65,481 matches
-
doua ediție Miss Clavel? Acest nume l-a făcut să în gălbenească și să tacă. Miss Belbin a fost închisă și în urmă expe diată din țară, pentru că s-a descoperit corespondența ei cu regina Maria, de la Iași. La dânsul acasă, la București, grămădise toate lucrurile furate dintr-alte case. La plecare, a pornit tot în Germania, dar în zorul fugii cele unsprezece lăzi ale lui au fost părăsite într o gară. Lucrurile au fost expuse în hall-ul Independenței Române, unde
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
găsit, dar scump - 50 bani oul, 5 lei sticla de vin prost; circulau liber prin sat. Astfel că au fost mult mai bine ca la Săveni din punct de vedere material, foarte izolați însă, neprimind știri și scriind în zadar acasă scrisori [ce erau] interceptate. Gheorghiu a fost ridicat și el cu zorul de la Florica pentru a fi trimis la Troian. Nici nu i au permis să-și ia lucrurile trebuincioase și banii din casă. Era o strategie ca să pună, fără
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Procopiu, a cărui viață s-a scurtat prin tratamentul neomenos ce îndură. L-au luat din pat bolnav și l-au închis în pușcăria de drept comun, fără pat, pe o laviță cu ceilalți răufăcători. Când, muribund, l-au înapoiat acasă, ușile au fost închise și orice comunicație, chiar cu familia, interzisă. La înmormântare, Theodor Aslan 148 a avut curajul, rar pe acele vremuri, să-i facă elogiul funebru față de ofițerul german. diferite știri D. Wangler ne-a adus diferite știri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
spital și că cei mai slabi se tuberculozau. Ca mâncare: 1/3 de pâine și de trei ori pe zi o fiertură cu morcovi sau gulii, în care se adăuga și un pic de griș. Nu primeau nici o scrisoare de acasă și cărțile lor poștale expediate nu au ajuns la adresă. În două rânduri li s-au dat, prin Crucea Roșie, pachete cu pesmeți și șuncă. „Când am văzut merindele de la noi, am început să plângem“, mi-a spus. I-au
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
am văzut merindele de la noi, am început să plângem“, mi-a spus. I-au pornit la 15 mai în România, unde au sosit după 8 zile. O lună au făcut carantină la Cotroceni și pe urmă le-a dat drumul acasă. Mulți însă au rămas în lagăr, fără să le spună de ce îi rețin. Toate aceste spuse ne fură confirmate mult mai târziu, când, reîntoarse în București, am primit la spital, în luna lui februarie, 400 de prizonieri infirmi și bolnavi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nelile. Au fost un an și jumătate în acele condițiuni, că mulți nu puteau sta pe picioare. Am fi voit să-i ținem câtva timp în spital ca să-i în tre măm, dar le era un așa mare dor de acasă, încât au plecat cât mai repede. Dar să revenim la Pasărea, în vară. Ne însuflețea mai ales descurajarea germanilor. [La stăriție un ofițer vorbea pe față că sunt pierduți, că se luptă fără nădejde ca să potolească poporul printr-o victorie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
na Emanuel Miclescu și a doua zi am amenințat pe preotul Negulescu că de se va mai repeta acest scandal vom protesta cu voce tare în fața publicului. Lecția a profitat. Părintele Scriban era cel mai îndrăzneț din toți. Abia revenisem acasă de la Pasărea, și a intervenit prin Zoe Romniceanu ca să-l primesc pentru o justificare. Îmi povesti că el a subscris fără a putea citi textul, care se afla la gravor, pe chezășia prietenului său Pișculescu, alias Gala Galaction 155. „Ai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
inimă de frumusețea muzicii. Bețiile acestea se făceau cu soldații germani. Unul din ei, netrezit din ajun, mergând cu mine la plimbare, a tras într un câine care l-a lătrat. Deși nu l-a nimerit, m am întors îndată acasă, am reclamat la Gefreiter(Caporal (germ.).) și am declarat că nu voi mai ieși cu acel bețiv care putea să pricinuiască o nenorocire, începând cu mine. Landowski făcuse în zadar un raport în contra lui, m-a însoțit dânsul la plimbare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
neleal, căci făcea citații trunchiate. Fără a cunoaște [pe] autoarea-suroră, îi scrisei și ei, dar mult mai aspru. Mă luă drept un corespondent bărbat și voi să se justifice, dar cum ar fi putut? Trimisei o copie a scrisorii mele acasă, care se încrucișă cu a Piei; mama, cel puțin, fu încântată de atacurile mele. Biata mama nu se putea obișnui cu internarea noastră și toată filozofia ce dezvoltam era zadarnică. Totuși era mai liniștită și dânsa, sigură de victorie. Ea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
