57,411 matches
-
scos în evidență relativa independență a Bucureștiului față de Moscova. Mai mult decît atît, prelungind derogarea, Washingtonul avea în continuare acces la autoritățile guvernamentale din România care puteau facilita reîntregirea familiilor și îmbunătățirea procedurilor de emigrare. Carter a arătat că Administrația americană va supraveghea emigrarea din România și dacă Bucureștiul nu se conformează scopului derogării, "îmi voi schimba recomandarea". Mai mult chiar, președintele a promis să aducă la cunoștința guvernului român "orice acțiuni sau tendințe privind emigrarea" care nu erau în conformitate cu promisiunile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acest lucru pe seama scăderii numărului evreilor care doreau să plece 1887. Cu toate că la audieri au luat cuvîntul cam tot atîția vorbitori ca în 1976, numărul mesajelor și scrisorilor primite s-a redus considerabil. Printre susținătorii Administrației erau reprezentanți ai corporațiilor americane, dintre care majoritatea aveau relații comerciale cu Bucureștiul, precum și reprezentanți ai comunității românești. Printre aceștia se numărau Barbu Niculescu, de la Fundația Culturală Româno-Americană, care pledase în 1976 și un nou-venit, din partea comunității academice, dr. Radu Florescu, președintele Societății pentru Studii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Statele Unite 1891. Între audierile susținute de către Senat și Camera Reprezentanților, care au început la mijlocul lunii iulie, Administrația a avut două ocazii de a încuraja susținerea derogării de la condiția emigrării. Pe 7 iulie, președintele Carter a luat cuvîntul în fața liderilor companiilor americane și a reprezentanților comerciali participanți la cea de-a patra sesiune a Consiliului Economic Româno-American. El a trecut în revistă prevederile legale privind derogarea și a încurajat consiliul să-și continue eforturile de înlesnire și extindere a comerțului bilateral 1892
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că în ciuda unei structuri ciclice a emigrării, exista, în ansamblu, o tendință moderată de sporire a numărului vizelor de emigrare acordate începînd din ianuarie 19751899. Un alt material suplimentar includea o listă cu procedurile românești de emigrare, întocmit de Ambasada Americană din București. Încă din start, solicitantul era conștient că Bucureștiul descurajează în mod oficial emigrarea. Astfel, acesta era privit ca un dezertor, ca un ingrat sau chiar ca un trădător. Cît despre reîntregirea familiilor, Bucureștiul era de părere că familiștii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
țară. Dacă i se acorda aprobarea, solicitantul trebuia să obțină ștampilele de lichidare și să întrerupă relațiile cu statul român. Aceasta dura între două și șase luni. Ștampilele o dată obținute, solicitantul urma să primească pașaportul și viza de ieșire. Ambasada Americană nu cunoștea nici un caz în care emigrantului să i se fi refuzat acordarea pașaportului și a vizei de ieșire, o dată ce i se aprobase emigrarea 1900. La audierile de pe 18 iulie, numărul celor ce au luat cuvîntul a fost aproape dublu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au determinat să reia lucrul. Criza trecuse, deși atmosfera avea să fie încordată încă vreo cîteva săptămîni, guvernul fiind forțat să trimită trupe în zona respectivă pînă în luna septembrie. Incidentul a scăpat, în general, neobservat de către Congres și publicul american, pînă în toamnă, cînd au început să apară relatări privind revolta minerilor 1903. În acest timp, eforturile opoziției din Congres au fost curmate brusc. Strădaniile lui Koch, de pe 2 august, de a determina Camera Reprezentanților să voteze moțiunea lui McDonald
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
președintele l-a numit pe Gus Weiss în funcția de director general interimar al CPEI1907. Pe 15 septembrie, Comisia pentru Politică Economică Internațională și Comerț a Camerei Reprezentanților și-a început audierile privind procesul de coordonare a politicii economice internaționale americane. În pledoaria susținută în fața comisiei, Blumenthal a cerut Congresului să nu repună în funcție CPEI. Noul CPE semăna cu sistemul tripartit din perioada Kennedy-Johnson, alcătuit din Finanțe, Biroul de Management și Buget și Consiliul de Consultanți Economici. Acest mic grup
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Congresului să nu repună în funcție CPEI. Noul CPE semăna cu sistemul tripartit din perioada Kennedy-Johnson, alcătuit din Finanțe, Biroul de Management și Buget și Consiliul de Consultanți Economici. Acest mic grup putea coordona mult mai ușor politica economică externă americană decît numerosul și greoiul CPEI. Congresul a acceptat și, pe 30 septembrie, Gus Weiss și-a dat demisia din funcția de director interimar al CPEI1908. Ca o măsură de prevedere, Carter nu a renunțat la toate instituțiile republicane. El a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ambasadorul era un diplomat de carieră, care fusese trimis în Senegal și Gambia 1912. Cert este că unul dintre motivele pentru care Carter l-a ales pe Aggrey era acela de a-i aminti lui Ceaușescu de faptul că Administrația americană crede în drepturile omului și în egalitate. Congresul a aprobat în unanimitate numirea lui Aggrey. În perioada octombrie-martie, relațiile româno-americane și-au urmat cursul obișnuit. Pe 10 octombrie, cele două țări au făcut un schimb de note diplomatice, pentru a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
