5,985 matches
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Principalele îndeletniciri ale locuitorilor sunt agricultura și creșterea animalelor. Deasemenea în zona comunei se află mai multe puncte de extracție a gazelor naturale, un depozit de materiale al firmei ROMGAZ si o stație de uscare a gazelor naturale. Pe teritoriul comunei se găsește limesul denumit Brazda lui Novac, datând din perioada stăpânirii romane asupra Munteniei în timpul lui Constantin cel Mare. Fără a exista exista scrieri din acea vreme arheologii au descoperit pe teritoriul comunei o
Comuna Finta, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301170_a_302499]
-
debit oscilează pe parcursul unui an. Lucrările începute de Mercy sunt continuate și de inginerul Maximilian Fremaut. Acesta continuă canalizarea intervenind cu diguri pentru regularizarea cursului Begheului. Ca urmare, Timișoara beneficiază enorm de reducerea riscului de inundații dar mai ales de uscarea mlaștinilor din împrejurimi. În 1744 este dat un ordin imperial prin care toate comunele riverane canalului Bega sunt obligate să întrețină malurile și digurile, și să ajute la regularizarea canalului. În 1752 este menționat Portul Timișoara în cartierul Iosefin. Cantitatea
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
caracterul de tip continental al ploilor”. Iarna precipitațiile solide căzute sub forma stratului de zăpadă ajung la grosime medie și persistă 60 de zile. Vântul predominant bate dinspre nord-est și dinspre sud-vest. Vântul sud-vestic reprezintă foenul, pornit în urma încălzirii și uscării aerului ce, coboară pe versanții estici ai Munților Trascăului. Vântul de nord-est se numește ,turdeanul” și bate rece în cursul toamnei. Clima blândă contribuie la crearea condițiilor optime de locuire a omului încă din zorii preistoriei, de cultivare a plantelor
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
care înainte de consum trebuie prefăcut (subțiat) cu un pic de lapte ori apă calduțe (huțulă=lecvar); lipigeu=cearceaf de regulă din in ori cânepă; ler= cuptorul de la sobă; lașcă=tăiței făcuți în casă prin frământarea cocii, lățirea ei cu druga, uscare și tăiere;lat de palmă=um egală cu lățimea podului palmei sub degetul mare; lopari=o piesa în formă de lopată plată cu diametrul de apr.45-60 cm si o coadă lungă de 1-1.5 m care se folosește la
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
și de dreapta, unii fiind permanenți, alții temporari. Printre cei mai importanți afluenți se numără Pârâul Satului, Pârâul Bârza (De sub Coastă), Pârâul Cânetelii, Pârâul Recea. Deși în ultimii ani seceta prelungită a dus la scăderea considerabilă a nivelului apei până la uscarea albiei, aceste pâraie pot oricând să producă mari pagube prin revărsare, așa cum s-a întâmplat nu o dată în trecut. Inundații cu destule pagube s-au produs nu numai în 1970, 1975, 1998 ,dar sunt date și despre efectele revărsărilor din
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
izvoare (în ,topile”), se țineau timp de trei săptămâni sub apă, fiind acoperiți cu pietre pentru a rămâne umezi continu. În continuare tulpinele se uscau, se melițau (în melițe individuale), se pieptănau fuioarele (săptămâna cânepii), se puneau la umbră la uscare, se băteau cu maiu, se vânturau, se drâglau, etc. rezultând firele de cânepă pentru țesut. Procesul de prelucrare al lânii utiliza după tuns ciubere și troace pentru spălare, în continuare lâna era uscată și pieptănată pentru obținerea ,caierelor”mari, iar
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
carne, sos brun și cartofi și, în general, se folosesc puține legume proaspete. Carnea de oaie este baza a majorității felurilor de mâncare, una dintre gustările cele mai populare fiind "skerpikjøt", carne de oaie fezandată, uscată de vânt. Adăpostul de uscare, "hjallur", este o trăsătură comună în majoritatea caselor feroeze. Alte mâncăruri tradiționale sunt "ræstkjøt" (carne fezandată de oaie), "ræstur fiskur" (pește fezandat), "havhestur" (specie de pescăruș). După sângerosul grindadráp (vânătoarea de balene), o specialitate este "grind og spik", balenă și
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
gonflare își mărește volumul, devine plastică și alunecă pe pantă. Deci, înmagazinarea unei cantități de apă sau pierderea ei prin evaporare determină importante variații de volum. La un grad foarte ridicat de îmbibare cu apă, argila capătă caracter semifluid. La uscare accentuată, argila poate ajunge până la stricarea coeziunii particulelor componente, fiind ușor pulverizată de vânt. Condițiile climatice își imprimă în mod diferențiat amprenta. Astfel în climatele temperate sunt prezente ravenele, ogașele, torenții și multe tipuri de alunecări. În climatul subpolar, modelarea