gardă germană, prizonierii români luați de la Kommandantură pentru tăierea pădurii. În ce hal, săracii! Mai mult goi decât îmbrăcați, înșirați la gard și cerând trecătorilor de mâncare. Erau din ajun acolo și nu le adusese proprietarul nici măcar mămăligă. Am alergat acasă și am trimis pe Gefreiter-ul Lan dowski să obțină de la păzitorii lor - etapa ar fi refuzat-o - permisia de a i ajuta. Probabil a promis o mâncare bună și sol daților. Toată mănăstirea și amândouă satele, Burdușani și Piteasca, erau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Addelmann. Bărbatul meu, care mă însoțise, se bucura deja de buna știre, dar avu o mare decepție și ieși de acolo plouat și turtit. Eu mă așteptam la așa ceva. A doua zi, la orele 10, mă pomenii cu căpitanul Jelkmann acasă pentru a-mi anunța din nou punerea în libertate, de vreau să merg în Moldova. Am refuzat să părăsesc pe soțul meu și pe mama și a trebuit să dau o declarație în scris. La întrebarea ce va face Lia
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Oprirea de scrisori era cu atât mai ridicolă, cu cât ele nu puteau spune nici [măcar o] parte din impresiile și amintirile pe care Lia le ducea în sufletul ei. Toate amicele, cunoștințele și multe necunoscute se perindară la noi acasă, pentru a însărcina pe călătoare cu mesagiile lor. Eu am hărțuit pe Jelkmann să lămurească în scris situația mea înainte de plecarea Liei, și tocmai la orele 4 am primit hârtia prin care îmi ridica obligația de a locui la Pasărea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de le-am fi cerut. Mai ales șeful lor, Gefreiter Landowski, polonez până în fundul inimii, câștigat cu totul prin încrederea ce arătam în viitorul țării lui și care de atâtea ori ne-a însuflețit și dânsul citindu-ne scrisorile de acasă, în care nu se vorbea decât de demoralizarea armatei germane. El prevenea mănăstirea și satul Burdușani de câte ori se anunța pe a doua zi o rechiziție. Astfel au fost scăpați porci și multe arămuri. La fiecare asemenea serviciu primea 6 lei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
străinătate. Această încredințare îi îndemnă să profite mai cu foc de incognito-ul de aici, și făcură niște orgii nemaipomenite. A doua zi de Crăciun nu mai puteam umbla pe trotuare, atâtea murdării de tot felul lăsaseră noaptea. La mama acasă, după ce se îmbătaseră turtă, au golit în frumosul clavir Bechstein paharele de șampanie din care beau pe când dansau. Noi, grație d-nei Cecilia Petrescu, ne mângâiam de aceste mizerii aflând că d-na Silvia Stănescu copiase după hârtiile unui ofițer austriac
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
același rezultat dezastruos pentru populație. La Ploiești, d-na gl C. Candiano(În ediția a II-a, 1996, greșit: „doamna Gigurtu“, p. 143. ), președinta Crucii Roșii Române, a oferit flori și ceai lui Falkenhayn când i a vizitat spitalul. Apoi, acasă la dânsa, invitând la masă pe colonelul din garnizoană cu românce. O doamnă, mama unui prizonier, spuse imprudent: „Fiul meu, instruit în Germania, a preferat să depună arma decât să tragă în cei care-l instruiseră“. Colonelul răspunse: „Doamnă, nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
noi și de la amici, ouă, brânză, cârnați și ceva parale, căci Crucea Roșie nu le dădea decât puțină slănină și pâine, iar germanii, un ceai seara. Bieții oameni erau foarte emoționați, gândindu-se la tristul efect ce erau să facă acasă infirmi cum erau, dar se bucurau mult de a scăpa de sub paza vrăjmașului și de a-și regăsi vatra. Cei care rămâneau erau foarte deprimați și au trebuit multe vorbe bune ca să i înviorăm. Lili îi bruftuluia ca o germană
