57,801 matches
-
politica națională și externă, promovează intens „loialitatea cadrelor”. Efectul a fost anihilarea exprimării publice a oricărui gând sau idee ce ar fi putut diferi de vocea „conducătorului iubit”, precum și o deșănțată manifestare de cult al personalității, de preamărire a „fiului iubit”și a „soției sale”. Două fenomene psihosociale însoțesc această evoluție: dezvoltarea limbii de lemn ca instrument specific pentru exprimarea unor idei străine de realitatea trăită de indivizi și un comportament fracturat, schizoid, de mistificare a gândurilor și trăirilor reale în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
limba folosită între prieteni și în familie generaseră și o suspiciune largă. „Duplicitatea”, termen larg utilizat pentru descrierea vieții din perioada comunismului (Kligman, 2000; Tismăneanu, 2005), era o caracteristică a întregii societăți românești din perioada comunismului, probabil cu excepția familiei „conducătorului iubit”. Se spunea că dacă se întâlnesc patru persoane și discută, una va informa securitatea despre discuția ce avusese loc. Limba oficială, de lemn, fără acoperire în realitate, era însoțită de un limbaj nonverbal congruent: oamenii nu se priveau în ochi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o persoană puternică dacă nu te am!”); 3. nevoia de a fi aprobat, de a-i fi confirmată forța, valoarea. Partenerul are semnificație în măsura în care dă semnale care întăresc imaginea de sine a celuilalt. Partenerul simbolizează iubirea condiționată a părinților („Te iubesc dacă””). Pierderea partenerului ar însemna pierderea stimei de sine („Nu pot fi așa cum cred că sunt decât dacă tu îmi arăți că mă vezi așa cum vreau eu să fiu văzut”); 4. nevoia de a încorpora, de a-l înghiți pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
doar în măsura în care poate face acest lucru, se simtă validat. Partenerul nu este decât o parte din sine însuși. Partenerul simbolizează dragostea părintească posesivă, al cărei mesaj era: „Tu ești o parte din mine, tu ești eu și de aceea te iubesc”. A și pierde partenerul semnifică a se pierde pe sine („Nu pot exista fără tine!”) și senzația ce o trăiește este de vid și că înnebunește. Deși în realitatea cotidiană aceste patru tipuri în stare pură sunt dificil de identificat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Un copil care suferă, în funcție de intensitatea suferinței, de vârsta când i-a fost provocată, de durata ei și mai ales în funcție de șansa sau neșansa de a avea un sprijin, o persoană care să îi înțeleagă suferința și care să îl iubească astfel încât să îi dea sentimentul că este văzut și că este valoros, va găsi căi de dezvoltare mai mult sau mai puțin benefice pentru el și pentru societatea, pentru grupurile sociale din care face parte. „Abuzul și neglijarea copilului au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
proprii sau a vieții unei persoane dragi, apropiate, nu ține doar de severitatea evenimentului, ci și de subiectivitatea copilului care percepe în acest fel. Un copil cu siguranță de sine, cu un bun atașament, cu sentimentul că este valorizat și iubit de ceilalți, va trece mai ușor chiar și printr-o situație real-traumatică. Un copil speriat, mereu în alertă datorită simțământului că trăiește într-o lume amenințătoare (sentiment ce poate fi generat de o familie care nu-l protejează) va reacționa
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
regulile de funcționare a grădiniței și se conformează lor. Nu inteligența este factorul determinant în rapiditatea adaptării la grădiniță, ci tocmai această deprindere de a depista și respecta regulile. O familie de intelectuali, dornici de a fi părinți buni și iubindu-și copilul și simțindu se vinovați că nu-i pot oferi totul, nu impun nici un fel de interdicții copilului. Copilul dezvoltă un comportament de dominare a părinților, cu reacții de respingere a celorlalți atunci când aceștia solicită atenția părinților. La vârsta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dispoziție tot ceea ce își dorește, ajunge să amenințe cu suicidul. 