KorAP: Find »[drukola/base=iubi & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...2280 2281 2282 ...2313 >

57,801 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

ine ? i a �ntrebat: unde s? au dus to? i ace? ți bani? �n nici un caz pentru eradicarea relelor sociale care amenin? au ? ara! A explicat c? evreii erau ? api isp?? itori pentru situa? ia insuportabil? , afirm�nd c? �evreii �? i iubesc ? ara [Rom�nia] a? a cum �? i iube? te copilul mama�. C? lui �nsu? i, m�ndru c? este supus britanic, �i? ar pl? cea s? p?? easc? din nou pe p? m�ntul natal�, sus? în�nd c? evreii au o

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cea fă?? de orice alt? na? iune. S? iube? ți ceea ce este bun ? i firesc la o na? iune; nu p? cațele ? i relele na? iunii. Patriotismul este dragostea pentru ? i ap? rărea patriei tale; na? ionalistul ? i patriotul �? i iubesc p? m�ntul ? i na? iunea dintr? o datorie moral?. Ei �? i iubesc ? ara a? a cum �? i iubesc p? rin? îi sau copiii. Iubirea fă?? de na? iunea lor este o lege moral? �n? l??toare a firii pentru ei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i firesc la o na? iune; nu p? cațele ? i relele na? iunii. Patriotismul este dragostea pentru ? i ap? rărea patriei tale; na? ionalistul ? i patriotul �? i iubesc p? m�ntul ? i na? iunea dintr? o datorie moral?. Ei �? i iubesc ? ara a? a cum �? i iubesc p? rin? îi sau copiii. Iubirea fă?? de na? iunea lor este o lege moral? �n? l??toare a firii pentru ei. Ei nu consider? na? iunea lor mai frumoas? sau mai bun? dec�ț este

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nu p? cațele ? i relele na? iunii. Patriotismul este dragostea pentru ? i ap? rărea patriei tale; na? ionalistul ? i patriotul �? i iubesc p? m�ntul ? i na? iunea dintr? o datorie moral?. Ei �? i iubesc ? ara a? a cum �? i iubesc p? rin? îi sau copiii. Iubirea fă?? de na? iunea lor este o lege moral? �n? l??toare a firii pentru ei. Ei nu consider? na? iunea lor mai frumoas? sau mai bun? dec�ț este �n realitate. Toate lipsurile existente �i dor. Ei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
na? ionale�7. ?i era �ngrijorat de Fran? a ? i Șerbia. �Fran? a nu trebuie s? piar?! �, pentru c? aceasta ar �nsemna o catastrof? moral? pentru omenire. Rom�nia trebuie s? ajute Fran? a, fie ? i printr? un simplu gest. �De ce iubim noi Fran? a?�, �ntreba el. �O iubim din cauza luxului claselor de sus; sau din cauza fr?? iei latine, sau din cauz? c? am citit literatur? francez? �n fran? uze? te? Acest lucru este �ntr? o mare m? sur? adev? raț; dar aceasta nu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a ? i Șerbia. �Fran? a nu trebuie s? piar?! �, pentru c? aceasta ar �nsemna o catastrof? moral? pentru omenire. Rom�nia trebuie s? ajute Fran? a, fie ? i printr? un simplu gest. �De ce iubim noi Fran? a?�, �ntreba el. �O iubim din cauza luxului claselor de sus; sau din cauza fr?? iei latine, sau din cauz? c? am citit literatur? francez? �n fran? uze? te? Acest lucru este �ntr? o mare m? sur? adev? raț; dar aceasta nu este totul, pentru c? to? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fiu, un om bun la suflet ? i milos. Asemenea calit?? i nu constituiau virtu? ile de baz? ale lui Ionel Br? tianu. Iorga era patriot, a reu? it �ntotdeauna s? se plaseze pe planul doi fă?? de Rom�nia ? i?i iubea sincer pe ?? răni. �n ceea ce? l prive? te pe intelectualul Iorga, nu �ncape loc de compară? ie. Br? tianu era un exemplu clasic de despot oriental. Proverbial de arogant (că �ntreaga lui familie), Iorga �l numea pe drept cuv�nt pe tat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
era doar profesor universitar, ci ? i ministrul na? ionalit?? ilor �n noul guvern democrat al Ungariei. �ntr? un mesaj adresat lui, Iorga a r? mas la fel de inflexibil că �ntotdeauna: �Dac? fiecare na? ionalitate este mul? umit? de teritoriul ei, atunci �i vom iubi pe unguri! �121 Aceasta nu era numai pozi? ia lui Iorga, ci ? i a majorit?? îi cople? itoare a rom�nilor ardeleni, practic pozi? ia �ntregii na? iuni rom�ne. Problemă ar consta �n cum s? fie implementat principiul că �fiecare

