64,222 matches
-
realizările școlii vieneze de medicină din secolul al XIX-lea. Din Austria provin psihologii Sigmund Freud, Alfred Adler, Paul Watzlawick și Hans Asperger, precum și psihiatrul Viktor Frankl. Școala austriacă de economie, cunoscută ca fiind una dintre principalele direcții competitive ale teoriei economice, se leagă de economiștii austrieci Joseph Schumpeter, Eugen von Böhm-Bawerk, Ludwig von Mises și Friedrich Hayek. În diaspora austriacă, sunt cunoscuți gânditorul Peter Drucker din domeniul managementului, sociologul Paul Felix Lazarsfeld și omul de știință Sir Gustav Nossal. Pe lângă
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
oamenii de știință credeau că MTBC (complexul M. tuberculosis) a fost transmis de la animal la om în timpul domesticirii animalelor. Cu toate acestea, prin compararea genelor complexului „M. tuberculosis” (MTBC) de la oameni cu cele de la animale, s-a demonstrat că această teorie este falsă. Ambele tulpini bacteriene provin de la un strămoș comun, care ar fi putut provoca apariția infecției la oameni încă din perioada cunoscută sub numele de Revoluția neolitică. Fragmentele de schelet găsite indică faptul că oamenii preistorici (4000 î.Hr.) sufereau
Tuberculoză () [Corola-website/Science/301016_a_302345]
-
lui Democrit avem însă destule date ca s-o putem cunoaște și aprecia. Sâmburele acesteia îl constituie atomistica, pe care, deși n-a descoperit-o Democrit, este totuși meritul lui de a o fi dezvoltat și fundamentat. Democrit a preluat teoria atomistă a dascălului său, Leucip, dezvoltând-o într-un adevărat sistem filosofic, conform căruia la baza lumii se află atomii, care coincid cu realul - plinul ("to on"), și vidul, neantul - golul ("to menon"). Atomii sunt particule solide, indivizibile, imperceptibile, necreate
Democrit () [Corola-website/Science/301007_a_302336]
-
din aer, prin expirație el elimină atomi. Pe acest proces se bazează viața. Atomii sunt datul ultim al vieții. Democrit a plecat în considerațiile lui de la problema materiei pentru a soluționa problema existenței. Rezultatul la care a poposit el fost teoria metafizica a atomilor, ce sunt entități ultime ; ultimul temei metafizic al tuturor lucrurilor. De aceea concepția lui Democrit este un materialism metafizic. Iar fiindcă acest filozof nu mai admite un alt principiu ca temei al lumii alături de materie, concepția lui
Democrit () [Corola-website/Science/301007_a_302336]
-
fie reduse la anumite relații numerice între formele corpurilor. Atomiștii au putut să formuleze, datorită acestor idei, un concept clar despre cum trebuie gândită materia ca ultimul fundament al tuturor aparițiilor. Cu formularea acestui concept, materialismul a fost desăvârșit ca teorie consecventă a apariției lucrurilor din materie. Pasul acesta a fost îndrăzneț și cu urmări importante pentru istoria filozofiei și a științei. Este pasul pe care l-a făcut Democrit. Temeiul despre care vorbește Democrit nu este altceva decât legea mecanica-matematica
Democrit () [Corola-website/Science/301007_a_302336]
-
un înveliș al sufletului. "Frumusețea corpului are ceva animalic, dacă acesta este lipsit de spirit" și "fericirea și nefericirea se află în sufletul tău", zice Democrit. Dar sa nu anticipam asupra concepției democritiene despre suflet. Democrit n-a făcut o teorie a sufletului, pentru a face din acesta un principiu mai adânc, pentru a putea să lămurească fenomenele naturii. Pentru acesta sufletul nu este o forță ce creează lumea, ci el este o materie lângă alte materii. Empedocle a făcut din
Democrit () [Corola-website/Science/301007_a_302336]
-