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
preventive și curative sau de ameliorare. Măsurile preventive urmăresc preîntâmpinarea producerii alunecărilor. Dintre acestea cităm: menținerea învelișului vegetal pe versanții înclinați; raționalizarea pășunatului sau interzicerea acestuia pe pantele care indică alunecări în pregătire; practicarea arăturilor în sensul curbelor de nivel; uscarea argilei prin drenări de suprafață și subterane, prin intermediul cărora apa să fie evacuată în afara regiunii cu potențial de alunecare; modificarea naturii argilelor, prin injectări cu diferiți lianți. Măsuri curative se aplică în situațiile când alunecările s-au declanșat și acțiunea
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
carbonat de plumb, alb), sau pictura în ulei, tehnici care se bazează pe acumularea culorii, acuarela se bazează pe transparență, care lasă să se întrevadă fondul alb al hârtiei, ceea ce conferă lucrărilor în acuarelă luminozitatea și delicatețea care le caracterizează. Uscarea imediată necesită o execuție rapidă, ceea ce mult timp a făcut să fie o tehnică folosită la schițe și studii, însă treptat a devenit o tehnică de sine stătătoare. A fost folosită mult la ilustrarea manuscriselor, dar epoca sa de înflorire
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
suprafața hârtiei și, în zona umedă difuzează, formând aureole cu un contur mai opac. Tehnica necesită o bună înțelegere a teoriei culorilor și a efectelor amestecului lor și a interacțiunii cu hârtia. Trebuie ținut cont și de faptul că prin uscare culorile pierd puțin din intensitate. În tehnica "ud pe uscat" () culoarea se aplică în tușe umede pe hârtia uscată. Se obțin forme clare cu contururi bine delimitate. Această manieră nu permite decât puține retușuri. În caz de greșeală este greu
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
de porțelan sau, mai recent, de plastic) sau de consistența pastei de dinți în tuburi. Compoziția acuarelelor este aceeași, atât în godete, cât și în tuburi. Ca urmare este posibilă umplerea godetelor, mai scumpe, cu material din tuburi, acesta prin uscare se va întări. Dacă se dorește o întărire rapidă, pasta se va introduce în straturi succesive. "Creioanele acuarelă" seamănă cu creioanele colorate, însă minele lor se dizolvă în apă. Se folosesc la desenarea detaliilor fine pe hârtia uscată, detalii care
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
care rămân nepictate. Uneori, mai ales în tehnica ud pe ud, când se dorește păstrarea lor, ele sunt acoperite (mascate) cu o substanță pe care apa nu aderă, ca parafina, ceara sau gume speciale (Fixogum). Gumele pot fi îndepărtate după uscarea acuarelei prin răzuire ușoară, sau chiar cu mâna, însă parafina sau ceara nu, efectul lor fiind permanent. Mascarea se mai poate face și mecanic, cu șabloane (dar există pericolul ca vopseaua să se scurgă sub marginile măștii) sau cu tampoane
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
mai dificilă decât pare. Tehnica acuarelei este unică, deoarece, spre deosebire de ulei, apa este un factor activ în transportul și depunerea culorilor. În plus, aspectul acuarelei se modifică pe măsură ce se usucă. Anticiparea mișcării apei și a formei finale a lucrării după uscare necesită experiență. Liantul pigmenților este absorbit în mare parte de hârtia suport, ceea ce face ca particulele de pigment să rămână împrăștiate pe suprafața hârtiei ca firele de nisip și să fie prea puțin protejate la acțiunea decolorantă a razelor ultraviolete
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
vizibil prin el. Glazurarea se folosește la combinarea a două sau mai multe culori, la ajustarea nuanței sau saturației unei culori sau pentru obținerea unor degradeuri foarte precise. Primul strat trebuie să fie foarte diluat, iar următoarele se aplică după uscarea completă a precedentului. Fiecare strat precizează nuanțele și corectează imperfecțiunile straturilor precedente. Sunt cazuri în care sunt aplicate peste 100 de straturi într-o singură pictură. Tehnica de glazurare este folosită în special la portrete, pentru că permite obținerea trecerilor foarte
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
o suprafață tare, cum ar fi o planșetă de lemn, și fixată împrejur cu bandă adezivă. În caz de zvântare ea poate fi umezită din nou fără pericol de a se ondula. Hârtia umedă trece prin mai multe stadii de uscare, școala franceză de acuarelă distingând cinci: "oglindă" (), în care pelicula de apă este vizibilă, "strălucitoare" (), in care deși apa este absorbită, hârtia încă strălucește, "semimat" (), de trecere, în care aspectul începe să devină mat, "mat proaspăt" (), în care se văd
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
