13,574 matches
-
de 0,95, 25,23% ±3,6% din cifra de afaceri a sistemului național și valoric 0,45% ± 0,06% din PIB. b. Profitabilitatea În figura 5.2.1 sunt prezentate curbele rezultatelor brute raportate la cifra de afaceri ale top 100 și sistemului național de companii pe perioada 2000-2009. Sursa: CERME: colecția de topuri 100 2000-2009 și anuare INS. Distingem cu ușurință cinci perioade semnificative de profitabilitate a topurilor 100 corelate cu cea a sistemului național. Prima perioadă, a anilor
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
și valoric 0,45% ± 0,06% din PIB. b. Profitabilitatea În figura 5.2.1 sunt prezentate curbele rezultatelor brute raportate la cifra de afaceri ale top 100 și sistemului național de companii pe perioada 2000-2009. Sursa: CERME: colecția de topuri 100 2000-2009 și anuare INS. Distingem cu ușurință cinci perioade semnificative de profitabilitate a topurilor 100 corelate cu cea a sistemului național. Prima perioadă, a anilor 2000-2001-2002, când profitabilitatea topurilor era negativă, iar sistemul național se afla fie în pierdere
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
sunt prezentate curbele rezultatelor brute raportate la cifra de afaceri ale top 100 și sistemului național de companii pe perioada 2000-2009. Sursa: CERME: colecția de topuri 100 2000-2009 și anuare INS. Distingem cu ușurință cinci perioade semnificative de profitabilitate a topurilor 100 corelate cu cea a sistemului național. Prima perioadă, a anilor 2000-2001-2002, când profitabilitatea topurilor era negativă, iar sistemul național se afla fie în pierdere în anul 2000, fie în ușoară profitabilitate în anii 2001 și 2002. Sistemul de companii
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
național de companii pe perioada 2000-2009. Sursa: CERME: colecția de topuri 100 2000-2009 și anuare INS. Distingem cu ușurință cinci perioade semnificative de profitabilitate a topurilor 100 corelate cu cea a sistemului național. Prima perioadă, a anilor 2000-2001-2002, când profitabilitatea topurilor era negativă, iar sistemul național se afla fie în pierdere în anul 2000, fie în ușoară profitabilitate în anii 2001 și 2002. Sistemul de companii purta încă amprenta lipsei de profitabilitate a companiilor foarte mari (peste 500 de salariați). A
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
fie în pierdere în anul 2000, fie în ușoară profitabilitate în anii 2001 și 2002. Sistemul de companii purta încă amprenta lipsei de profitabilitate a companiilor foarte mari (peste 500 de salariați). A doua perioadă constă în anul 2003, când topul 100 obținea o rată de profitabilitate în apropiere de echilibru, consemnând practic ieșirea din ineficiență cronică a companiilor foarte mari. Urmează doi ani: 2004 și 2005, în care profitabilitatea se consolidează atât la nivelul topului 100, cât și la nivelul
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
constă în anul 2003, când topul 100 obținea o rată de profitabilitate în apropiere de echilibru, consemnând practic ieșirea din ineficiență cronică a companiilor foarte mari. Urmează doi ani: 2004 și 2005, în care profitabilitatea se consolidează atât la nivelul topului 100, cât și la nivelul sistemului cu rata în jur de 5%. Anii 2006 și 2007 sunt de „explozie” a profitabilității, care consemnau „boom-ul” economic de excepție. Anul 2008 semnalează începutul crizei care se confirmă în anul 2009, ratele
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
cât și la nivelul sistemului cu rata în jur de 5%. Anii 2006 și 2007 sunt de „explozie” a profitabilității, care consemnau „boom-ul” economic de excepție. Anul 2008 semnalează începutul crizei care se confirmă în anul 2009, ratele profitabilității topului 100 și ale sistemului coborând sub cele din anul 2004. Între cele două curbe ale ratelor profitabilității există un coeficient de corelație de 0,90, ratele top 100 explicând circa 80% din variația ratelor de profitabilitate ale sistemului național de
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
Anul 2008 semnalează începutul crizei care se confirmă în anul 2009, ratele profitabilității topului 100 și ale sistemului coborând sub cele din anul 2004. Între cele două curbe ale ratelor profitabilității există un coeficient de corelație de 0,90, ratele top 100 explicând circa 80% din variația ratelor de profitabilitate ale sistemului național de companii. În funcție de structura proprietății, ratele profitabilității sunt prezentate în figura 5.2.2. În anii 2001 și 2002, unele companii recent privatizate au înregistrat pierderi, ținând seama
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
