6,525 matches
-
dacă unele încercări denotă oarece stângăcie, cel puțin una dintre ele surprinde. Sper să am dreptate: "Pietre de moară îmi umblă în creier/ Și macină, macină-ntr-una./ Și boabele râd și s-ascund/ Și-n zdrumicări se desfată/ Ai, pietrele, pietrele urlă și plâng." (Pietre, 1953). Expresionism nobil, înalt! Dar nici nu se cade să-l eliminam din sfera poeticului, pentru că, în ultimă instanță, rămâne un poet de idei cu farmecul brumei timpurii căzute pe tâmple. Meditația labirintică este echivalentă cu suferința
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ieșire mi se părea că ceva mă leagănă încă. Alături, tata, mama și sora sunt blocați de soba căzută în dreptul ușii. Casa a rezistat bine, doar pereții crăpați și hornuri aruncate de cutremur. Ieșim afară și ascultăm câinii lătrând și urlând, boii și vaca răgând de spaimă. Fără radio, nu știm nimic despre cele întâmplate în țară”. Pe ulițele satului și în gospodăriile oamenilor pagubele au fost mari. Dimineața când ajunge la Bârlad constată că toate casele vechi și igrasioase erau
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Alimentație publică și turism 179. "Agro- - Producerea, industrializarea 133,1 Drăgănești - - Prahova Drăgănești zootehnica" și comercializarea produselor ------- Drăgănești - agrozootehnice 103,1 Ș.A. - Prestări servicii 30,0 - Import, export 180. "Videlmar" - Producerea, industrializarea 124,8 Urlați Crizantemelor 48 Prahova Dealu Mare Urlați - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 87,3 - Prestări servicii 37,5 - Import, export - Alimentație publică și turism 181. "Pomicola" - Producerea, industrializarea 5,3 Podenii Noi - - Prahova Dealu Mare Mehedinta - și comercializarea produselor ----- Ș.A. agrozootehnice 5,3 - Prestări servicii - - Import, export
HOTĂRÎRE nr. 266 din 12 aprilie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni prin reorganizarea unor întreprinderi agricole de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107779_a_109108]
-
Târgu-Neamț Bicaz orașul Bicaz Olt Slatina municipiul Slatina Caracal municipiul Caracal Corabia orașul Corabia Balș orașul Balș Scornicești orașul Scornicești Prahova Ploiești municipiul Ploiești Câmpina municipiul Câmpina Vălenii de Munte orașul Vălenii de Munte Mizil orașul Mizil Sinaia orașul Sinaia Urlați orașul Urlați*) Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare Cărei municipiul Cărei Negresti-Oas orașul Negresti-Oas Sălaj Zalău municipiul Zalău Simleu Silvaniei orașul Simleu Silvaniei Jibou orașul Jibou Sibiu Sibiu municipiul Sibiu Mediaș municipiul Mediaș Agnita orașul Agnita Avrig orașul Avrig Săliște comună Săliște
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (*republicată*)(**actualizata**) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108413_a_109742]
-
Târgu-Neamț Bicaz orașul Bicaz Olt Slatina municipiul Slatina Caracal municipiul Caracal Corabia orașul Corabia Balș orașul Balș Scornicești orașul Scornicești Prahova Ploiești municipiul Ploiești Câmpina municipiul Câmpina Vălenii de Munte orașul Vălenii de Munte Mizil orașul Mizil Sinaia orașul Sinaia Urlați orașul Urlați*) Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare Cărei municipiul Cărei Negresti-Oas orașul Negresti-Oas Sălaj Zalău municipiul Zalău Simleu Silvaniei orașul Simleu Silvaniei Jibou orașul Jibou Sibiu Sibiu municipiul Sibiu Mediaș municipiul Mediaș Agnita orașul Agnita Avrig orașul Avrig Săliște comună Săliște
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (*republicată*)(**actualizata**) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108411_a_109740]
-
în acceleratul Vatra Dornei București, pendulat prin vagoanele pline, oameni lăfăiți în aer greu, țiganii scandalagii dintr-un capăt de hol, a venit controlorul, v-a despărțit, v-a scos pe unul din veceu, l-ați bătut pe acolo și urla, în compartiment femei, copilul între ele, bunici, nepot mare în colț, rînduiți, jocurile sînt făcute, cîte un gît de apă, cîte stații pînă la Focșani? bunicul veteran de război, insignă, tinerele trecute prin Anglia țigănească, una tulbură vorbele cu țigănisme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
stîlpul de susținere, din cozorocul de metal scurge apăsarea pe loc, acceleratul Timișoara Iași golește gara, în sens invers vagoanele-cisternă, biciclete, repetiții de domnișori fără somn în vacanță, cei ai locului dorm ori au alte traiectorii, precise, răcoarea nopții, îți urlă copilul în brațe, bluza neagră nu are mîneci, nici guler, foaie de ceapă! vreau să o ajut, că merge în partea mé și e de culoarea mé, de unde, că n-ai tenul ei întunecat, îi cumpăr un pahar de votcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