uscat" (), în care se abia se mai văd urme de apă, alternând cu zone uscate. Cu cât o zonă este mai umedă, cu atât culorile se vor întrepătrunde mai mult. Gradul de întrepătrundere dorit se obține în momentul potrivit al uscării. Ca urmare, "tempoul" în care trebuie lucrat trebuie să țină cont de perioadele optime, astfel că toate celelalte activități, ca pregătirea culorilor și a celorlalte materiale necesare trebuie făcute dinainte. Cât de important este tempoul reiese din faptul că pentru
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
cărbune sau cretă, însă acestea aderă slab la hârtie. Acestea se aplică peste acuarelă și necesită acoperirea cu o substanță de fixare aplicată prin pulverizare. Pentru obținerea unei colorări "aplat" pe suprafețe mari se pot folosi cerneluri. De obicei, după uscare acestea sunt rezistente la apă. Alte efecte se pot obține amestecând acuarela cu culori metalice. În caz de compromitere a suprafețelor, în special a celor albe, acestea pot fi refăcute combinând acuarela cu guașă sau culori acrilice, opace, sau chiar
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
să despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapa de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea trunchiurilor de scoarță pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate mare, unde folosirea plugului era dificilă, se lucra manual, cu sapa de laz. Urme ale acestui mod de exploatare a pământului se mai văd încă pe Dealul Bisericii, Zapodie, Runc, Secătură, Dealul Costeșii, Fața Agrieșului
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
sa despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapă de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea tunchiurilor de scoarță, pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate mare, unde folosirea plugului era dificilă, se lucra manual, cu sapă de laz. Urme ale acestuia mod de exploatare a pământului se mai văd încă pe "Dealul Bisericii, Zăpodie, Runc, Secătura, Dealul Costeții, Fata Agriesului
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
este un mediu de pictură permanent și cu uscare rapidă format din pigmenți amestecați cu un liant solubil în apă (de obicei un material vâscos cum ar fi gălbenușul de ou). se referă și la picturile realizate prin această tehnică. Picturile tempera au o durată lungă de viață, existând
Tempera () [Corola-website/Science/299242_a_300571]
-
chimic complex care se poate realiza manual sau mecanic, constând prin spălarea materialului fotografic în diferite băi de substanțe. Prin aceasta se realizează developarea (sau apariția imaginii pe materialul fotografic), fixarea, spălarea de rezidurile rezultate din primele doua operațiuni și uscarea materialului fotografic. În cazul obținerii de "imagine negativă", se merge mai departe la operațiunea de copiere pentru a se realiza o "imagine pozitivă" pe un carton sau peliculă cinematografică, de asemeni tot un materiale fotografice.
Material fotografic () [Corola-website/Science/299434_a_300763]
-
mic de mărunțire. Clasificarea de mai sus se aplică ceaiurilor negre. Ceaiul alb Ceaiul alb provine din recoltarea mugurilor și a frunzulițelor foarte tinere pe care se distinge încă puful alb. Procesarea ceaiului este simplă și nu presupune altceva decât uscarea frunzelor la o temperatură relativ scăzută, de multe ori fiind lăsate să se usuce la soare. Obiectivul este obținerea unui grad cât mai scăzut de oxidare (“fermentare”). Pentru că ceaiul alb nu este oxidat și rulat, perișorii argintii rămân vizibili, constituind
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
delicată. Originile ceaiului alb sunt plasate, potrivit tradiției, în provincia chineză Fujian, frunzele provenind din soiul "Da Băi (Marele Alb)". Dintre varietățile de ceai alb, mai cunoscute sunt: Ceaiul verde Ceaiul verde este obținut oprind oxidarea frunzelor de ceai prin uscarea acestora imediat dupa recoltare. Ceaiul este procesat în maximum două zile după culegere. Majoritatea ceaiurilor verzi sunt oprite din procesul de oxidare prin metode termice. Frunzele pot fi uscate prin metoda tradițională chinezească de prăjire în tigaie sau prin metoda
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
fiind popular și în restul lumii. "Ceaiuri chinezești": "Ceaiuri japoneze (ocha)": "Ceaiuri aromatizate": Ceaiul oolong Ceaiul oolong ("Ceaiul Dragonului Negru") este un fel de ceai tradițional chinezesc, semioxidat, numit "qīngchá" (albastru-verzui). În funcție de numărul de zile care trece între recoltare și uscare, ceaiul oolong poate fi “fermentat” în proporție de 10-70%, situându-se din acest punct de vedere între ceaiul verde și cel negru. Lichidul obținut poate de la verde deschis până la auriu închis, iar aroma să poate fi ierboasa, florala sau fructată
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]