istoria Americii. La sfîrșitul anului 1977, Statele Unite aveau să ajungă la un deficit de 27 miliarde de dolari, comparativ cu datoria din 1976, de 6 miliarde de dolari 1918. Deși aceasta se datora, în primul rînd, activității administrațiilor precedente, cetățenii americani nu priveau situația în această lumină. Înainte de încheierea întrevederii, Pățan a evidențiat cîteva domenii pentru posibile investiții americane, printre care petrochimia, fertilizatorii, ingineria combustiei și cea electronică 1919. În tot acest timp, Administrația și Congresul și-au menținut treaz interesul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comparativ cu datoria din 1976, de 6 miliarde de dolari 1918. Deși aceasta se datora, în primul rînd, activității administrațiilor precedente, cetățenii americani nu priveau situația în această lumină. Înainte de încheierea întrevederii, Pățan a evidențiat cîteva domenii pentru posibile investiții americane, printre care petrochimia, fertilizatorii, ingineria combustiei și cea electronică 1919. În tot acest timp, Administrația și Congresul și-au menținut treaz interesul pentru drepturile omului. La sfîrșitul lunii octombrie, Comisia pentru Organizații Internaționale a Camerei Reprezentanților, condusă de Donald Fraser
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Administrația și Congresul și-au menținut treaz interesul pentru drepturile omului. La sfîrșitul lunii octombrie, Comisia pentru Organizații Internaționale a Camerei Reprezentanților, condusă de Donald Fraser a susținut audieri pentru a analiza politica Administrației pentru drepturile omului și politica externă americană. Modul în care respecta România drepturile omului nu s-a aflat cîtuși de puțin în atenția participanților. Scopul audierilor era acela de a examina politica adoptată de SUA față de țările care se făceau vinovate de "încălcări grosolane"1920. La șase
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mult de un an să pună la punct o politică a drepturilor omului, distinctă de ceea ce era prevăzut în Declarația Drepturilor Omului. În cele din urmă, pe 17 februarie 1978, Carter a semnat Directiva prezidențială nr. 30, care definea politica americană. Aceasta nu conținea elemente noi, dar ele erau îmbinate pentru prima oară într-o strategie politică. Statele Unite și-au fixat obiectivele prioritare privind drepturile omului, primul dintre ele fiind neacordarea nici unui ajutor guvernelor care se făceau vinovate de încălcarea drepturilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
atunci cînd sînt în joc 150 de țări, "nu a fost posibilă luarea în considerație doar a unui factor sau punerea lui pe primul plan" pentru a lua o hotărîre 1930. Cu toate acestea, președintele credea că în ciuda inconsecvenței, "idealismul american este un mod practic și realist de abordare a afacerilor externe și că principiile morale constituie baza ideală de exercitare a puterii și influenței americane"1931. Practic, Carter vedea o deosebire între încălcările drepturilor omului de către o țară guvernată de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru a lua o hotărîre 1930. Cu toate acestea, președintele credea că în ciuda inconsecvenței, "idealismul american este un mod practic și realist de abordare a afacerilor externe și că principiile morale constituie baza ideală de exercitare a puterii și influenței americane"1931. Practic, Carter vedea o deosebire între încălcările drepturilor omului de către o țară guvernată de o dictatură conservatoare și cele practicate de un stat aflat sub dominație comunistă. El credea că protestele americanilor împotriva încălcărilor drepturilor omului săvîrșite de regimurile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din domeniile tehnologiei energetice și petrochimiei despre noi obiective comerciale comune. Ceaușescu voia, de asemenea, să acționeze rapid în acest domeniu, înainte de a se vedea silit să concureze cu Ungaria, care beneficia de Clauză, pentru a atrage investiții și companii americane. Pe 12 aprilie, la ora 10:30 a.m., Carter i-a întîmpinat în mod oficial pe președintele Ceaușescu și pe soția sa, în Biroul Oval al Casei Albe1934. În cuvîntul de deschidere, ambii președinți s-au referit la drepturile omului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
-i sprijine doar pe evreii care doreau să plece în Israel. Cum rămînea cu cei care voiau să emigreze în Canada, Franța sau în altă parte?1948 Răspunzînd nedumeririlor de ordin numeric, Luers a arătat că cifrele oficiale ale Ambasadei Americane sînt mai mici decît numărul real de emigranți. Și aceasta din două motive: în primul rînd, mulți dintre românii care voiau să emigreze în altă țară cereau permisiunea de a emigra în Statele Unite, crezînd că așa au mai multe șanse
