57,235 matches
-
1. Lipsa Metodologiei de recunoaștere a │ │pentru recunoaștere a rezultatelor învățării │rezultatelor învățării dobândite în context │ │dobândite în context nonformal și informal, inclus │nonformal și informal la nivel de sistem │ │în Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu │10.2. Mecanisme de asigurare a calității care nu │ │modificările și completările ulterioare │sunt aplicate sistemului de recunoaștere și 11. Accesul la programe de formare profesională │11. Accesul la programe de formare profesională │ │pentru tineri din categoriile "greu accesibile" │pentru tineri din categoriile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
cum ar │centre de formare profesională pentru o largă │ │fi: CALITATEA FORMĂRII PROFESIONALE 12. Cadru național de asigurare a calității EFP la Lipsa unui sistem național de colectare și │ │continuare EQAVET │analiză a datelor referitoare la cei 10 Lipsa unui mecanism de monitorizare, Calitatea certificării rezultatelor învățării│ │14.1. Existența mecanismelor de certificare a │14.1. Lipsa corelării între Mecanismele de │ │rezultatelor învățării în formarea profesională │certificare în termeni de rezultate ale învățării│ │inițială și în formarea profesională continuă │în formarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
CALITATEA FORMĂRII PROFESIONALE 12. Cadru național de asigurare a calității EFP la Lipsa unui sistem național de colectare și │ │continuare EQAVET │analiză a datelor referitoare la cei 10 Lipsa unui mecanism de monitorizare, Calitatea certificării rezultatelor învățării│ │14.1. Existența mecanismelor de certificare a │14.1. Lipsa corelării între Mecanismele de │ │rezultatelor învățării în formarea profesională │certificare în termeni de rezultate ale învățării│ │inițială și în formarea profesională continuă │în formarea profesională inițială și în formarea 14.2. Dezvoltări realizate prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
calității EFP la Lipsa unui sistem național de colectare și │ │continuare EQAVET │analiză a datelor referitoare la cei 10 Lipsa unui mecanism de monitorizare, Calitatea certificării rezultatelor învățării│ │14.1. Existența mecanismelor de certificare a │14.1. Lipsa corelării între Mecanismele de │ │rezultatelor învățării în formarea profesională │certificare în termeni de rezultate ale învățării│ │inițială și în formarea profesională continuă │în formarea profesională inițială și în formarea 14.2. Dezvoltări realizate prin proiecte │profesională continuă │ │cofinanțate din Fondul Social European prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
în special a ratei de ocupare a tinerilor │ │din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinși în educație și formare, cu nivel de Anexa 6 Costurile estimate ale Strategiei educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020*40) Anexa 7 Mecanismul de monitorizare a Strategiei educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020 1. Strategia educației și formării profesionale din România în perioada 2016-2020 face parte din Cadrul Strategic al educației și formării profesionale*41) care cuprinde și Strategia privind reducerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
responsabilități și termene, colectează date, coordonează implementarea acestora. 8. Organismul de evaluare colectează informații de la Grupul tehnic de coordonare al implementării Strategiei educației și formării profesionale din România și din alte surse, realizează analize și elaborează rapoarte de evaluare. 9. Mecanismul de monitorizare include un Sistem Informatic de Management ca element dezvoltat pentru înregistrarea, stocarea și analiza datelor referitoare la educația și formarea profesională. Este recomandat ca Sistemul Informatic de Management pentru Strategia educației și formării profesionale din România, să dispună
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
ca Sistemul Informatic de Management pentru Strategia educației și formării profesionale din România, să dispună de un nivel de interoperabilitate care să îi permită să comunice cu alte sisteme informatice de management din cadrul altor ministere. 10. Un element cheie al Mecanismului de monitorizare este Tabelul de Măsurare a rezultatelor care cuprinde toate direcțiile de acțiune propuse în strategie și indicatorii aferenți, sursele de date, frecvența de raportare și responsabilii pentru colectarea și analiza datelor. 11. Monitorizarea acțiunilor specifice include colectarea periodică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
strategie și indicatorii aferenți, sursele de date, frecvența de raportare și responsabilii pentru colectarea și analiza datelor. 11. Monitorizarea acțiunilor specifice include colectarea periodică a datelor referitoare la derularea activităților și rezultatele acestora și analiza acestora. 12. Pentru eficientizarea costurilor, Mecanismul de monitorizare se va baza pe date din surse statistice oficiale furnizate de instituțiile responsabile menționate în Planul de acțiune pentru implementarea strategiei de educație și formare profesională, vezi cap. VI. Cu toate acestea, este posibil să fie necesară colectarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