1. Raport alternativ întocmit de FONPC. Toate situațiile în care copilul trăiește sentimente de umilință, spaimă și frică, neliniște, amenințare, confuzie, gelozie și lipsă de valoare, sentimentul că nu e iubit, batjocorire sau marginalizare, sunt situații de abuz sau neglijare emoțională a copilului. Mai sus, am trecut în revistă câteva din acestea. Nici pe de parte nu putem afirma că am avut în vedere toate situațiile de maltratare psihologică a copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de valoare și inhibiții emoționale”(O'Dougherty Wright, Crawford, Del Castillo, 2009, p. 60). Impactul acestor forme de maltratare determină dezvoltarea la adolescent și mai târziu, la adult, a unor sentimente de lipsă de valoare, de incapacitate de a fi iubit/iubită, sentimentul că nu e dorit de ceilalți și că nu poate servi decât la satisfacerea nevoilor unei alte persoane (Glaser, 2007). în același sens, alte studii longitudinale arată că abuzul și neglijarea emoțională a copilului se însoțesc la vârsta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prin care se poate realiza prevenirea țin de educație. Este importantă în primul rând: educația sexuală a copilului. Această educație trebuie furnizată pe fundalul preocupării pentru confortul și siguranța copilului. Nimic nu protejează mai bine copilul decât sentimentul că este iubit și protejat de către părinții săi, că este valoros. în cadrul educației sexuale copilul trebuie sprijinit spre a cunoaște diferența între atingerile plăcute/neplăcute, denumirea corectă a tuturor părților corpului astfel încât să poată comunica despre ele, fără jenă. în primul rând părinții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sale, întrucât dialogul dintre el și mamă se realizează pe mai multe canale: fiziologic, comportamental, psihic, energetic și spiritual. Conform datelor furnizate de notabilitățile psihologiei prenatale, condiția preliminară majoră a unei maternități optime este ca femeia în cauză să-și iubească și să-și dorească explicit și implicit copilul pe care-l poartă. în ultimele două decenii, tot mai multe studii (unele derulate pe mulți ani), relevă consecințele dramatice ale atitudinii unei femei ce nu-și dorește copilul. Este vorba e
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
informații, nu doar despre ceea ce se petrecea în lume, dar și pentru a privi corect mesajele din discursurile oficiale. într-o vreme în care posturile de radio și TV din România informau doar cu privire la noile idei și politici ale „conducătorului iubit”, românii reușeau să transgreseze aceste limite informaționale prin ascultarea acestor două devotate posturi de radio sau prin urmărirea unor emisiuni TV străine, în zonele de graniță ale țării, mai ales cu fosta Iugoslavie. Informațiile diseminate de media românească despre ceea ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de la producerea evenimentului traumatic. în cazul copiilor, există cel puțin patru situații adverse care le pot induce sindromul de stres posttraumatic: o amenințare sau o vătămare serioasă adusă copilului; amenințarea sau vătămarea serioasă a vieții cuiva pe care copilul îl iubește; distrugerea neașteptată a căminului copilului sau distrugerea comunității din care face parte; să fie martor la rănirea gravă sau uciderea din accident, prin violență fizică a unei alte persoane (chiar dacă victima nu este o persoană cunoscută copilului). Criteriul D: hiperexcitație
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
după două săptămâni de negocieri cu o delegație din România, condusă de dl. Anghel, tresărea când vedea pe stradă un om mic de statură și ... chel. Așa de tare "îl băgase în boală" și îl impresionase Profesorul pe cel care "iubea" România ... Putem spune că pasiunea domnului Anghel pentru studiul Dreptului inspirată, parcă, și de marii jurisconsulți ai Romei, pe care i-a prezentat la disciplina pe care a predat-o multă vreme (Dreptul roman) și implicarea sa încrâncenată pentru ca Dreptatea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
timp câte ceva despre această, ins] nu și-au folosit aceste cunoștințe atunci când au considerat animalele drept întrup]ri ale r]ului. Astfel, acum dou] secole, Kant a scris: „Cu cat venim mai mult în contact cu animalele, cu atat le iubim mai mult pentru c] vedem cât] grij] au de puii lor. Atunci ne este greu s] gândim urât pan] și despre un lup”. Tr]s]turi sociale precum grijă p]rinteasc], c]utarea hranei în grup și bun]tatea manifestat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eroice eșua atunci când era pus] în practic] de un rege semidivin, ea ar duce, evident, la un eșec și pentru oamenii de rând. Nu era acceptat] nici m]car simplă bucurie zilnic], hedonist] de a tr]i și de a iubi, recomandat] de hangiț]. Dac] nici nemurirea și nici secretul tinereții nu puteau fi atinse de om și doar moartea îi aștepta, cum ar trebui s] tr]im? Principiile etice care au dat sens și scop vieții lui Ghilgameș nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bun] vinul, c]ci de mult a g]sit Dumnezeu pl]cere