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cadru s? m?n? torist. �n ciuda apropierilor, Iorga nu prea sem? na cu Charles de Gaulle, care putea vorbi despre Fran? a că despre un ideal mistic, dar ? i s? fie realist (ba chiar ? i cinic) �n privin? a francezilor. De Gaulles iubea mai mult Fran? a dec�ț pe francezi. Opozi? ia lui Iorga fă?? de antisemitism a dus la ruptură lui de studen? îi rom�ni ? i la apari? ia �Noului na? ionalism�. �ntr? adev? r, pozi? ia lui �n chestiunea evreiasc? ? i ruptură

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
excesiv studierii legii lui Werb�czi. Avea s? r? m�n? ve? nic un str? în, privind Regatul din unghiul de vedere al unui str? în, f? r? s? aib? capacitatea (pe care numai s? m?n? torismul o putea da) de a iubi ? i �n? elege Rom�nia19. Maniu era foarte pasiv ? i?i r? spundea rareori lui Iorga. �n Camer? , profesorul Madgearu (că ? i Mihalache) a �ncercat de mai multe ori s?? i arunce lui Iorga �n fă?? leg? turile lui cu Blank. Maniu s? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
men? ionat deloc �Coroană Curvelor�; el s? a al? turat grupului numeros care se gudura pe l�ng? Madam Lupescu ? i pe l�ng? puterea ? i influen? a pe care le de? inea ea. Prin? ul mo? tenitor Mihai �? i iubea tat? l ? i?i pl? cea ? i Duduia de? i unele dezv? luiri recente (Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al Rom�niei) pun aceste sentimente sub semnul �ntreb? rîi. Orice ar fi f? cut Carol, ca rege sau că șo

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
d p�n? �n apartamentele lui Carol ? i st�rnindu? i s? lbatic gelozia. Oric�ț de incredibil ar putea p? rea, Carol ? i?a dorit �ntotdeauna s? fie ceva �n genul lui Codreanu; �n ciuda pateticei sale corup? îi, el ? i?a dorit �ntotdeauna s? fie iubit de c? tre poporul s? u, mai ales de c? tre tineri. Regele a �ncercat s?? i fure lui Codreanu influen? a extraordinar? pe care o avea acesta asupra tinerilor, organiz�ndu?? i propria mi? care de tineret, �Straja ?? rîi�, sub

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a originalului. Iorga a scris timp de dou? s?pt? m�ni editoriale despre �felul �n care Legiunea a abuzat de �ncrederea poporului rom�n�, care a? tepta un �Trimis al Arhanghelului�. Apoi despre Codreanu, pe care �oamenii nu? l �n? eleg, dar �l iubesc totu? i�. �n acelea? i numere de ziar erau incluse mesaje m? gulitoare de loialitate (telegrame ? i scrisori) fă?? de rege. Iorga d? dea pe urm? o descriere a rom�na? ului, pierdut acum cu triste? e �n secolul al XX-lea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga. Acesta din urm? era unul din st�lpii regimului camarilei ? i avusese unele conflicte personale cu generalul. Din spirit de noble? e, dar �n mod nechibzuit, Iorga �l ap? ra �nc? pe rege �n editorialele lui: Carol era �un bun rege� ? i �iubit de poporul rom�n�. El sus? inea c? regele Carol �trude? te pentru binele ?? rîi (sic!) �. A?a �nc�ț �mprejur? rile fuseser? cele care �l f? cușer? nepopular 22. Pe parcursul lunii septembrie, ru? îi au provocat incidente de grani?? amenin?? toare �n zona

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cu seriozitate la aceast? propunere. �?ara mea ar putea s? aib? �nc? nevoie de mine! �, spunea el. �C�nd va sosi momentul acesta, vreau s? fiu aproape că s?? mi slujesc ? ara! � Ne putem da seama de c�ț de dezinteresat �? i iubea el patria, pentru care era gata s? fac? orice sacrificiu. S?a spus c? nu po? i dec�ț s? fii crucificat pentru credin? a ta. Autorul c? r? îi de fă?? i?a �ntrebat pe doamna Liliana ? i pe al? i membri

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i asimilate era ceea ce �? i dorea Iorga. El i? ar fi primit bucuros pe evreii care voiau s? se al? ture Rom�niei s? m?n? toriște. �l atacă pe orice rom�n (pe Caragiale, pe Maniu ? i pe al? îi) care nu iubea Rom�nia cu o dragoste �destul de ad�nc? � (s? m?n? torist?) . Acesta este motivul pentru care Br? tianu ? i liberalii �l urau din tot sufletul. Dup? 1918, Iorga a devenit sus? în? torul evreilor (mai bine zis, al asimil? rîi evreilor). Atunci

