graphic Design este procesul comunicare-vizual si rezolvarea problemelor de folosire a tipografiei, fotografiei și a ilustrației. Câmpul graphic al designului este considerat a fi un subgrup al comunicării vizuale și comunicare-design, dar uneori termenul de "graphic design" este folosit ca și sinonim. Graphic designerii creează și combină simboluri, imagini și text într-
Design graphic () [Corola-website/Science/337511_a_338840]
-
considerat a fi un subgrup al comunicării vizuale și comunicare-design, dar uneori termenul de "graphic design" este folosit ca și sinonim. Graphic designerii creează și combină simboluri, imagini și text într-o formă reprezentativă de idei și imagini. Aceștia utilizează tipografia, arta vizuală și tehnici de scheme de pagină pentru a crea compoziții vizuale. Termenul de graphic design include designul corporativ (logo-uri și mărci), designul editorial (magazine, știri, și cărți) designul mediului înconjurător, reclame, web design, design de comunicare, design
Design graphic () [Corola-website/Science/337511_a_338840]
-
adusese la cunoștință de către Nelu (Horațiu Mălăele), un fost angajat, că se fac afaceri dubioase. Directorul întreprinderii, Gheorghe Cercel (Gheorghe Dinică), se îmbogățise printr-o serie de activități dubioase, falsificând evidențele și realizând astfel mari câștiguri ilicite. Mirea descoperă o tipografie de etichete false pentru sticlele de vin care fuseseră scoase ilegal din gestiune. Oenologii lui Cercel încearcă să-l îmbete pentru a-l împedica să facă și alte descoperiri. Între timp, inspectorul Dumitru Sterea (Dem Rădulescu) de la Controlul Financiar este
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
engleză, fiind format într-un spirit musulman ortodox. A invatat de asemenea matematică, astronomie și drept musulman. A început chiar și studiul medicinei pe care însă nu a reușit să îl finalizeze. Datorită fratelui său, deținător pe atunci al unei tipografii, a primit șansă să publice încă din primii ani de studiu foarte mult. S-a concentrat mai întâi în cadrul studiilor pe antichitatea locului său natal, absolvind facultatea în anul 1843 cu o teza pe care o va publica în limba
Syed Ahmad Khan () [Corola-website/Science/336473_a_337802]
-
a sfătuit și i-a adus o tandrețe pe care Balzac nu o cunoscuse în casa natală. Ea l-a împrumutat cu bani în mai multe rânduri, în special pentru a înființa o editură și apoi pentru a cumpăra o tipografie. Fiul ei, Alexandre Deberny, a salvat de la faliment o parte a tipografiei lui Balzac din care a făcut o afacere înfloritoare: imprimeria „Deberny et Peignot”, care avea să dureze până în 1970. La moartea doamnei de Berny, Balzac a scris bulversat
Laure de Berny () [Corola-website/Science/336536_a_337865]
-
o cunoscuse în casa natală. Ea l-a împrumutat cu bani în mai multe rânduri, în special pentru a înființa o editură și apoi pentru a cumpăra o tipografie. Fiul ei, Alexandre Deberny, a salvat de la faliment o parte a tipografiei lui Balzac din care a făcut o afacere înfloritoare: imprimeria „Deberny et Peignot”, care avea să dureze până în 1970. La moartea doamnei de Berny, Balzac a scris bulversat: Ea i-a servit scriitorului ca model pentru personajele (printre altele) "Doamna
Laure de Berny () [Corola-website/Science/336536_a_337865]
-
nr. 8. Înființat în 1928, ca Muzeul de Științele Naturii, se unește mai târziu cu Muzeul Regional al Olteniei. Expoziții permanente au fost organizate în 1934, 1954 și 1963. Este desființat abuziv în 1974. A fost reorganizat în clădirea fostei tipografii Ramuri. Clădirea este monument de arhitectură datând din 1926 și adăpostește o colecție paleontologică (mamifere cuaternare), colecție malacologică, colecție entomologică, colecție oologică, colecție ornitologică și mamalogică, ierbar, precum și colecții de mineralogie. Închis parțial pentru renovare. Clădirea este monument istoric și
Muzeul Olteniei () [Corola-website/Science/331343_a_332672]
-
băieți și patru fete. La vârsta de 13 ani a rămas orfan de mamă. Studiile elementare și gimnaziale le-a urmat în Șimleu Silvaniei. S-a înscris la liceu în aceeași localitate. Tot aici a învățat meseria de tipograf, la tipografia „Lazăr”. Manifestând interes și fiind înzestrat cu un talent deosebit pentru scris își face debutul publicistic în anul 1927 la „Gazeta de Duminecă” din Șimleul Silvaniei, cu articole și informații culturale, impunându-se prin combativitate și concizie. În septembrie, anul
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]
-