de origine, mai mare de un miliard de dolari și un indice de transnaționalitate mai mare de 20%. footnote>, asupra cărora ne vom opri în secțiunea privind structura proprietății. În figura 5.2.3 sunt prezentate numărul companiilor profitabile din top 100 în fiecare an al perioadei 2000-2009. Cel mai mare număr de companii profitabile s-a consemnat în anii 2006 și 2007, scăderea din anul de criză 2009 fiind semnificativă. c. Structura proprietății În anul 2000 top 100 avea 40
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
companiilor profitabile din top 100 în fiecare an al perioadei 2000-2009. Cel mai mare număr de companii profitabile s-a consemnat în anii 2006 și 2007, scăderea din anul de criză 2009 fiind semnificativă. c. Structura proprietății În anul 2000 top 100 avea 40 de companii cu capital majoritar de stat, cu o pondere de 60,8% în cifra de afaceri a topului. Anul 2003 consemnează în premieră o pondere majoritară a capitalului privat - 61 de companii, cu o pondere de
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
anii 2006 și 2007, scăderea din anul de criză 2009 fiind semnificativă. c. Structura proprietății În anul 2000 top 100 avea 40 de companii cu capital majoritar de stat, cu o pondere de 60,8% în cifra de afaceri a topului. Anul 2003 consemnează în premieră o pondere majoritară a capitalului privat - 61 de companii, cu o pondere de 50,5% a cifrei de afaceri. În anul 2009, topul ajunsese să conțină 77 de companii cu capital majoritar privat, cu o
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
stat, cu o pondere de 60,8% în cifra de afaceri a topului. Anul 2003 consemnează în premieră o pondere majoritară a capitalului privat - 61 de companii, cu o pondere de 50,5% a cifrei de afaceri. În anul 2009, topul ajunsese să conțină 77 de companii cu capital majoritar privat, cu o pondere de 83,6% în cifra de afaceri a topului. Foarte relevantă pentru dimensiunea integrării României în economia globală este dinamica prezenței companiilor multinaționale semnificative în perioada 2000-2009
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
capitalului privat - 61 de companii, cu o pondere de 50,5% a cifrei de afaceri. În anul 2009, topul ajunsese să conțină 77 de companii cu capital majoritar privat, cu o pondere de 83,6% în cifra de afaceri a topului. Foarte relevantă pentru dimensiunea integrării României în economia globală este dinamica prezenței companiilor multinaționale semnificative în perioada 2000-2009, prezentate în figura 5.2.4. Din analiza datelor rezultă 3 perioade de creștere semnificativă a numărului și ponderii în CA a
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
integrării României în economia globală este dinamica prezenței companiilor multinaționale semnificative în perioada 2000-2009, prezentate în figura 5.2.4. Din analiza datelor rezultă 3 perioade de creștere semnificativă a numărului și ponderii în CA a companiilor multinaționale semnificative în top 100. Perioada 2001-2004, cu creștere de 13 prezențe și de pondere a cifrei de afaceri de la 20,7% la 46,4%. Anul 2005, cu o creștere de 12 prezențe și de pondere a cifrei de afaceri de la 46,4% la
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
12 prezențe și de pondere a cifrei de afaceri de la 46,4% la 58,3%. Anul 2007, cu creștere de 13 prezențe și de pondere a cifrei de afaceri de la 60,9% la 73,1%. Putem afirma că în prezent top 100 România este dominat clar de companiile multinaționale semnificative atât numeric, cât și ca pondere în cifra de afaceri a topului. Ratele consolidate ale profitabilității generale ale companiilor multinaționale semnificative sunt prezentate în figura următoare. Perioada 2000-2002 poate fi considerată
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
prezențe și de pondere a cifrei de afaceri de la 60,9% la 73,1%. Putem afirma că în prezent top 100 România este dominat clar de companiile multinaționale semnificative atât numeric, cât și ca pondere în cifra de afaceri a topului. Ratele consolidate ale profitabilității generale ale companiilor multinaționale semnificative sunt prezentate în figura următoare. Perioada 2000-2002 poate fi considerată ca start strategic fie pentru companiile multinaționale semnificative recent privatizate (Automobile Dacia, Arcelor Mittal Galați) sau al unor companii multinaționale semnificative
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
multinaționale semnificative au avut în ansamblu cea mai înaltă rată a profitabilității generale, depășind în anul 2006 valoarea de 10%. d. Structura sectorială și modelul dezvoltării economice a României Probabil că cele mai relevante informații pe care le-a oferit top 100 România în perioada celor zece ani analizați se referă la reflectarea modelului de dezvoltare economică a României. În tabelele 5.2.2 și 5.2.3 sunt prezentate ponderile cifrelor de afaceri [%] ale principalelor șapte sectoare ale economiei și