gențile, zîmbește, Ruginoasa șosea cu pantă, castelul după lanțuri de becuri colorate, trei perechi de tineri lunecă, la fiecare fata cu țigara între degete, îți dau scînteile pe geaca roz! nașă, noi te-am lăsat singură ca să bem și am urlat la ieșire, ne-ai auzit! luna unica existență, și prezervativul "Cosmopolitan" a început să dea sfaturi cum să urmărești zilele ca să faci copii! INTERVENȚIE ÎN TEXT Omenirea prin alte sexe, cel de străduințe la copii, cel cu omorîtul, începînd cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
platitudinea artă prezența în lunecușul Sîntimbru Ciuc/Csíkszentimre, satul de dinainte are și biserică ortodoxă, încheagă național confesional. Ora 15,26, în personalul Miercurea Ciuc Mărășești, în gara Miercurea Ciuc, ies toate cum trebuie și atunci minunea că ies, toate mărturisesc și urlă la fel de statice de dinamice! frază de control, zăpada lîngă vagon se topește încremenită pînă la primăvară, Cioc-cioc-cioc la uuușa meaaa! în secuime tineretul tot cu manelele, fredonăm, graiul unguresc, ăștia mai mari, păi are șase-șapte copii! catedrala catolică prea mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
al activităților studențești pe Centrul universitar. Și au început primele asperități. Venise arogant, de pe o poziție de superior, că el are un CV impresionant, și am avut atunci tăria de a-l înfrunta în câteva ședințe ale biroului. Începea să urle, incoerent, se înroșea, jignea. Stăpânind arta delațiunii, a făcut declarații scrise și verbale la partid. Lumea îl știa ca pe un personaj sinistru al Centrului universitar, motiv pentru care îl îndepărtase, dar nu total. Emilian Bujor l-a reintrodus în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cu termene, cu responsabilități. S. B.: Mai erau și șefii de palier, dar din rândul studenților. D. T.: Da. În perioadele cum au fost în '77, s-au introdus șefi de palier. Ibănescu, în '87, a cerut responsabili pe camere, urla ca fiecare cadru didactic, de la asistent până la rector, din toate universitățile, să ia în subordine 6 studenți. S. B.: Probabil a luat numărul cadrelor, a împărțit la numărul studenților și i-a ieșit un cadru la șase studenți. D. T.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
după Revoluție, râzând: "Să-ți povestesc cum a fost. Am fost în Piața CC, unde erau și băieții aceia mai tuciurii, mai măslinii din Ferentari, și s-a auzit o mică bubuitură și ei au început să fugă și să urle: " Ne omoară, ne omoară!". Dar printre ei erau și băieți mai spălați. De fapt, ce se întâmplase? La primul zgomot mai atipic ei au răsturnat niște tomberoane. Unii s-au băgat în tomberoane goale și alții au început să le
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pe drum unul mai milos zice: Dar poate încă nu-i mort, poate are copii... S-au întors și m-au legat cu centura unuia și m-au tîrît spre tranșeea care ducea la un bordei. După un timp, unul urlă: A deschis ochii! Și, speriat, o rupe la fugă. Altul mai milos însă m-a frecat cu zăpadă și a chemat brancardierul. M-au adus la viață, de dincolo de mormînt! Moș' Gică, dar parcă rîndul trecut spuneai că te-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de la altul. Privesc tapiseria. O scenă religioasă, cu Maica Domnului. Eu cred că a aparținut unei biserici. Este lucru făcut de măicuțe. Da, era în capela lor, de familie. Nu mai rabd și dau în foc. Simțeam că trebuie să urlu. Și Dumnezeu nu te-a trăsnit? Cîte am făcut eu pentru Biserică! Eu îs cu frică de Dumnezeu, domnule primar. Nu mai pot. Ies precipitat. O senzație de vomă mă sîcîie. Am strîns mîna unui criminal. Mă simt murdărit. Strîng
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nimeni și nimic nu mai poate ține socoteala timpului. Nici un arheolog, nici un istoric, nici un șef de stat și nici urmă despre cei care au făcut cîndva umbră pămîntului nostru drag. Nici măcar Lună nu va fi, ca să aibă cîinii la ce urla. Vorbesc prostii, de unde cîini?! Deci locul nostru natal, adică Pămîntul, nu va mai fi și nici o lacrimă nu va mai curge după incinerarea noastră colectivă. Adînc mai gîndea Vasile Pantalon, filozof, om de înaltă cultură și gînditor fără egal, cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
televizor, vădit mulțumit că acuși, acuși, văd finalul, adică pe cel mai umplut de borș decît adversarul său. Adversarii apar fițoși, pe o muzică ce n-o cunosc, țopăie și boxează aerul și își dau gluga de călugări jos. Sala urlă, țipă și remarc pe o băncuță niște fătuci despuiate care îmi transmit pupici (măi, a dracului chestie!). Mă uit mai atent la ele și, Doamne, n-au nici un cusur și-s fragede ca puii de găină de un kilogram. Cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la fugă. Strîngeam atît de tare osul, încît mă dureau fălcile. S-a făcut o hărmălaie de nedescris. Unii îmi ațineau calea, alții aruncau (de, era un vis!) cu pietre și ciomege după mine. Deodată m-am oprit ferm, furios. Urlu la haita înfuriată și aceasta, puțin derutată, s-a oprit din iureș. Răcnesc cît pot de tare, făcînd uz de cunoștințele mele diplomatice: Domnilor, înțeleg să mă fugărească javrele din România, din țara mea scumpă, dar ce caută și javrele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