deosebit pentru scris își face debutul publicistic în anul 1927 la „Gazeta de Duminecă” din Șimleul Silvaniei, cu articole și informații culturale, impunându-se prin combativitate și concizie. În septembrie, anul 1929, a plecat la Cluj unde a lucrat la tipografia „Naționala” și s-a înscris în Sindicatul Arte Grafice din Cluj. În anul 1930, luna iulie, a plecat la București unde lucrează, aproape doi ani, la Imprimeria Națională (Monitorul Oficial) de unde a fost concediat, împreună cu alți 26 lucrători din cauză că a
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]
-
a trecut granița Feleacului și s-a refugiat la Sibiu. Aici, la Sibiu, unde era cunoscută activitatea sa din Cluj și era apreciat în rândul tipografilor, a fost primit de Sindicatul Arte Grafice care i-au oferit un post la tipografia „Veștemean” iar în primăvara anului 1941, la tipografia „Kraft și Drotlef”. În această perioadă este colaborator la mai multe ziare dovedind ușurință în exprimare și deosebită abilitate în scris. În anul 1942, din iulie pâna în decembrie a fost pe
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]
-
la Sibiu. Aici, la Sibiu, unde era cunoscută activitatea sa din Cluj și era apreciat în rândul tipografilor, a fost primit de Sindicatul Arte Grafice care i-au oferit un post la tipografia „Veștemean” iar în primăvara anului 1941, la tipografia „Kraft și Drotlef”. În această perioadă este colaborator la mai multe ziare dovedind ușurință în exprimare și deosebită abilitate în scris. În anul 1942, din iulie pâna în decembrie a fost pe front în Uniunea Sovietică, furier și dactilograf la
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]
-
este un roman SF scris de Henric Stahl și publicat pentru prima oară integral în anul 1914 de către Institutul de Arte Grafice „Tipografia Românească” din București, după ce mai multe capitole apăruseră anterior în diferite reviste literare ale vremii. Romanul prezintă călătoria unui român către Lună într-un aparat de zbor denumit „aerosfredel” și întâlnirea sa pe solul selenar cu un marțian. "" este unul
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
mai apărut în foileton deoarece romanul fusese deja publicat în volum și se afla în librării la mijlocul lunii noiembrie. Prima publicare în volum a avut loc în anul 1914, romanul fiind tipărit pe cheltuiala autorului de către Institutul de Arte Grafice „Tipografia Românească” din București, după cum afirma Victor Anestin în articolul „Romanele științifice” din "Ziarul călătoriilor și al științelor populare" (nr. 55, 25 noi. 1914, p. 871). Volumul avea 240 de pagini și ilustrații realizate de Stoica și Murnu, care ilustraseră și
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
de asemenea metodă hunteriană, cu adaptări suplimentare, că metoda standard pentru păstrarea bibliografiei lucrărilor în limba indiană. Precursorul original al sistemului Hunterian a fost o metodă de transliterare dezvoltată de Charles Wilkins, numit uneori în literatura engleză de specialitate „"părintele tipografiei devanagari"” deoarece acesta a fost de asemenea creatorul primului set de caractere tipografice devanagari. William Jones, care a fondat și Societatea Asiatică, a continuat dezvoltarea metodei de transliterare. Acesteia i-a fost dată o formă mai completă la sfârșitul secolului
Transliterarea hunteriană () [Corola-website/Science/334474_a_335803]
-
Mortsauf din "Crinul din vale", ci și sub cele ale sărmanei doamne d'Aiglemont”. Prima traducere în limba română a fost realizată de către comisul Costachi Gane (unchiul scriitorului Nicolae Gane) și tipărită în 1852 cu alfabet chirilic de tranziție de Tipografia Româno-Francesă din Iași sub titlul "Scene din vieața privată sau aceeași istorie" (283 p.). Primul fragment dintr-un roman al lui Balzac apăruse în 1836, dar traducerea lui Costachi Gane este prima traducere integrală în limba română a unui roman
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
Sava. În anul 1851 postul de profesor de desen la Colegiul Sfântul Sava a fost preluat de către pictorul Constantin Lecca. a fost un foarte bun prieten al lui Carol Popp de Szathmari cu care a fondat în anul 1858 o tipografie. Iosif Wallenstein (1831 - 1900) a fost fiul lui și este considerat pionierul învățământului românesc și primul muzeograf bucureștean. Iosif a fost profesor de desen la Ploiești. O dată cu izbucnirea războiului ruso-turc din 1877, Iosif Wallenstein s-a încorporat ca voluntar și
Carol Wallenstein de Vella () [Corola-website/Science/335287_a_336616]
-
În 1902 a înființat ziarul politic popular „Temeswarer Volksblatt” care a apărut între anii 1902-1934 și care a avut o orientare democratică și de stânga. În 1912 împreună cu Mihály Pogány, redactorul ziarului în limba maghiară „Temesvári Hirlap”, Kastriener a înființat tipografia modernă Hunyadi din orașul natal, care a publicat cărți în ediții îngrijite din punct de vedere estetic. Apreciat ca ziarist și ca personalitate în viața multiculturală și socială a Timișoarei, Kastriener s-a afirmat și ca un reprezentant de frunte
