60,912 matches
-
Jos s-a transformat în timp într-o comunitate de oameni liberi, comunitate exclusivistă care n-a mai permis niciunui membru să se poarte după obiceiul nobililor. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Comuna Apoldu de Jos este așezată la marginea de sud a Podișului Transilvaniei, la limita sud-estică a Podișului Secașului formând o zonă geografică distinctă cunoscută sub numele de Depresiunea Apold-Miercurea de la poalele Munților Cibinului și străbătută de pârâul Secaș. Această zonă deluroasă situată în vestul județului
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
7 km; Aciliu (sud-est) 4 km; Apoldu de Sus (sud) 4 km; Miercurea Sibiului (vest) 4 km; Sîngătin (nord) 5 km; Ludoș (nord-est) 7 km. Raportată la localitățile Sibiu și Alba Iulia, legate prin DNE 15A, Apoldu de Jos este așezată la jumătatea distanței: cca 40 km de fiecare. Această dispunere a satelor a creat, în vechime, o zonă de polarizare în jurul localității Miercurea, zonă formată din satele Apoldu de Jos, Apoldu de Sus, Poiana, Jina, Dobârca, Ludoș, Gusu (județul Sibiu
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
militar (castru) supravegheat de soldați ai Legiunii a XIII-a GEMINA (cu sediul în Alba Iulia - Apulum), unul dintre ostași fiind îngropat aici. Așa se poate explica enigma toponimicului Roștat - dealul care străjuieste ca un bastion valea în care este așezată localitatea romană, pe drumul roman ce lega Apulum de CEDONIA. Pe acest deal au construit romanii castrul ale cărui urme mai erau vizibile în sec. XII, când sașii colonizatori au dat numele dealului după culoarea resturilor construcțiilor militare romane. Și
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
de influență mărgineană. În zona localității Apoldu de Jos, "ia" este confecționată din pânză țesută în casă, care din loc în loc are dungile roșii. Mânecile pornesc din guler și se termină cu "fodori împodoghiți cu cipcă", iar gura iei este așezată lateral. Ornamentația cămășii este plasată este plasată în două câmpuri principale: la guler și pe mâneci. Cromatica este sobră, preferința pentru culorile negru și roșu fiind evidentă. În ansamblu, ia din zona Ocna-Miercurea se impune printr-o se impune printr-
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
obiect mic echipat cu una sau mai multe taste, modelat astfel încât să poată fi apucat și mânuit ușor cu mâna. Principiul lui de funcționare se bazează pe recunoașterea de către computer a mișcării sale relativă la suprafața plană pe care este așezat și deplasat. Mișcarea mausului este detectată de un senzor situat în partea sa inferioară, preluată, digitalizată și apoi printr-o interfață adecvată transmisă computerului la care e atașat. Informația de mișcare a mausului în spațiul bidimensional (2D) este convertită tot
Maus () [Corola-website/Science/299841_a_301170]
-
XVI-lea și din secolul al XVII-lea. Tradiția locală vorbește despre trei cătune care s-au unit, cândva pe vremea Mariei Tereza, pe vatra actuală a așezării: Corneanț (nucleul viitoarei așezări), Bocea (cel mai mare) și Drila. Corneanțul era așezat acolo unde astăzi se găsește cartierul cu același nume, în sudul satului. Bocea era mai în nord, la liziera pădurii, între Dragșina și Sârbova. Pe vechile hărți austriece din secolul al XVIII-lea, începând cu harta lui Mercy, satul Potchia
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
pe vatra localității. În ultimul secol populația evreiască, apoi și cea germană, au dispărut. S-a redus foarte mult componenta etnică maghiara. Un număr însemnat de familii din alte zone ale țării, în special din Moldova și Ardeal s-au așezat aici. A apărut și o componentă de origine etnică ucraineană. Ca și în urmă cu unul sau două secole, ocupațiile de bază ale localnicilor rămân creșterea animalelor, cultivarea cerealelor și prelucrarea lemnului. Chevereșu Mare dispune de cele mai întinse pășuni
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
Învățământul confesional în limba română este atestat în localitate din secolul al XVIII-lea. Monumentul este amplasat în fața bisericii ortodoxe. Este de forma unui obelisc din granit cu patru laturi, latura principală fiind îndreptată spre vest. În vârful obeliscului este așezat un vultur din bronz purtând în gheare o sabie din oțel frântă. La bază, în cele patru colțuri ale soclului, străjuiesc patru țevi de tun. Pe fața principală a obeliscului este înscrisă inscripția: Urmează, în ordine alfabetică și fără deosebire
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
