6,656 matches
-
două porți de bronz. In fața tribunei "Kathisma", pe terasa "Pi", se aliniau, în zilele de sărbătoare și de întreceri, ostașii gărzii palatului ("scholes") și mercenari. Cele două laturi lungi ale arenei, precum și "prastia", erau rezervate publicului larg și aveau tribune acoperite cu 30-40 de rânduri de gradene. Pe sub tribune erau amenajate pasaje boltite ce făceau încojurul arenei, pentru accesul și circulația spectatorilor. Pe latura îngustă dinspre nord, spre biserica Sfânta Sofia, străjuiau marile porți ale "Hipodrom"-ului, pentru accesul marelui
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
terasa "Pi", se aliniau, în zilele de sărbătoare și de întreceri, ostașii gărzii palatului ("scholes") și mercenari. Cele două laturi lungi ale arenei, precum și "prastia", erau rezervate publicului larg și aveau tribune acoperite cu 30-40 de rânduri de gradene. Pe sub tribune erau amenajate pasaje boltite ce făceau încojurul arenei, pentru accesul și circulația spectatorilor. Pe latura îngustă dinspre nord, spre biserica Sfânta Sofia, străjuiau marile porți ale "Hipodrom"-ului, pentru accesul marelui public. Pe acea latură îngustă nu se aflau gradene
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
canal larg umplut cu apă, care se numea "Euripe", ca și strâmtoarea dintre insula Eubeea și uscatul continental grec. Din acel canal se alimenta cu apă "Phiala" hipodromului, adică vasul în care se răcoreau luptătorii și atleții. Parcursul de deasupra tribunelor, în formă de potcoavă, era acoperit cu o galerie susținută de o colonadă spre interior. Acea galerie servea drept cale de promenadă, de unde privirile se puteau îndrepta spre coasta Asiei, spre talazurile Propontidei și peste cartiere întinse ale capitalei. Asemănător
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
susținută de o colonadă spre interior. Acea galerie servea drept cale de promenadă, de unde privirile se puteau îndrepta spre coasta Asiei, spre talazurile Propontidei și peste cartiere întinse ale capitalei. Asemănător cu "Spina", conturul canalului "Euripe" și cel de deasupra tribunelor, numit "peripatos", erau și ele decorate cu statui ale împăraților și cu lucrări sculpturale celebre ale antichității. Acolo puteau fi văzute opera ca: "Hercules" al lui Lysippes, "Lupul" lui Romulus, "Vulturul" lui Apolloniuis din Tyana. Deasupra lojii imperiale de la "Kathisma
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
fi fost plasați pe structura de zidărie, cu bolți și porți, din nordul hipodromului, deasupra intrării publicului. Protocol In zilele marilor ceremonii, sau ale marilor întreceri, se deschideau larg porțile grele dinspre nord, dinspre piața "Augusteon" și publicul pătrundea în tribune. Acelea erau acoperite cu voaluri de mătase, după exemplul Colosseumului din [[Roma]]. Peste voaluri era împrăștiată pudră de cedru, și se presăreau flori sau petale. Impăratul apărea în mare costumație în loja de pe "Kathisma", iar împărăteasa se întrevedea discretă, împreună cu
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
Leontius]] și [[Tiberius al III-lea]]. A dipus să fie târâți pe străzi și masacrați de populația sălbatică, iar el i-a așteptat pe "Hipodrom" unde în văzul tutor le-a pus pe ceafă câlcâiul încălțat în purpură, în delirul tribunelor. După demonstrația puterii, celor doi li s-a tăiat capul la Cynegion. Patriarhul Callinicos, care participase, în 695, la lovitura de stat, a fost orbit și exilat la Roma. Mulți alți opozanți au fost spânzurați de-a lungul Marelui Zid
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