geții] transcriindu-le le păstrează până azi [sec VI e.n.] cu numele de belagines; i-a învățat logica, făcându-i superiori celorlalte popoare în ce privește mintea; arătându-le practica, i-a îndemnat să-și traiască viața în fapte bune; demonstrându-le teoria, i-a învățat să contemple cele 12 semne ale zodiacului, iar prin ele mersul planetelor și toată astronomia, lămurindu-i cum crește și scade discul lunii și cu cât globul de foc al soarelui întrece măsura rotunjimii pământului și le-
Deceneu () [Corola-website/Science/301063_a_302392]
-
Elemente de Psihologie Proiectivă"” (1973), “"Expresia plastică a personalitatii"” (1975), “"Psihologia activitații patoplastice"” (1977), “"Tratat de igiena mintală"” (1996), “"Tratat de Psihanaliză și Psihoterapie"” (1998), “"Tratat de psihologie morala"” (2002), “"Tratat de Psihosexologie"” (2003), “"Tratat de Psihopatologie"” (2005), “"Tratat de teoria cercetării știintifice”" (2005). Constantin Vasile (fiu al preotului Mihai Constantin) Antrenor emerit al Federației Române de Rugby Profesor universitar la Universitatea din Coimbra, Portugalia. Autor de lucrari stiintifice referitoare la terapia prin educatie fizica si rugby ( Rugby, pregătirea copiilor și
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
și arme din silex: vârfuri de săgeți sau sulița), lucru ce atestă vechimea mult mai mare a acestiu sat, ajungându-se până în paleoliticul inferior și se observă o continuitate cu toate fazele de evoluție ale omului până în zilele noastre. Această teorie stă în picioare datorită descoperirilor ce s-au făcut cu timpul. De exemplu: descoperirea vârfurilor de săgeți și sulițe din fier și respectiv descoperirile făcute între anii 1962-1976 a patru tezaure monetare de factură română. Ceramică găsită pe teritoriul satului
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
dintr-o folosire falsă a rațiunii, fie dintr-o interpretare greșită a învățăturii creștine. În cazul imposibilității unei trăsături comune, se dă totdeauna prioritate credinței, opinia teologilor fiind determinantă față de cea a filosofilor. Poziția scolasticilor era în contrast evident cu teoria adevărului dublu a filosofului și medicului arab Averroes (1126-1198) din Spania, din aceeași perioadă istorică. Averroes considera că adevărul poate fi descoperit fie pe calea filosofiei, fie prin mijlocirea teologiei islamice, doar că prin filosofie se atinge un nivel superior
Scolastică () [Corola-website/Science/301333_a_302662]
-
Denumirile sub care mai sunt cunoscuți sunt multiple: ruși carpatini, rușini, rușini carpatini, rușini ucraineni, ruteni, ruteni transcarpatini. Originea rutenilor este și astăzi neelucidată. Este evident că rutenii fac parte din ramură slavilor, desprinsa din marele trunchi indo-european. Există o teorie care susține că rutenii sunt urmași ai unor populații celtice slavizate. Astfel În Evul Mediu, ei ar fi fost slavizați păstrându-și denumirea etnică de ruteni, la care se adaugă și cea de rușini. Explicația este prezentată de Paul Robert
Ruteni () [Corola-website/Science/301424_a_302753]
-
d. 25 noiembrie 1950) a fost prozator, poet și eseist danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1944. A fost unul dintre creatorii literaturii daneze moderne. A scris povestiri remarcabile prin acuitatea percepției și expresivitatea stilului. A formulat o teorie, ce s-a dovedit contestabilă, a superiorității așa-zisei "rase gotice" și aceasta pornind de la evoluționismul darwinist. ""...pentru neobișnuita forță și fecunditate a imaginației sale poetice care este îmbinată cu o curiozitate intelectuală de largă cuprindere și cu un stil
Johannes Vilhelm Jensen () [Corola-website/Science/301449_a_302778]
-