mai mare, descoperirile arheologice certificând aici așezări umane din neolitic. În perioada română localitatea se află pe drumul de legătură al castrelor române de la "Napoca" (Cluj-Napoca de astăzi), respectiv "Ăla Siliana" (actualul Gilău) Feneșul a fost inițial un sat săsesc așezat în apropiere de Cluj, aflat în proprietatea episcopiei romano-catolice de Albă Iulia. Pînă în anul 1989 comună Florești era cunoscută mai ales prin fermă de păsări construită în anii "70 de regimul comunist , cunoscută sub numele de Avicola Florești ,la
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
este fascinat de teatru încă din tinerețea provensală. A avut, împreună cu prietenii săi Baille și Cézanne, încercări de a scrie piese dramatice începând cu 1855: spre exemplu, comedia "Enfoncé le pion!". "Urâta" ("La Laide") este prima sa operă teatrală. Piesa așează în scenă un tată orb, căruia handicapul îi revelează adevărata frumusețe, cea a inimii, întruchipată de fiica sa cea mare. Gândită naiv, opera nu va fi niciodată nici jucată, nici publicată în timpul vieții lui Zola. A doua piesă a sa
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
de pace prevedea: "Prutul, din locul în care intră în Moldova până la gurile sale și de acolo malul stâng al Dunării, până la Chilia și la vărsarea ei în Marea Neagră, formează frontiera celor două imperii." Articolul V prescria: "Partea din Moldova așezată pe malul drept al Prutului este abandonată și dată Sublimei Porți. Înalta Poartă Otomană cedează curții imperiale rusești pământurile din stânga Prutului". Tratatele care existau între Moldova și Turcia și care garantau integritatea și deplina autonomie a Moldovei au fost violate
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
o cruce incrustata. Făcând incrustările, preotul zice prima parte din versetul X din capitolul X din Evanghelia după Ioan: « Un ostaș cu sulița a împuns coasta Lui. » Și așa pune pe disc agnețul, întorcându-l cu coaja în sus, si așezându-l pe partea de sus a discului. Preotul continua cu partea a doua a versetului de mai sus: « Și îndată a iesit sânge și apa; și cel ce a văzut a mărturisit, si adevărată e mărturia lui. » La cuvintele ‘‘sânge
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
versetul X din psalmul 144: « De-a dreapta ta a statut împărăteasa în haină aurita îmbrăcată și preaînfrumusețată. » Preotul taie o coaja lunguiața laterală dintr-a treia prescura. Tăind coaja în zigzag, obține nouă triunghiuri mai mici decât mirida Maicii Domnului. Așează cele nouă triunghiuri pe trei coloane de câte trei, în dreapta agnețului (squ ‘‘stânga agnețului’’), în cinstea a noua cete de sfinți, cu cuvintele următoare: "Aceasta secțiune este deocamdată un . Puteți Wikipedia prin [ completarea lui]!" La români și la slavi se
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
pomenirea celor morți de moarte subita, folosind o rugăciune lungă, inspirată din anafora bizantina a lui Vasile cel Mare. Terminând acestea (vezi mai sus), preotul binecuvintează tămâia din cădelnița, și luând steluța, o apropie de cădelnița, o săruta și o așează pe disc. Ia apoi acoperământul discului, îl apropie de cădelnița, îl săruta și acoperă discul, zicând: "Domnul a împărățit...". La fel procedează cu acoperământul potirului, zicând: "Acoperit-au cerurile bunătatea Ta...". Apoi ia acoperământul cel mare, acoperă discul și potirul
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
capă și suliță albastre, totul pe un câmp roșu. Altă versiune afirmă că cele trei culori sunt asociate cu cele ale straielor Fecioarei Mariei, sfânta protectoare a Rusiei. O altă interpretare a celor trei culori și ordinei în care sunt așezate este că ar reprezenta sistemul social din timpul monarhiei, în care albul l-ar reprezenta pe Dumnezeu, albastrul pe țar, iar roșul pe țărani. O altă interpretare foarte răspândită este aceea a legăturii dintre cele trei culori și principalele părți
Drapelul Rusiei () [Corola-website/Science/299893_a_301222]
-
Albă (Belarus), albastru - Rusia Mică ("Malorossia", Ucraina), iar roșu - Rusia Mare (Rusia). O variantă a steagului a fost aprobată pentru uzul privat al țarului Nicolae al II-lea în timpul primului război mondial. Acest steag avea vulturul Romanovilor pe câmp auriu așezat în colțul din stânga-sus. Acest steag nu a avut niciodată un statut oficial. Când bolșevicii au preluat putere în 1917, ei au renunțat la folosirea steagului tricolor, în schimb adoptând steagul roșu cu diferite variante ale abrevierii RSFS Ruse în
Drapelul Rusiei () [Corola-website/Science/299893_a_301222]
-