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În al doilea rînd, unii români solicitau intrarea în Statele Unite dintr-o a treia țară, ca refugiați și nu erau incluși în cifrele de emigrare ale Washingtonului. Emigrantul nu era înregistrat în statisticile Ambasadei decît dacă primea viză de la Ambasada Americană din București 1949. Printre susținătorii obișnuiți ai Administrației se numărau reprezentanți ai unor companii comerciale și ai unor organizații etnice, ca de pildă Barbu Niculescu, de la Fundația Culturală Româno-Americană și George Crișan, din Asociația Baptistă Română din Statele Unite și Canada
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu România erau, în principal, aceiași cu cei care pledaseră în fața Comisiei Camerei Reprezentanților. Opoziția era, de asemenea, aceeași, cu excepția a două chipuri noi. Dimitrie Apostoliu, președintele Comitetului Național Româno-American pentru Drepturile Omului și pastorul Alexander Havadtoy, din Comitetul Ungurilor Americani din statul Connecticut au criticat practicile Bucureștiului cu privire la drepturile omului, cel de-al doilea punînd accent pe persecuțiile religioase din România 1956. Dat fiind că la audieri nu s-au emis moțiuni de protest împotriva derogării, puterea legislativă a prelungit
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la toate formele de corespondență, inclusiv la documente militare și politice secrete, trădarea lui a fost un motiv serios de iritare în ceea ce privește relațiile între București și Washington. Și Moscova era îngrijorată, căci Pacepa deținea informații despre Pactul de la Varșovia. Administrația americană nu a pomenit nimic despre această trădare și singura informație apărută în presa americană provenea din cotidianul vest-german "Die Welt". Consilierul Departamentului de Stat, Matthew Nimitz, a sosit, în septembrie, la București, pentru a-l "mîngîia" pe Ceaușescu, însă nemulțumirea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a fost un motiv serios de iritare în ceea ce privește relațiile între București și Washington. Și Moscova era îngrijorată, căci Pacepa deținea informații despre Pactul de la Varșovia. Administrația americană nu a pomenit nimic despre această trădare și singura informație apărută în presa americană provenea din cotidianul vest-german "Die Welt". Consilierul Departamentului de Stat, Matthew Nimitz, a sosit, în septembrie, la București, pentru a-l "mîngîia" pe Ceaușescu, însă nemulțumirea președintelui român nu era ușor de domolit 1957. Cel mai mult pare să fi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
două petrecute la Moscova și două în Bonn, în Germania Federală, cînd a primit recomandarea lui Carter de a vizita România înainte de a se întoarce la Washington 1963. La sosirea pe Aeroportul Otopeni, Blumenthal a transmis un mesaj din partea președintelui american. Prin această vizită, el voia "să asigure încă o dată poporul român și pe președintele Ceaușescu de importanța pe care o are pentru noi independența României și prietenia româno-americană"1964. Blumenthal s-a întîlnit cu ministrul de Externe, Ștefan Andrei, și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a doua zi, a întreținut timp de 90 de minute convorbiri particulare cu Ceaușescu. Pe 9 decembrie, la prînz, a plecat spre Washington 1965. Misiunea lui Blumenthal a constituit una din cele mai directe intervenții făcute vreodată de un președinte american în privința Pactului de la Varșovia. Consilierii lui Carter se temeau, se pare, de posibilitatea unor intervenții militare sovietice în România, mai ales că Brejnev făcuse aluzie la comportamentul "demagogic" al lui Ceaușescu 1966. Dintre oamenii lui Carter, puțini erau cei care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1979 În ultimii doi ani ai Administrației Carter, importanța relativă a relațiilor româno-americane s-a diminuat. În 1979, Washingtonul și-a concentrat atenția asupra recunoașterii Chinei comuniste, a revoluției islamice a lui Khomeini, a acordului SALT II, a căderii Ambasadei Americane din Teheran, a crizei de 444 de zile a ostaticilor și a invaziei sovietice din Afganistan. La începutul noului an, Administrația a susținut cauza României în Congres. În ianuarie, senatorul George McGovern a prezentat Comitetului pentru Relații Externe un raport
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
plece din România în ultimii ani. McGovern se întîlnise cu Ceaușescu și îl descria ca pe "unul din cei mai mari susținători din lume ai dezarmării", fiind impresionat în mod vădit de președintele român. Pe scurt, raportul dovedea că politica americană pentru Europa de Est, menită să încurajeze independența politică a țărilor Pactului de la Varșovia, dăduse rezultate concrete în România. Washingtonul trebuia să-și intensifice în continuare relațiile cu Bucureștiul 1973. La două săptămîni după aceea, pe 5 februarie, senatorul Adlai Stevenson, din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]