a lungul timpului a publicat poezii, studii, eseuri critice și cronici literare în majoritatea revistelor de cultură din țară: “România literară”, „Caiete critice”, „Contemporanul”, „Orizont”, „Viața Românească”, „Ramuri”, „Limba română” (Chișinău), „Convorbiri literare”, „Cuvântul”, „Contrafort” (Chișinău), "Echinox", "Vatra", "Steaua", "Luceafărul", "Tribuna", "Familia", "Euphorion", "Dacia literară", "Poesis", "Tomis" "Astra", „Observator cultural”, „Tabor”, „Mozaicul”, „Poezia”, „Arca”, „Antiteze”, "Târnava" etc. Din anul 2006 este membru în Comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Mureș. A fost membru în juriul de nominalizare a
Iulian Boldea () [Corola-website/Science/301020_a_302349]
-
de Vasile Alecsandri, Costache Negri și generalul Ioan Emanoil Florescu. Soldații Regimentului 5 Infanterie au intonat marșuri funebre și au tras 21 de salve de tun. Sicriul a fost așezat într-un cort din curtea bisericii, perindându-se pe la o tribuna improvizată din apropiere mai mulți vorbitori care au elogiat personalitatea defunctului. Au luat cuvântul Mihail Kogălniceanu, Cezar Bolliac, Dimitrie Gusti, Petru Poni, arhiereul Vladimir Suhopan ș.a. Sicriul a fost așezat la 17/29 mai 1873 într-un cavou amenajat lângă
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
București. Harms va avea ulterior, prin această traducere, o influență subterană importantă asupra prozei scurte din România. Fondează, în mai 1971, revista „Vatra” unde e redactor pînă în 1987, iar după 1990, redactor pentru Franța. Alte colaborări la" Viața Românească ", " Tribuna ", " Steaua ", " Familia ", " Convorbiri literare, România literară, " Ateneu ", " Tomis ", " Utunk ", " Korunk ", " Ifjumunkas " (unde debutează cu poeme scrise în română și traduse în maghiară de Cseke Gábor, " Igaz Szó ", etc. În exil colaborează la revistele " Hermes " (CNRS), " Iztok ", " Cahiers de l'Est
Dan Culcer () [Corola-website/Science/300140_a_301469]
-
jucat în 33 din cele 34 etape ale campionatului pe postul de fundaș stânga, reușind totodată să marcheze și un gol. Ioan Chirilă povestea că, la unul dintre meciurile disputate în acel sezon de FC Olt, l-a zărit în tribună pe Mircea Lucescu, întrebându-l apoi pe cine a remarcat. Lucescu, foarte ferm, i-a destăinuit maestrului impresia de ansamblu, punctând apoi că "Ilie Dumitrescu, extrema stângă, mi-a plăcut foarte mult. Va ajunge departe!" Revenit la Steaua pentru sezonul
Ilie Dumitrescu () [Corola-website/Science/300171_a_301500]
-
încoronează soția, pe Josephina. David a primit o comandă din partea împăratului pentru un tablou care să comemoreze încoronarea. Pictorul va lucra la acest tablou vreme de 2 ani, adaptând realitatea la dorințele clientului său. Astfel, spre exemplu, în spate, la tribuna o vedem pe Letița, mama împăratului, deși ea nu a participat deloc la festivitate. Extraordinar de riguros este finisajul: David nu omite nici cel mai mic detaliu, în ceea ce privește vesmintele perechii imperiale, iar portretele personajelor reprezintă imaginea fidelă a realității. are
Încoronarea lui Napoleon () [Corola-website/Science/300194_a_301523]
-
Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1978-1982. Doctorand în litere, din 2004, la Universitatea “Babeș-Bolyai”, din Cluj-Napoca, cu o teza despre Caragiale, Cehov și Ibsen. Masterat la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Politice și Administrative, 2004 - 2005. A colaborat la revistele Echinox, Vatra, Steaua, Tribuna, Astra, Convorbiri literare, Luceafărul, SLAST, Flacăra, Transilvania, Dialog, Opinia studențeasca, Napoca Universitară, Mișcarea literară, Poesis, What’s Going On Here, The New Farmm, Emmaus, SUA, Poezjia, Katowice, Polonia, Fjala, Flaka e välläzarimet, Iugoslavia, Ungaria ș.a., la Radiodifuziunea Română, studiourile Cluj
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