domnești, după care ieșea din biserică. Ajuns în curte, el încăleca pe cal și se ducea la curtea domnească, însoțit de mitropolit și de boierii din Sfatul Domnesc, unde se urca pe tronul domnesc din sala sfatului, iar boierii se așezau pe scaunele lor, după rânduială. Printre domnitorii care au fost unși în Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”, cronicile îi amintesc pe următorii: Gheorghe Ștefan (1653, 1653-1658) , Dimitrie Cantemir (1693, 1710-1711) , Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741, 1747-1748) și Constantin
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
și un zid împrejmuitor, dar acestea nu s-au mai construit. Deasupra intrării în biserică de pe latura de vest, s-a amplasat o placă de bronz cu următoarea inscripție: O altă inscripție a fost amplasată pe o placă de marmură, așezată în altar, în care se menționează daniile făcute de rege acestei biserici: După reconstruirea bisericii, s-a amplasat câte o troiță de piatră pe locurile unde s-au aflat cele două altare laterale. Într-un raport înaintat în 1905 către
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
bisericii. Abia în anul 1929, Comisiunea Monumentelor Istorice a încastrat pisania lui Ștefan cel Mare în zidul din dreapta intrării în biserică. Pe ancadramentul de jos al plăcii s-a săpat următoarea inscripție: "Vechea pisanie găsită în cvrtea bisericii s'a așezat aici de Comisivnea Monvmentelor Istorice în anul 1929." Zidul de incintă construit de Antonie Ruset se păstrează pe mici porțiuni. La sud de biserică se află o porțiune de zid care a fost consolidată în anii '70 ai secolului al
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Ierarhi” care impresionează prin bogăția, profunzimea și diversitatea ornamentațiilor exterioare, Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” se remarcă prin simplitatea construcției. Biserica avea plan treflat, cu abside semicirculare și cu pronaos supralărgit. Deasupra naosului se afla o turlă octogonală cu acoperiș țuguiat, așezată pe o bază octogonală. Zidul era susținut de contraforturi înalte în dreptul proscomidiarului și al veșmântarului. Pe absidele laterale se aflau arcade oarbe. Fațada bisericii ștefaniene era înconjurată deasupra ferestrelor de două rânduri de ocnițe, cele de jos fiind mai mari
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
știm este cum să plasăm cele patru numere în subpătratul corespunzător, și aici intră în joc etichetetele LUX. Subpătrat tip L Subpătrat tip U Subpătrat tip X După cum se poate vedea, lierele ne spun forma pe care o iau numerele așezându-se în fiecare subpătrat. Cu toate acesete elemente se poate construi pătratul. N.B. Pentru a se vedea comparările, pentru pătratele magice ezoterice, s-au luat alte culori, diferite decât cele folosite până acum. Un pătrat magic ezoteric, folosește criterii mai
Pătrat magic () [Corola-website/Science/299898_a_301227]
-
Turnul este una din piesele folosite la șah. Se mai numește și tură. Fiecare jucător are la începutul jocului două turnuri, așezate în colțurile tablei. În notație algebrică, turnurile albului sunt așezate pe a1 și h1, iar cele ale negrului pe a8 și h8. Turnul mută pe orizontală sau pe verticală, oricâte pătrățele, atâta timp cât nu este nici unul ocupat de altă piesă (vezi
Turn (șah) () [Corola-website/Science/299908_a_301237]
-
Turnul este una din piesele folosite la șah. Se mai numește și tură. Fiecare jucător are la începutul jocului două turnuri, așezate în colțurile tablei. În notație algebrică, turnurile albului sunt așezate pe a1 și h1, iar cele ale negrului pe a8 și h8. Turnul mută pe orizontală sau pe verticală, oricâte pătrățele, atâta timp cât nu este nici unul ocupat de altă piesă (vezi diagrama alăturată). Ca majoritatea pieselor, turnul capturează o piesă adversă
Turn (șah) () [Corola-website/Science/299908_a_301237]
-
fi în întregime sau parțial britanice la origini, în special „bre-”, „bal-”, și „-dun” pentru dealuri, „carr”” pentru regiuni înalte de munte, „coomb” pentru văi mici și adânci. Până de curând s-a crezut că acele regiuni unde s-au așezat anglo-saxonii erau nelocuite la momentul respectiv sau că britanii fugiseră din calea lor. Cu toate acestea, studii genetice arată că britanicii nu au fost împinși către hotarele celtice - multe triburi au rămas în ceea ce avea să devină Anglia (vezi C.
Istoria Angliei () [Corola-website/Science/299895_a_301224]
-
Dealul Viilor la sud de Târnava Mică. Localitatea este străbătută de râul Târnava Mică și de mai multe pâraie cu debite mici, cel mai important fiind pârâul Bedea. Satul Gănești se află la 5 km distanță de municipiul Târnăveni, fiind așezat în valea pârâului Bedea, pe ambele maluri ale râului Târnava Mică. Existența unor inscripții și ale unor rămășițe de drum atestă faptul că inițial primii locuitori se stabiliseră la vest de așezământul actual. Însă prima invazie a tătarilor din 1241
Gănești, Mureș () [Corola-website/Science/299938_a_301267]