Samuel Kastriener () [Corola-website/Science/335358_a_336687]
-
aprilie 1906, director fiind fratele lui Take Ionescu, Victor Ionescu. În această perioadă ziarul apărea zilnic, în formatul 59x41 cm. Costul unui număr era de 5 bani iar abonamentul pe un an costa 20 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Heliade” „Dor. P. Cucu”, „Universala” și „Eminescu”. Între 2 mai 1906 și 2 decembrie 1907 ziarul își schimbă denumirea în "„Acțiunea Conservatoare”", care apărea zilnic, în formatul 61x44 cm. Costul unui număr era de 5 bani iar abonamentul pe un
Acțiunea () [Corola-website/Science/331860_a_333189]
-
mai 1906 și 2 decembrie 1907 ziarul își schimbă denumirea în "„Acțiunea Conservatoare”", care apărea zilnic, în formatul 61x44 cm. Costul unui număr era de 5 bani iar abonamentul pe un an costa 30 de lei. A fost tipărit la tipografia „Dor. P. Cucu”. Ziarul menține pe lângă numerotația proprie și numerotația fostului ziar „Acțiunea”, în locul căreia a apărut. Seria a treia a apărut între 2 decembrie 1907 și 14 noiembrie 1917, director fiind tot Victor Ionescu. În această perioadă ziarul apărea
Acțiunea () [Corola-website/Science/331860_a_333189]
-
1917, director fiind tot Victor Ionescu. În această perioadă ziarul apărea zilnic, în ediție de seară, în formatul 61x44 cm. Costul unui număr era de 5 bani iar abonamentul pe un an costa 30 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Universala” „Anuarul General” „Dor. P. Cucu”, și „Comptuar Popular Român”. Ocazional a scos suplimente gratuite de câte o foaie, cu numerotație proprie. Acțiunea a fost organul de presă oficial al Partidului Conservator-Democrat între 31 ianuarie 1913, când a înlocuit ziarul
Acțiunea () [Corola-website/Science/331860_a_333189]
-
1915) și Jean Pangal (21 aprilie 1916 - 13 noiembrie 1916). În prima perioadă ziarul apărea zilnic, în formatul 65x48 cm. Costul unui număr era de 20 bani iar abonamentul pe un an costa 40 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Heliade” „Dor. P. Cucu”, „La Roumanie” și „E.S. Cerbu”.. Ziarul își întrerupe apariția la 13 noiembrie 1916, ca urmare a ocupației germane a capitalei și plecării grupării din jurul lui Take Ionescu în refugiu la Iași. Ziarul a reapărut la Paris
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
organe hebdomadaire des revendications et des intérêts roumains”" până la 17 octombrie 1918 când devine "„organe hebdomadaire de l’Unite Nationale roumaine”". Costul unui număr era de 10 centime iar abonamentul pe un an costa 10 franci. A fost tipărit la tipografia „Wellhoff et Roche”. La Paris, ziarul a avut ca directori pe Pavel Brătășanu (Pavel Bratashanu), Constantin Banu, Constantin Mille (directorul ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”) și Emile D. Fagure (redactorul șef al ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”). Sunt publicate texte aparținând lui
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
între 5 august 1920 și 21 iunie 1921, la București. În această perioadă ziarul apărea zilnic, în formatul 63x46 cm. Costul unui număr era de 50 bani iar abonamentul pe un an costa 120 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Cartea Românească” „Tiparul românesc” și „C. Sfetea și T. Ioanitziu”. Ocazional a scos suplimente gratuite, cu numerotație proprie. Ziarul a preluat numerotarea primei serii, socotind la anii de vechime atât perioada când a fost suspendată de ocupația germană, cât și
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
Massillon și Joseph-François Michaud, semnate C.G., au apărut în "Calendar pe anul 1853", ca și în cel pe 1854. Iubitor de cultură, el a fost redactor responsabil la "Nepărtinitorul", jurnal politic, literar și comercial, tipărit în 1856 la Iași, în Tipografia Gane, și a editat în perioada noiembrie 1858 - octombrie 1859 foaia politică și literară "Patria".
Costachi Gane () [Corola-website/Science/335691_a_337020]
-
volumul Facultatea de Muzică din Timișoara (2006). Băcilă Dan, Cătană Speranța, Cîrnu Marius, "Începuturile învățământului muzical timișorean și contribuții aduse dezvoltării sale", Editura Mirton, Timișoara, 2005; Bodo Maria, ""Leo Freund - Un muzician desăvârșit" ," Revistă de cultură, Știință și Practică Educațională, Tipografia Universității de Stat "Alecu Russo" Bălți, 2010; Carabenciov Rafaela și Demenescu Veronica, „Timișoara Muzicală Academică”, ediția a XIX-a, 2009; Gévayné Janurik Márta - Kerekné Fekete Éva, “A Zenedétöl a Zenemüvészeti Karig”, Editura Litofilm, Szeged, 2013; Giulvezan Ovidiu, ""Ecouri muzicale timișorene
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]