membri ai cenaclului liceului. După mai multe prezente în volume colective, a debutat în volum în 1986, la Editură Dacia, cu Muzeul de iarnă, versuri. În reviste: Niculaie Stoian, Amfiteatru, 1981Ion Pop, SLAST, 1982, Cezar Ivănescu, Luceafărul, 1983, Petru Poanta, Tribuna, 1985, Cornel Moraru, Vatra, 1986, Marian Papahagi, Tribuna, 1986, Gheorghe Grigurcu, Steaua, 1986, Nicolae Manolescu, România literară, 1986, N. Steinhardt, Tribuna, 1986, si in Pledoarie pentru o literatura „nobilă și sentimentală”, vol. ÎI, Ed.Cronica, 2001. p. 20-22, Dumitru Andrașoni
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
în volume colective, a debutat în volum în 1986, la Editură Dacia, cu Muzeul de iarnă, versuri. În reviste: Niculaie Stoian, Amfiteatru, 1981Ion Pop, SLAST, 1982, Cezar Ivănescu, Luceafărul, 1983, Petru Poanta, Tribuna, 1985, Cornel Moraru, Vatra, 1986, Marian Papahagi, Tribuna, 1986, Gheorghe Grigurcu, Steaua, 1986, Nicolae Manolescu, România literară, 1986, N. Steinhardt, Tribuna, 1986, si in Pledoarie pentru o literatura „nobilă și sentimentală”, vol. ÎI, Ed.Cronica, 2001. p. 20-22, Dumitru Andrașoni, Ecoul, nr. 1705, 12 august 1986, C. Pricop
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Muzeul de iarnă, versuri. În reviste: Niculaie Stoian, Amfiteatru, 1981Ion Pop, SLAST, 1982, Cezar Ivănescu, Luceafărul, 1983, Petru Poanta, Tribuna, 1985, Cornel Moraru, Vatra, 1986, Marian Papahagi, Tribuna, 1986, Gheorghe Grigurcu, Steaua, 1986, Nicolae Manolescu, România literară, 1986, N. Steinhardt, Tribuna, 1986, si in Pledoarie pentru o literatura „nobilă și sentimentală”, vol. ÎI, Ed.Cronica, 2001. p. 20-22, Dumitru Andrașoni, Ecoul, nr. 1705, 12 august 1986, C. Pricop, Convorbiri literare, 1986, Traian Ț. Coșovei, SLAST, 1986, Gabriel Rusu, Tomis, 1986, Radu
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Cuceu, Echinox, nr. / 1990, p. 3, Eugeniu Nistor, Steaua, ianuarie 1990, pp. 55 - 56, Rodica Beraru Draghincescu, manuscris, Al. Cistelecan, Vatra, 1990, Cornel Munteanu, Solstițiu, 1990, Petru Scutelnicu, Ateneu, 1990, Cristian Stamatoiu, Vatra, 245/ august 199l, p. 4, Ioan Milea, Tribuna, nr.15/ 12 aprilie 1991, Al. Pintescu, Poesis, 1991, Traian Ț. Coșovei, Contemporanul nr. 42/ 18 octombrie 1991, si in volumul Hotel Urmuz, Editura Călăuza, 2000, pp. 100 - 102, Alexandru Pleșcan, România literară, „Postmodernist pierdut în grădina”, România literară 24
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
1994, Alină Cuceu, Echinox, 1994, Gavril Moldovan, Răsunetul nr. 1214/28 septembrie 1994, Cristian Stamatoiu, Vatra, 1994, Iulian Boldea, Cuvantul liber, 1994, Daria Coroș, Clipă cea repede, nr. 3/1994, p. 10, Viorel Chirilă, Familia, 1995, pp. 76-77, Adriana Cean, Tribuna, „Spații ale regasirii”, 21 septembrie 1995, p. 4, Florian Roatiș, Graiul Maramureșului, 31 martie 1995 și în volumul Caietele de la Rohia, N. Steinhardt sau fericirea de a fi creștin, Editura Helvetica, 1999, pp. 25 - 27, Ion Moise, Minerva, nr. 46-47
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
de a se ocupa de presa ilegală în general și de "Scânteia" în principal. În 1943 a fost arestat, dar a fost eliberat după două zile. În septembrie 1944 a fost numit secretar general de redacție la ziarul "Scînteia", de la tribuna căruia a cerut condamnarea la moarte, printre alții, a lui Iuliu Maniu, Gheorghe I. Brătianu, Corneliu Coposu, Radu Gyr și Pamfil Șeicaru. Soția sa, Alexandra Sidorovici, a fost acuzator public al Tribunalului Poporului (amintit și de Petre Țuțea). Între 1948
Silviu Brucan () [Corola-website/Science/300260_a_301589]
-
este o poezie scrisă de George Coșbuc. Publicată, inițial, în revistă „Tribuna", din Sibiu, în 1889 și inclusă, apoi, în volumul „Balade și idile" (1893), poezia „Mânioasa", de George Coșbuc se încadrează în categoria operelor inspirate de erosul țărănesc; din aceeași clasa fac parte creații cum ar fi: „Rea de plată", „Spinul