rătăcit volum. Nu putem încheia capitolul dedicat lui Radu Gyr fără a aminti una dintre cele mai cunoscute poezii ale sale, „As-noapte, Iisus”, poezie care a făcut înconjurul închisorilor din România, inclusiv a celor de femei: Unde ești, Doamne ? - am urlat la zăbrele. Din lună venea fum de cățui. M-am pipăit, și pe mâinile mele Am găsit urmele cuielor Lui... În această poezie s-au regăsit foarte mulți dintre cei întemnițați printr-un act de profundă nedreptate de către regimul comunist
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
lupul“ a ciulit urechile la 11 și jumătate, mai abitir decât de obicei. Motiv ca să Încerce reconstituirea celor spuse atunci, „sărate și pipărate“ poate cam mult cu „âââ...“-uri și pauze menite alegerii termenului potrivit, cum Îi e feleșagul când „urlă“ fără un text În față, mai mult, fără un subiect prestabilit. Mă mărturisesc măgulit auzind că renunțarea la ansă În favoarea unei analize chimice cât se poate de concrete și soldată cu o cifră la fel de concretă pentru a identifica și cuantifica
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
semn că cineva din anturaj e pe ducă atunci când : - cîntă cioghica o pasăre neagră, înrudită cu cioara, mai mică decât aceasta, dar puțin mai mare decît vrabia, în preajma casei. - cântecul cucuvelei se aude fie pe casa gazdei, fie în vecini. - urlă câinele fără un motiv anume. - visezi că ți se scoate un dinte sau o măsea, cu sânge și durere. - ți se pătează mîna fără un motiv anume, în culoare galbenă. Dacă pata o observi când te afli în casă, îți
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
am dat la cei săraci. Frunză verde izmă creață, când s-a făcut dimineață, Adânc mormânt îi săpară, feciorii din Cârțișoară. Să așeze-n el frumos, trupșor de haiduc vânjos. La trei zile satu-o vint să-l petreacă la mormânt. Urlă câinii-n sat și latră, pe Budac îl duc la groapă, Iar acolo-l înconjor cu flori roșii de bujor Și cum stau și îl privesc, lacrime fierbinți pornesc Și se scurg în jos potop , peste fier de târnăcop. Plânge
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și care nu se mai pomenește de ferească Dumnezeu. Asta era și ideea văcarului din sat și acești doi oameni găsisă într-adevăr un punct în care cugetările [lor], de altmintrelea eterogene, să fie aceleași. Hiu, mă, da groaznic mai urlă popa nostru, îl aud tocma-n pădure. Ie, răspundea cu sânge rece văcarul 16. Reproiectând în real conținuturile epicului, apare nelămurirea: în ce măsură sărmana bisericuță a trecut sau nu și printr-un incendiu? Totul devine posibil, ținând seamă de "darurile" mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-ncepu mai tare: Gaga gagaga! Beh! s-auzi pe fereastra bisericei. Iacă dracul, mă! zic oamenii-n fundul bisericei ș-o tulesc la fugă. Nicodim, cum deschide ochii, miroasă putoarea din antereul lui Buchilat, gândește că s-a aprins biserica, urlă groaznic și fuge. Buchilat dă peste sfeșnic, îl răstoarnă... Întuneric. Băh! pe fereastă, Nicodim urlă, Buchilat simte cum îl frige cineva de mână ș-o rupe la fugă. Popa-și ia prin întuneric cojocirocul [c]ul și-l încalță de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
oamenii-n fundul bisericei ș-o tulesc la fugă. Nicodim, cum deschide ochii, miroasă putoarea din antereul lui Buchilat, gândește că s-a aprins biserica, urlă groaznic și fuge. Buchilat dă peste sfeșnic, îl răstoarnă... Întuneric. Băh! pe fereastă, Nicodim urlă, Buchilat simte cum îl frige cineva de mână ș-o rupe la fugă. Popa-și ia prin întuneric cojocirocul [c]ul și-l încalță de spaimă. N-are vreme să bage de samă, ia poalele cojocului în cap și năvăleșt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
celebru originalul", "Dac-am fi perfecți, n-am progresa; și nici n-ar mai fi nevoie" ș.a.m.d. Iată și o cugetare care, pentru istoria recentă a românilor, spune multe: "Cui nu-i dai voie să vorbească, până la urmă, urlă!". O notă de duioșie reținută "înmoaie", umanizează, causticitatea prezumată a discursului satiric și "doctorul în umor" (se) mărturisește: Nu există satiric care să nu fi fost, pe vremuri, liric." Aș zice că nu-s prea îndepărtate acele "vremuri"! Dorel Schor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]