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din lagărul St. Frères și unii cunoscând, probabil, Azilul ca foști răniți îngrijiți acolo, au venit și s-au adresat la directoare, rugând-o să-i ascundă până a doua noapte, când aveau de gând să fugă în Moldova și acasă. Se schimbase însă atmosfera la Spitalul 108, Lili chemă garda germană și îi predă. Atâția prizonieri scăpați din lagăre și spitale fugiseră cu ajutorul doamnelor: Elena Odo bescu, Didina Cantacuzino, Zoe Romniceanu îi făcuseră nevăzuți, și tocmai la noi Lili să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să por nească în urma bulgarilor două automobile germane, să-i prindă și să-i aducă înapoi. Lucru cu totul imposibil dacă la Călu găreni nu aveau bulgarii o pană, care îi predă în mâna germanilor. Astfel se întoarse Sf. Dumitru acasă și probă că, deși bulgar, se împă mântenise așa de bine în România, încât la Călugăreni s-a lăsat greu și n-au mai putut înainta hoții lui. Astfel își explica popu lația Bucureștilor această minune și îi făcu o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
tragice urmări pot decurge. [Biata d-na Phi lippescu căzu bolnavă după pacea de la București, intră într-un sanatoriu, fu operată de un chirurg german, zăcu între viață și moarte mai multe luni. Când își reveni în fire și [ajunse] acasă, Germania era învinsă, armata de ocupație fugise de la noi, și dânsa, cu pră vălirea tuturor credințelor sale, rămase multă vreme zdrobită și niciodată revenită în starea fericită de altădată.](Ibidem, p. 151. ) Dar ce să mai zicem de nenorocitul general
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
București. Erau într-o stare așa de jalnică, încât i-am ajutat cât am putut și le-am dat provizii când aveam. Într-o bună zi mi-a spus că nu mai poate îndura o viață atât de grea; de acasă nici o știre, de bărbatul ei nu mai afla nimic, tatăl ei murise în spital după drumul de la Buzău la București. Se hotărâse să plece cu copiii, să treacă granița pe poteci de munte și să-și regăsească vatra părăsită. În
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
astfel de drum iarna și cu patru copii. Nimic nu o convinse. Credeam că nu-i voi mai revedea în viață. Peste un an însă, când totul se îndreptase, mă pomenii cu părintele Greceanu, care, revenit și el din temniță acasă, își regăsise familia în întregime și aflase trista-i odisee. Îmi aducea o caldă amintire de la preoteasă și fotografia copiilor cu părinții lor. Nimic nu putea să-mi fie mai plăcut decât aceste știri bune. reveniți Ai noștri din Moldova
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
român. Era și el mișcat până la lacrimi când îmi zise: „Sunteți a treia doamnă care mă oprește în drum ca să-mi spună aceleași cuvinte. Dar, vedeți, mi-au luat sabia!“ Într adevăr, îi dezarmase. Câteva zile înainte de Paște au plecat acasă, de sărbători, Czernin și Kühlmann. Eram tocmai de serviciu la gară. Mare mi-a fost mirarea și indignarea să văd pe C. Arion și Alex. Marghiloman însoțindu-i la tren. Ultimul, președintele Crucii Roșii, nu călcase o dată la cantina noastră
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ale noastre; cercetările se făcură în lipsa lui, deschizând sertarele și dulapurile cu lăcătușul. L-au adus în oraș cu automobilul și l-au lăsat pe noapte cu santinela în odaie. A doua zi de dimineață, interogatoriu la Kommandantură, apoi arestare acasă, păzit de soldat. Nu avea voie nimeni să-l viziteze și nu l mai văzurăm decât peste patru zile, la plecarea lui forțată în Elveția. trenul take ionescu. plecarea domnului e. petrescu Guvernul cu autoritățile germane organizaseră faimosul tren pentru
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
colonelului avusese tactul să nu-și schimbe costumul de infirmieră pe o rochie de bal când lumea se mai omora. Biata d-na Pherekyde nu știa unde să se vâre și, după ce îmbrățișă pe prea eleganta ei verișoară, plecă repede acasă, scandalizată de o așa de repede înfrățire a învinșilor cu învingătorii și întrebându-se de ce d-na Triandafil mai rătăcise prin Moldova dacă avea astfel de simțiminte amicale pentru cei care ocupau atunci Bucureștii. A doua zi, venind să ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu garnituri (porțiile foarte mici), 4 lei 6 felioare de dovlecei prăjiți, 4 lei o porție de fragi de pădure, 2,50 brânza de burduf, 50 bani tacâmul, pe care nu ți-l da, ci trebuia să-l aduci de acasă. Pe mese, hârtie albă prin ordinul Kommandanturii, iar la W.C. Gazeta Bucureștilor, care și pentru această întrebuințare era prea murdară. În consiliul Govorei, guvernul a numit pe dr. Obrejia președinte, pe d-nii Grueff, Berkowitz, Marcel Djuvara, Dimopulo și Eftimiu, toți
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]