Mânioasă () [Corola-website/Science/300813_a_302142]
-
sacrificiului, pelicanul care își hrănește puii cu propria carne. De o parte și de alta a portalului se detașează, atât la interior, cât și la exterior, două turnulețe sub formă de sacnasiu, care adăpostesc scările în spirală ce duc la tribune. În secolul al XV-lea comunitatea a avut o tentativă de a transforma bazilica în stil gotic, însă lucrările nu au continuat dincolo de supraetajarea turnului-clopotniță, care cu cei 32 de metri ai săi devenea cel mai înalt din Țara Bârsei
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
urmărit de Securitate. A colaborat - ca și Nichifor Crainic, teoreticianul fundamentalist al „statului etnocratic”, poetul și editorul revistei "Gândirea" sau că preotul legionar Ion Dumitrescu Borșa, unicul supraviețuitor postbelic al echipei gardiste combatante în Spania - la "Glasul Patriei" (mai tarziu "Tribuna României"). În acest ziar, destinat românilor din diaspora, Gyr a publicat reportaje, articole politice și poezii, semnate Radu Gyr sau cu pseudonimele, Ioachim Pușcașul și Radu Miroslav. Scos din circuitul valorilor publice în țară, a fost complet ignorat înainte de 1989
Radu Gyr () [Corola-website/Science/298578_a_299907]
-
fiind salutat cu urale de suporterii steliști. Introdus pe teren în minutul 83, piteșteanul a preluat banderola de căpitan de la Sorin Paraschiv. Forma bună aduce interesul portughezilor de la Benfica Lisabona pentru serviciile mijlocașului român, interes devenit evident odată cu participarea în tribune a tehnicianului José Antonio Camacho la amicalul disputat de naționala de fotbal a României împotriva Turciei în care Dică a marcat. Deși suma vehiculată a fost de 5 milioane euro, transferul nu s-a materializat. Pe 29 martie 2006 a
Nicolae Dică () [Corola-website/Science/298735_a_300064]
-
prin folosirea procedeului Technicolor. Filmările au durat 140 de zile. Premieră a avut loc la 15 decembrie 1939. Scriitoarea Margaret Mitchell a murit într-un stupid accident de mașină, în plină glorie, după succesul apariției românului și filmului. ""New York Herald Tribune"" scria la vremea apariției filmului că este ""Un spectacol cinematografic monumental"", iar ""New York Times"" că este ""Cea mai mare înscenare cinematografică văzută până azi și cel mai ambițios film de acțiune din istoria spectaculoasă a Hollywoodului"". A primit zece premii
Pe aripile vântului (film) () [Corola-website/Science/299535_a_300864]
-
Teodor Baconschi. A urmat liceul la Chișinău și la Râmnicu Vâlcea. Între 1946 și 1949 a frecventat cursurile Facultății de Drept a Universității din Cluj. A debutat cu versuri în revista pentru copii „Mugurel” din Drepcăuți (1943), cu eseu în „Tribuna nouă” din Cluj (1945), iar debutul editorial s-a produs în 1950 cu volumul "Poezii". A fost redactor-șef al revistei „Almanah literar”, devenită ulterior „Steaua”, de la Cluj (1953-1959). Dacă în primii ani poezia sa este apropiată de poetica realismului
Anatol Baconsky () [Corola-website/Science/299609_a_300938]
-
Sevastopol în mai 1855”" și "„Sevastopol în august 1855”"). În anul 1856, Tolstoi demisionează din armată și se dedică activității beletristice. În această perioadă el colaborează la cele mai însemnate reviste ale timpului, printre care și la revista "„Sovremennik”" - devenită tribuna de luptă a democraților-revoluționari. De la "„Sovremennik”", Tolstoi se retrage în același timp cu Turgheniev, după ruptura ce are loc între scriitorii aparținând clasei nobiliare și cei din rândul raznocinților. În 1857, scriitorul a întreprins prima lui călătorie în Europa de
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]