acestea, este posibil să fie necesară colectarea de date suplimentare din surse statistice oficiale furnizate de alte instituții pe parcursul perioadei de monitorizare și evaluare. 13. Indicatorii și țintele sunt esențiale pentru o monitorizare bazată pe date concrete. Prin urmare, credibilitatea Mecanismului de monitorizare va depinde de fiabilitatea și coerența datelor colectate ca dovadă a progresului, și de capacitatea de a susține concluziile formulate cu privire la progresul în îndeplinirea obiectivelor și succesul acestora. Această abordare sistemică le va permite managerilor să ia decizii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
ar trebui să fie, mai degrabă, un proces de măsurare, de învățare și de adaptare a implementării pentru a îmbunătăți performanța inițiativelor care conduc la îndeplinirea obiectivelor și viziunii strategice. Din acest motiv, managementul bazat pe rezultate este propus ca mecanism de monitorizare. Managementul bazat pe rezultate este o abordare a ciclului de politici publice care le permite utilizatorilor să pună accent în proiectare și implementare pe rezultate, dincolo de rezultatele intermediare și finale, și nu pe produse. ... 3) Strategia educației și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
activități, rezultate, obiective și viziune. Managementul bazat pe rezultate este un proces de implementare care le oferă managerilor acces periodic la date privind performanțele, permițând modificarea activităților și alocarea resurselor pentru atingerea rezultatelor optime. În cele din urmă, este un mecanism care oferă date concrete privind progresul înregistrat și, prin analiza eficace a datelor privind performanțele, formulează lecții importante pentru politicile, programele și proiectele viitoare. Managementul bazat pe rezultate include și alte caracteristici importante, precum: ... a) accent pe rezultate prin utilizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
în 2014*42) │ ├────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────┤ │Direcții de acțiune propuse în strategie│Indicatori propuși în strategie│ Țintă │ Surse de date │ Termen 4. Număr de curricula │2000 curricula 4. Îmbunătățirea învățării la locul de │19. 23. Propunere de metodologie și│1 propunere 5. Îmbunătățirea mecanismelor de │26. 6. Creșterea implicării partenerilor │29. Obiectivul strategic 2: Creșterea participării și facilitarea accesului la programele de formare profesională │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Țintă strategică 2020: │ │Creșterea ponderii elevilor cuprinși în învățământul liceal tehnologic și în învățământul profesional la 60% în 2020 față de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
și după ce acesta iese de pe băncile școlii, să devină pentru secretarul debutant o necesitate a racordării sale la rapidele modificări din viața socială și economică a societății, să-i permită să facă față cerințelor unei societăți dinamice, să aibă formate mecanisme de evaluare și autoevaluare care să-l ajute în determinarea raportului optim dintre cerințele sociale și economice și propriile capacități și posibilități de realizare în această carieră și în viață. În condițiile unei societăți în continuă schimbare și informatizare, învățământul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
obișnuință și după ce acesta iese de pe băncile școlii. Pedagogul școlar debutant trebuie să conștientizeze necesitatea racordării sale la rapidele modificări din viața socială și economică a societății, să-i permită să facă față cerințelor unei societăți dinamice, să aibă formate mecanisme de evaluare și autoevaluare care să-l ajute în determinarea raportului optim dintre cerințele sociale și economice și propriile capacități și posibilități de realizare în această carieră și în viață. În condițiile unei societăți în continuă schimbare și informatizare, învățământul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
-i asigure îndeplinirea optimă a atribuțiilor ce-i revin, conform fișei postului. Pedagogul școlar experimentat trebuie să adapteze cu ușurință conceptele, teoriile cunoscute la nevoile grupului pe care îl conduce, să facă față cerințelor unei societăți dinamice, să aibă formate mecanisme de evaluare și autoevaluare care să-l ajute în determinarea raportului optim dintre cerințele sociale și economice și propriile capacități și posibilități de realizare în această carieră și în viață. În condițiile unei societăți în continuă schimbare și informatizare, învățământul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
funcții. I.2. Istoric Povestea pianului începe la jumătatea secolului al XII-lea cu primul său strămoș - monocordul cu clape - căruia ulterior i-au fost adăugate mai multe coarde, transformându-se în mult mai cunoscutul clavicord, care funcționa printr-un mecanism de atingere a coardelor în momentul apăsării clapelor. Până la începutul secolului al XV-lea, clavicordul ajungea să aibă zece coarde, fiecare dintre ele producând cel puțin două note prin atingerea coardelor în două puncte diferite pe lungimea acesteia. Un alt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
pe parcursul a două sute de ani, până în secolul al XVIII-lea claviatura sa ajungând până la opt octave, clavecinul a pierdut treptat teren în fața unui nou instrument numit pianoforte. În 1709, italianul Bartolomeo Cristofori din Padova, fabricant de clavecine, începea construcția primului mecanism de pian pe principiul atingerii coardelor cu ciocănele, fără ca acestea să rămână în contact cu coarda după producerea sunetului. În plus, impactul ciocănelelor putea fi controlat cu ajutorul pedalelor. Denumirea de pianoforte, menținută până în 1850, a fost dată tocmai datorită acestui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