în ce faci tu acum. Hainele s]-ți fie albe, în orice vreme, si untdelemnul s] nu-ți lipseasc] de pe cap! Gust] viața cu nevasta, pe care o iubești în tot timpul vieții tale deșarte, pe care ți-a dat-o Dumnezeu sub soare, în aceast] vreme trec]toare; c]ci această îți este partea în viat], în mijlocul trudei cu care te ostenești sub soare. Tot ce g]sește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sfinți, c] Eu sunt sfânt, Eu, Domnul, Dumnezeul vostru” (Lev. 19,2); „Acum, Israele, ce altă cere de la tine Domnul, Dumnezeul ț]u decât s] te temi de Domnul, Dumnezeul ț]u, s] umbli în toate c]ile Lui, s] iubești și s] slujești Domnului, Dumnezeului ț]u, din toat] inima ta și din tot sufletul ț]u” (Deut. 10,12); „Vei fi pentru Domnul un popor sfânt, cum ți-a jurat El, dac] vei p]zi poruncile Domnului, Dumnezeului ț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că efectul lor s] devin] autodistructiv, prin imitarea patimilor lui Hristos. (Pentru punctul de vedere iudaic, vezi Buber în Kellner, 1978.) Din punct de vedere moral, crearea omului dup] chipul lui Dumnezeu implic] atât legi specifice (cum ar fi: „S] iubești pe aproapele ț]u că pe tine însuți” - Lev. 19,18 -, c]ci eu și aproapele meu purt]m același chip al lui Dumnezeu), cât și accentele universal valabile ale Bibliei ebraice, evidente mai ales in c]rțile profeților Isaia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
-L imită pe Dumnezeu) este accentuat în binecunoscută dezbatere a doi rabini ai Mișnei: Akiba și Ben Azzai. Discuția lor se deruleaz] în jurul întreb]rii: „Care este cea mai important] maxim] a Torei?”. R]spunsul lui Rabi Akiba este: „S] iubești pe aproapele ț]u că pe tine însuți” (Lev. 19,18), iar al lui Ben Azzai: „Iat] acum cartea neamului lui Adam. Cand a f]cut Dumnezeu pe Adam, l-a f]cut dup] chipul lui Dumnezeu” (Gen. 5,1
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
limit] în iertarea aproapelui (Maț. 18,21), nu pentru c] acest lucru ar însemna un câștig în fața p]c]tosului, ci pentru c] această corespunde iert]rii p]cațelor de c]tre Dumnezeu. De asemenea suntem îndemnați la a ne iubi vr]jmașii (Maț. 6,14), nu pentru c] aceasta ar reprezenta un câștig în fața dușmanului (deși acest lucru este posibil), ci pentru c] Dumnezeu Își iubește vr]jmașii. Nu exist] limite cu privire la iubirea aproapelui (Lc. 10,29). Îngrijorarea reprezint] cel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rii p]cațelor de c]tre Dumnezeu. De asemenea suntem îndemnați la a ne iubi vr]jmașii (Maț. 6,14), nu pentru c] aceasta ar reprezenta un câștig în fața dușmanului (deși acest lucru este posibil), ci pentru c] Dumnezeu Își iubește vr]jmașii. Nu exist] limite cu privire la iubirea aproapelui (Lc. 10,29). Îngrijorarea reprezint] cel mai clar semn al lipsei încrederii în Dumnezeu (Maț. 6,19-34), în special aceea legat] de avere. Ținând cont de faptul c] motivele sunt nesemnificative atâta timp cât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
altul, iar alții ofer] atât cât primesc. Unii, care nu ofer] nici m]car un nivel minim, pot sfârși în închisoare. Iisus merge mai în profunzime, prevenindu-ne în mod explicit cu privire la consecințele iubirii doar fâț] de cei care ne iubesc, afirmând c] acest lucru nu este deloc extraordinar, „Oare p]gânii nu fac la fel?” (Maț. 5,47). El merge dincolo de sfera pretențiilor, a drepturilor și a obligațiilor, dup] cum spune clar Sfanțul Apostol Pavel în Epistola c]tre Români
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vămeșii), cei respinși de societate (leproșii), cei marginalizați din punct de vedere social și fâț] de femei. Care este înțelesul iubirii la care s-a referit Iisus când a spus c] Vechiul Testament (Tora) poate fi redus la dou] porunci: „S] iubești pe Domnul, Dumnezeul ț]u, si pe aproapele ț]u că pe tine însuți” (Maț. 22,34)? F]r] a face o analiz] detaliat], este binecunoscut faptul c] unicului cuvânt englezesc pentru iubire (love) îi corespund diferite cuvinte grecești, eros
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iubirea fâț] de aproapele implic] r]spunderea pentru cel]lalt, nu în virtutea calit]ților sale cu totul deosebite, ci datorit] umanit]ții sale create dup] chipul lui Dumnezeu (Gen. 1,22). Ea nu depinde de afecțiunea fireasc] a celui care iubește sau de atracția natural] a celui iubit. Nu implic] o atitudine reciproc], ci capacitatea de a se pune în locul aproapelui. Nu se pune problema de ceea ce tu ai vrea dac] ai fi în locul aproapelui. Nu presupune acceptarea exploat]rii; exploatarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]