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
de companii reprezentate de acestea în fiecare an al perioadei 2000-2009. Observația fundamentală se referă la analiza comparativă a ponderii cifrei de afaceri și a numărului de companii din industria prelucrătoare și din sectorul de comerț, hoteluri și restaurante în top 100 în perioada 2000-2009 (figurile 5.2.6 și 5.2.7). După cum este cunoscut, modelul de dezvoltare a României pe perioada 2000-2009 a fost pe bază de consum, sprijinindu-se în cea mai mare măsură pe importuri, ceea ce a
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
sprijinindu-se în cea mai mare măsură pe importuri, ceea ce a condus la deficite majore ale balanțelor comerciale anuale, în final nesustenabile, creând dificultăți suplimentare României în afara efectelor crizei economice mondiale. Ținând seama că marile companii din comerț prezente în top 100 sunt principalii vectori de import în economia românească, rezultă că analiza comparativă a prezenței acestora ca pondere în cifra de afaceri și numerică cu ale industriei prelucrătoare oferă indici calitativi cu înalt nivel de încredere referitori la modelul de
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
Industria prelucrătoare Comerț, hoteluri și restaurante Capitolul 5. Studii aplicative | 85 Se constată că în perioada 2000-2008 (ciclul de creștere economică) ponderea cifrei de afaceri a industriei prelucrătoare s-a redus de la 28% la 25%, iar numărul de prezențe în top s-a redus cu 46,3% de la 41 la 22! În aceeași perioadă, ponderea cifrei de afaceri a companiilor din comerț a crescut de la 16,7% la 35,6%, iar numărul de prezențe a crescut cu 85,7% de la 21
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
de afaceri a companiilor din comerț a crescut de la 16,7% la 35,6%, iar numărul de prezențe a crescut cu 85,7% de la 21 la 39! Anul 2007 a consemnat în premieră situarea sectorului de comerț ca lider al topului 100 România atât ca pondere în cifra de afaceri (34,5%), cât și ca număr de prezențe (39). Există o legătură statistică foarte interesantă între reducerea gradului de acoperire a importurilor prin exporturi la nivel macroeconomic, ca indicator calitativ esențial
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
număr de prezențe (39). Există o legătură statistică foarte interesantă între reducerea gradului de acoperire a importurilor prin exporturi la nivel macroeconomic, ca indicator calitativ esențial al deficitului balanței comerciale și ponderea cifrei de afaceri a sectorului de comerț în top 100 (figura 5.2.8). Cu cât scade gradul de acoperire a importurilor prin exporturi, cu atât crește ponderea cifrei de afaceri a sectorului de comerț în top 100. Coeficientul de corelație statistică este de - 0,95 !!! Alături de profitabilitate, structura
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
balanței comerciale și ponderea cifrei de afaceri a sectorului de comerț în top 100 (figura 5.2.8). Cu cât scade gradul de acoperire a importurilor prin exporturi, cu atât crește ponderea cifrei de afaceri a sectorului de comerț în top 100. Coeficientul de corelație statistică este de - 0,95 !!! Alături de profitabilitate, structura sectorială confirmă pe deplin afirmația că top 100 se constituie ca un indicator de stare al economiei reale. Analiza dinamicii structurii sectoriale a topului mai relevă: modificări, mai
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
cât scade gradul de acoperire a importurilor prin exporturi, cu atât crește ponderea cifrei de afaceri a sectorului de comerț în top 100. Coeficientul de corelație statistică este de - 0,95 !!! Alături de profitabilitate, structura sectorială confirmă pe deplin afirmația că top 100 se constituie ca un indicator de stare al economiei reale. Analiza dinamicii structurii sectoriale a topului mai relevă: modificări, mai ales la începutul perioadei, ale ponderii sectoarelor industriei extractive și a energiei electrice și termice, ca urmare a transformărilor
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
sectorului de comerț în top 100. Coeficientul de corelație statistică este de - 0,95 !!! Alături de profitabilitate, structura sectorială confirmă pe deplin afirmația că top 100 se constituie ca un indicator de stare al economiei reale. Analiza dinamicii structurii sectoriale a topului mai relevă: modificări, mai ales la începutul perioadei, ale ponderii sectoarelor industriei extractive și a energiei electrice și termice, ca urmare a transformărilor de natură organizațională. Din anul 2004 valorile s-au stabilizat relative; paradoxal, se constată o reducere a
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]