nou, în Statele Unite. Opera sa de căpetenie, marele ciclu romanesc cuprins sub titlul global "Lunga călătorie", este de fapt o istorie a umanității, începând din epoca glaciară până la descoperirea Lumii Noi de către Columb și vremurile progresului tehnic american. Reia aici teoriile rasiale și evoluționiste (expuse dealtfel și în diverse eseuri, ca "Estetica și evoluția", "Evoluția și morală"), exaltând cuceririle pe care le-a făcut umanitatea, nu datorită culturii, ci în pofida ei, și devenind, cum îl va caracteriza critica, "unul dintre profeții
Johannes Vilhelm Jensen () [Corola-website/Science/301449_a_302778]
-
În teoria limbajelor formale, o lemă de pompare spune că orice limbaj dintr-o clasă dată, dacă este "pompat", rămâne neschimbat. Pomparea unui limbaj presupune ca orice șir suficient de lung din limbaj să poată fi împărțit în componente, a căror repetare
Lema de pompare () [Corola-website/Science/301442_a_302771]
-
compromise, cu toate că se știa de către vânătorii de balene civili și exploratori ai Arcticii că un factor antiscorbutic era carnea prospătă. În perioada când Robert Falcon Scott a pornit în cele două expediții ale sale către Antarctica, la începutul secolului XX, teoria medicală dominantă era că scorbutul era cauzat de mâncarea conservată contaminată. În cele din urmă, în anul 1932 s-a făcut o conexiune între vitamina C și scorbut. În societatea modernă occidentală, scorbutul este foarte rar prezent la adulți. Cu
Scorbut () [Corola-website/Science/301450_a_302779]
-
însă, József a fost dezamăgit de orientarea Partidului Comunist care se opunea în acel moment creării unui front antifascist comun cu forțele democratice. A fost exclus din partid în împrejurări rămase neclare, în 1934. Și-a sporit atunci interesul în teoria psihanalitică și a scris un șir de poezii pe care le-a reunit în culegerea intitulată ""Eszmélet"" (Conștiență) Attila József a început în anii 1930 să sufere tot mai des de crize depresive și a apelat la tratamente psihiatrice care
Attila József () [Corola-website/Science/300029_a_301358]
-
liniilor de câmp. Introduce noțiunea de "curent electric" și "tensiune electrică". Explică "magnetismul corpurilor" printr-o ipoteză care arată că "forma curenților moleculari este presupusă a fi circulară". Prin "legea circuitului magnetic" sau "legea circuitală a lui Ampère", stabilește "prima teorie a electromagnetismului" și introduce noțiunile de "electrostatică" și "electromagnetism". Această lege stabilește legătura dintre câmpul magnetic și curent. Inventează galvanometrul, aparatul cu care pot fi măsurate tensiunile electrice și curentul electric. Inventează de asemeni un "electromagnet" și împreună cu François Arago
André-Marie Ampère () [Corola-website/Science/300062_a_301391]
-
Arago realizează în 1820, primul aparat telegrafic. Contribuțiile lui Ampère în domeniul electromagnetismului au constituit un punct de plecare pentru cercetările lui Maxwell, Ohm, Joule. Ampère a adus contribuții și în alte ramuri ale fizicii. Astfel, în 1828 a studiat teoria suprafețelor de undă, refracția luminii, teoria undelor luminoase, teoria cinetică a gazelor și numeroase probleme de cinematică. Pentru Ampère, matematica a constituit fundamentul științelor. În acest domeniu, a studiat "ecuațiile derivate parțiale". Aplică "calculul variațional" în probleme de mecanică și
André-Marie Ampère () [Corola-website/Science/300062_a_301391]
-
telegrafic. Contribuțiile lui Ampère în domeniul electromagnetismului au constituit un punct de plecare pentru cercetările lui Maxwell, Ohm, Joule. Ampère a adus contribuții și în alte ramuri ale fizicii. Astfel, în 1828 a studiat teoria suprafețelor de undă, refracția luminii, teoria undelor luminoase, teoria cinetică a gazelor și numeroase probleme de cinematică. Pentru Ampère, matematica a constituit fundamentul științelor. În acest domeniu, a studiat "ecuațiile derivate parțiale". Aplică "calculul variațional" în probleme de mecanică și a adus îmbunătățiri în teoria funcțiilor