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751

viață intensă, densă și concentrată. Ea reprezintă acel punctum personal despre care vorbea Roland Barthes, secvența detașată dintr-un ansamblu căci ea se prezintă ca rezultat al unei selecții inidividuale, a unei focalizări "semnate", identificate de spectatorul care sunt. Dacă iubesc spectacolul a cărei existență globală mă convinge, în punctumul izolat mă regăsesc. Fără o asemenea putere de impregnare, reprezentația se dematerializează și devine umbră, fantomă plutitoare, căci e lipsită de înrădăcinare afectivă a amprentei! Amprenta locală e o metonimie, acea

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
teatru, nu-mi vine să cred... anii au trecut așa de repede și am ajuns amândoi la o vârstă în care, așa cum spune el, amintirile ne mărturiesc. Vreau să-l asigur că pentru mine va rămâne întotdeauna Profesorul, atât de iubit și de respectat, primul regizor care m-a ajutat să mă descopăr, să capăt curaj, să fiu ceea ce sunt și care m-a învățat să râd în atâtea nuanțe pe scenă. Dana DOGARU De unde știu? Cred că am fost un

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
râd în atâtea nuanțe pe scenă. Dana DOGARU De unde știu? Cred că am fost un actor norocos. Mulțumesc cerului că am avut noroc mare, să încep primele ore în viitoarea mea meserie cu profesori de teatru pe care i-am iubit și îi mai iubesc încă: Leopoldina Bălănuța și Alexa Visarion. Atunci când a fost întrebat care e cea mai frumoasă amintire din copilărie, Dostoievski a răspuns "cea mai bună educație". Alexa Visarion, profesorul meu, m-a învățat să fac din arta

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
pe scenă. Dana DOGARU De unde știu? Cred că am fost un actor norocos. Mulțumesc cerului că am avut noroc mare, să încep primele ore în viitoarea mea meserie cu profesori de teatru pe care i-am iubit și îi mai iubesc încă: Leopoldina Bălănuța și Alexa Visarion. Atunci când a fost întrebat care e cea mai frumoasă amintire din copilărie, Dostoievski a răspuns "cea mai bună educație". Alexa Visarion, profesorul meu, m-a învățat să fac din arta teatrală o știință, așa

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
așa era și acum, acum când am filmat Ana, un scenariu ținut în sufletul lui de peste trei decenii. Un om de teatru. Un mare om de teatru. Un artist desăvârșit. De unde știu?... Pentru că Alexa Visarion are teatrul în sânge. Îl iubește la nebunie și, evident, îl cunoaște atât de bine. Desigur i-a fost făcut și lui cunoscut, la rândul său, de marii noștri profesori și regizori Penciulescu, Pintilie, Ciulei. Nu-i poți separa... nu-i poți imagina decât împreună... Mulțumesc

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
a fost mereu personală, prefer să scriu pentru noi, în loc să vorbesc despre dumneavoastră. "Despre" mi se pare mai rece decât "pentru". Înlocuiesc distant obiectivă cu subiectivism și nostalgie. Așa că: Dom` profesor, astea cred că sunt lucrurile pe care le-am iubit: Faptul că am avut încredere în dumneavoastră (aproape) de la început, atât în minte, cât și în suflet. M-am identificat cu judecata dumneavostră și am reușit să mă verific mereu în ea. M-ați ajutat să reușesc să fiu eu

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
oarecum greu să lucrez într-un teatru pe o scenă minusculă. Dar asistând la repetiții am început să construiesc personajele împreună cu Alexa Visarion. Experiența a fost fantastică. Rezultatul, un spectacol minunat pe care toți cei implicați și publicul, l-am iubit foarte mult. Peste aproape 10 ani Teatrul Național din Cluj l-a invitat pe Alexa Visarion să realizeze un alt spectacol cu Steaua fără nume de Mihail Sebastian. Am regretat foarte mult că nu am putut fi din nou alături de

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
românesc are de-aface cu unul din cei mai originali și prodigioși creatori. România poate fi mândră cu asemenea personalități. Ce păcat, că Moscova n-a cunoscut niciun spectacol, montat de Alexa Visarion cu piesele lui Cehov, pe care el îl iubește și îl cunoaște, montându-l în țară și în diferite locuri din lume. Credeți-mă, aflându-mă la Moscova un sfert de veac, pot aprecia obiectiv ce e valoros și important în cultura europeană și nu numai. Am avut ocazia

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
unei salvări care nu va veni niciodată. Un spectacol de tinerețe dar care purta întreaga magnificență a unui talent regizoral ce nu s-a dezmințit niciodată. Unul dintre acele spectacole care te marchează pentru totdeauna și care te fac să iubești teatrul, spațiul magic în care lumea se regăsește în esențialitatea ei, incluzându-ne în această aventură pentru a ne salva de mizeriile și spaimele noastre. Pentru el și pentru tot ce ai realizat de-a lungul anilor, rămânând mereu egal

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]