funcții. I.2. Istoric Povestea pianului începe la jumătatea secolului al XII-lea cu primul său strămoș - monocordul cu clape - căruia ulterior i-au fost adăugate mai multe coarde, transformându-se în mult mai cunoscutul clavicord, care funcționa printr-un mecanism de atingere a coardelor în momentul apăsării clapelor. Până la începutul secolului al XV-lea, clavicordul ajungea să aibă zece coarde, fiecare dintre ele producând cel puțin două note prin atingerea coardelor în două puncte diferite pe lungimea acesteia. Un alt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
pe parcursul a două sute de ani, până în secolul al XVIII-lea claviatura sa ajungând până la opt octave, clavecinul a pierdut treptat teren în fața unui nou instrument numit pianoforte. În 1709, italianul Bartolomeo Cristofori din Padova, fabricant de clavecine, începea construcția primului mecanism de pian pe principiul atingerii coardelor cu ciocănele, fără ca acestea să rămână în contact cu coarda după producerea sunetului. În plus, impactul ciocănelelor putea fi controlat cu ajutorul pedalelor. Denumirea de pianoforte, menținută până în 1850, a fost dată tocmai datorită acestui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
autoritate de management să efectueze, pe parcursul întregului an, virări de credite de angajament și de credite bugetare între programele prevăzute în anexă la bugetul acestora. ... Articolul 14 (1) Pentru anul 2017, sumele aferente fondurilor externe nerambursabile pentru activitățile finanțate în cadrul Mecanismului financiar al Spațiului Economic European 2009-2014 și Mecanismului financiar norvegian 2009-2014 din asistența financiară nerambursabilă "costuri de management" ale Operatorului de program în calitate de beneficiar, reținute de statele donatoare conform acordurilor de program, se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280113_a_281442]
-
virări de credite de angajament și de credite bugetare între programele prevăzute în anexă la bugetul acestora. ... Articolul 14 (1) Pentru anul 2017, sumele aferente fondurilor externe nerambursabile pentru activitățile finanțate în cadrul Mecanismului financiar al Spațiului Economic European 2009-2014 și Mecanismului financiar norvegian 2009-2014 din asistența financiară nerambursabilă "costuri de management" ale Operatorului de program în calitate de beneficiar, reținute de statele donatoare conform acordurilor de program, se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele ordonatorilor principali de credite respectivi. ... (2) În cazul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280113_a_281442]
-
în Domeniul Educației și Formării Profesionale în calitate de operator de program, sumele prevăzute la alin. (1) ca subvenții se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației Naționale. ... (4) În cazul Administrației Fondului pentru Mediu, sumele aferente activităților finanțate în cadrul Mecanismului financiar al Spațiului Economic European 2009-2014 din asistența financiară nerambursabilă "costuri de management" ale Operatorului de program în calitate de beneficiar, reținute de statele donatoare conform acordurilor de program, se asigură din bugetul propriu. ... (5) După autorizarea cheltuielilor de către operatorii de program
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280113_a_281442]
-
finanțat din fonduri externe nerambursabile pot asigura prin bugetele proprii cofinanțarea publică pentru proiecte în condițiile stabilite prin acordul de parteneriat, anexă la memorandumul/contractul/decizia/ordinul de finanțare. ... (3) În cazul proiectelor eligibile pentru finanțare în cadrul programelor/instrumentelor/facilităților/mecanismelor care nu sunt gestionate de către autorități ale administrației publice din România și ale căror reguli de implementare permit beneficiarilor solicitarea și obținerea de prefinanțări/avansuri, finanțarea cheltuielilor se asigură din bugetul propriu în limita necesarului rămas neacoperit de prefinanțările/avansurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280113_a_281442]
-
58 "Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020", respectiv la capitolele și subcapitolele corespunzătoare de cheltuieli potrivit destinației acestora, se cuprind și sumele aferente proiectelor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru finanțarea în cadrul programelor/instrumentelor/ facilităților/mecanismelor care nu sunt gestionate de către autorități ale administrației publice din România. ... (5) Se autorizează ordonatorii principali de credite să efectueze, în cursul întregului an, virări/redistribuiri de credite bugetare și credite de angajament în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280113_a_281442]
-
excedentul anual al bugetului local. ... Articolul 16 (1) Pentru cota-parte din plățile efectuate aferente cheltuielilor eligibile a fi rambursate din programe aferente Politicii de coeziune a Uniunii Europene, politicilor comune agricolă și de pescuit sau din alte programe/instrumente/ facilități/mecanisme postaderare, ordonatorul de credite care are calitatea de beneficiar va transmite o solicitare de rambursare autorității de management/gestiune a programului/instrumentului/ facilității/mecanismului în maximum o lună de la efectuarea plății în conformitate cu regulile specifice de eligibilitate a cheltuielilor, precum și cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280113_a_281442]