André-Marie Ampère () [Corola-website/Science/300062_a_301391]
-
Ampère în domeniul electromagnetismului au constituit un punct de plecare pentru cercetările lui Maxwell, Ohm, Joule. Ampère a adus contribuții și în alte ramuri ale fizicii. Astfel, în 1828 a studiat teoria suprafețelor de undă, refracția luminii, teoria undelor luminoase, teoria cinetică a gazelor și numeroase probleme de cinematică. Pentru Ampère, matematica a constituit fundamentul științelor. În acest domeniu, a studiat "ecuațiile derivate parțiale". Aplică "calculul variațional" în probleme de mecanică și a adus îmbunătățiri în teoria funcțiilor analitice. A dat
André-Marie Ampère () [Corola-website/Science/300062_a_301391]
-
luminii, teoria undelor luminoase, teoria cinetică a gazelor și numeroase probleme de cinematică. Pentru Ampère, matematica a constituit fundamentul științelor. În acest domeniu, a studiat "ecuațiile derivate parțiale". Aplică "calculul variațional" în probleme de mecanică și a adus îmbunătățiri în teoria funcțiilor analitice. A dat o nouă demonstrație teoremei lui Taylor. A stabilit ecuația lănțișorului. De asemenea, s-a ocupat de problema cuadraturii cercului, de studiul echivalenței volumelor poliedrelor, de rectificarea aproximativă a arcelor de curbă. În filozofie, Ampère este adept
André-Marie Ampère () [Corola-website/Science/300062_a_301391]
-
problema cuadraturii cercului, de studiul echivalenței volumelor poliedrelor, de rectificarea aproximativă a arcelor de curbă. În filozofie, Ampère este adept al concepției materialiste și al transformismului. De asemenea, a susținut ideea existenței "magnetismului animal". Ampère a fost unul dintre creatorii teoriei atomice. Spre sfârșitul vieții, a încercat să scrie o lucrare de "filozofie a științei", care rămâne neterminată. Ca apreciere a valorii sale, Ampère a mai fost numit și "Newton-ul electricității". În 1934, casa natală din Polegmieux a fost transformată
André-Marie Ampère () [Corola-website/Science/300062_a_301391]
-
în domeniul radiocomunicațiilor. A realizat primele instalații românești de emisie cu modulație de frecvență, de concepție proprie, cu care s-au efectuat primele emisii experimentale, pe unde metrice, în România (1947 - 1950). A avut cercetări și numeroase lucrări în domeniul teoriei și practicii modulației de frecvență. De asemenea, a contribuit la organizarea și dezvoltarea învățământului românesc de radiocomunicații. A fost căsătorit cu eseista și traducătoarea Ana Cartianu. S-a născut în comuna Borca, o localitate pitorească din județul Neamț. Începe cursurile
Gheorghe Cartianu-Popescu () [Corola-website/Science/300063_a_301392]
-
(n.1 aprilie 1578 - d. 3 iunie 1657) a fost medic englez, celebru pentru faptul că a elaborat teoria exactă a circulației sanguine. A fost medic de curte al regilor britanici Iacob I și Carol I. s-a născut în localitatea Folkestone, din Anglia, ca unul din cei șase fii ai lui Joan și Thomas Harvey. Spre deosebire de creatorul anatomiei
William Harvey () [Corola-website/Science/300065_a_301394]
-
deși era clar contrazisă de propria lor experiență. Cu mult înainte, Ibn al-Nafis (1213 - 1288) și Michael Servetus (1511 - 1553) au descris circulația pulmonară, numai că lucrările acestora nu au avut niciun ecou. Primul care a pus sub semnul întrebării teoria lui Galenus a fost Andreas Vesalius, care în 1555 arată că nu există nici un orificiu interventricular. Andrea Cesalpino afirmă existența a 2 circulații (mare și mică). Hieronymus Fabricius, profesorul lui Harvey de la Padova, descoperă existența valvulelor venoase, dar fără a
William Harvey () [Corola-website/Science/300065_a_301394]