57,411 matches
-
că țara trebuia să se împace cu faptul că odată cu moartea lui Ceaușescu dispăruse și principala cauză comună care asigura unitatea disidenților români, aveau să se petreacă, fără îndoială, mai multe schimbări la conducere. Pe tot parcursul revoluției române, Congresul american a fost în pauză. Și totuși, pe 24 ianuarie, la o zi după deschiderea lucrărilor celei de-a doua sesiuni a celui de-al 101-lea Congres, reprezentanții puterii legislative au răspuns evenimentelor din București. Stanford Parris, din Virginia, membru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
înaintat o moțiune în "Spiritul Congresului", prin care i se cerea președintelui american să "reacorde imediat României statutul comercial de "Clauză a națiunii celei mai favorizate""2582. Amintind de ajutorul economic pe care Franța îl dăduse, în 1778, unui guvern american lipsit de experiență, acesta și-a îndemnat colegii să fie cosusținători ai moțiunii și să o prezinte cît de curînd Camerei Reprezentanților, spre a fi aprobată 2583. În acest timp, Bucureștiul și-a rechemat în țară doi diplomați din Statele Unite
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Jackson-Vanik viza guvernul de la Moscova, toate țările care nu aveau economie de piață trebuiau să trateze cu Washingtonul într-un context în care relațiile sovieto-americane erau în prim-plan. În primii ani în care Bucureștiul a beneficiat de Clauză, Administrația americană justifica reînnoirea anuală a acesteia prin independența politicii externe a României. În prima jumătate a deceniului '80, în ciuda încălcării drepturilor omului din România, cei ce pledau pentru prelungirea Clauzei au evidențiat faptul că Bucureștiul dezaprobase invadarea Cehoslovaciei de către sovietici, criticase
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sprijinit drepturile și libertățile cetățenești, indiferent de considerentele invocate de Casa Albă. Cum putea continua America să recompenseze o țară ale cărei practici legate de drepturile omului erau criticate de Moscova? Problema drepturilor omului are importanța ei în cadrul relațiilor româno- americane. La cîțiva ani după terminarea celui de-al doilea Război Mondial, Washingtonul a ridicat problema drepturilor omului în Bulgaria, Ungaria și România. Scopul principal era, însă, acela de a atrage atenția asupra imoralității comunismului. Această logică s-a aplicat pînă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sporise din cauza faptului că Bonnul și Ierusalimul plăteau în valută pentru fiecare emigrant. Pe congresmeni nu prea îi interesa nici faptul că mulți români, fie că erau sau nu evrei, nu puteau intra în Statele Unite din cauza cifrelor prevăzute de guvernul american. Mai mult decît atît, în peste 12 ani, nici o persoană nu s-a prezentat în fața Congresului pentru a face vreo depoziție cu privire la numărul americanilor reîntorși în România. Din interviurile cu ambasadorii Barnes și Aggrey s-a putut vedea că au
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vizau politica internă a Americii, Washingtonul nu ratificase cîteva tratate internaționale majore, cu privire la drepturile omului. Printre acestea se numărau Acordul O.N.U. cu privire la drepturile cetățenești și politice, Acordul ONU cu privire la drepturile sociale, economice și culturale și Acordul Organizației Statelor Americane cu privire la drepturile omului 2589. Deși unii congresmeni se plîngeau de persecuțiile la care erau supuse minoritățile religioase și etnice din România, problema drepturilor omului a ajuns în centrul atenției abia în momentul cînd s-a produs o schimbare în structura
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
stadion și cu o înălțime de 13 etaje a devorat miliarde de lei, care puteau fi folosite, foarte ușor, pentru a le furniza mai multă hrană, combustibil și electricitate cîtorva mii de cetățeni români. Între anii 1983 și 1986, Senatul american a început să-și schimbe atitudinea față de suspendarea Clauzei României. Acesta a fost dintotdeauna mai puțin prompt în acțiunile sale decît Camera Reprezentanților. Senatorii erau mai puțin receptivi la cererile alegătorilor lor decît membrii Camerei. Pentru a reprezenta un stat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la suspendarea Clauzei României, din cauza încălcării drepturilor omului trebuia luată de mult. Se prea poate ca România să nu fi încălcat Paragraful 402 al Legii reformei comerciale, din 1974, dar Bucureștiul încălcase, cu siguranță, principiile celor mai mulți reprezentanți ai puterii legislative americane și ai altor foruri internaționale. În momentul în care Ungaria s-a alăturat statelor occidentale pentru a protesta împotriva încălcărilor drepturilor omului din România, Congresul n-a mai avut nevoie de alte dovezi pentru a anula " Clauza națiunii celei mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de alte dovezi pentru a anula " Clauza națiunii celei mai favorizate". Avînd în vedere importanța acordată "Clauzei națiunii celei mai favorizate" s-ar putea deduce că relațiile româno-americane vizau, în primul rînd, comerțul. Aceasta era, desigur, părerea oamenilor de afaceri americani, dar nu și a guvernului. De fapt, Administrația nu mai privise comerțul cu Europa de Est în primul rînd din punct de vedere economic tocmai de la sfîrșitul celui de-al doilea Război Mondial. În acei ani, Washingtonul preconiza o lume postbelică deschisă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu și a guvernului. De fapt, Administrația nu mai privise comerțul cu Europa de Est în primul rînd din punct de vedere economic tocmai de la sfîrșitul celui de-al doilea Război Mondial. În acei ani, Washingtonul preconiza o lume postbelică deschisă exporturilor americane. Statele Unite erau, fără îndoială, prima putere economică din lume. În 1950, SUA produceau 52% din produsul național brut mondial. America intenționa să folosească această putere pentru a asigura victoria democrației și răspîndirea capitalismului în toată lumea. Răspîndirea comunismului în Europa de Est și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a devenit o armă. Prin obsesia ei de a distruge comunismul, America a tulburat adeseori apele într-atît încît nu se mai vedea clar care este inamicul. Între 1948 și 1958, "corelațiile" au jucat un rol foarte important în politica externă americană. În acea perioadă, SUA corelau ajutorul străin cu practicile comerciale ale aliaților lor. Washingtonul amenința să sancționeze țările ce beneficiau de fonduri ale Planului Marshall în cazul în care acestea ar fi furnizat sau transbordat către statele comuniste mărfuri interzise
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ale aliaților lor. Washingtonul amenința să sancționeze țările ce beneficiau de fonduri ale Planului Marshall în cazul în care acestea ar fi furnizat sau transbordat către statele comuniste mărfuri interzise de către SUA a fi exportate. Îngrădirile impuse exporturilor de către Administrația americană afectau atît comerțul Vest-Vest, cît și relațiile comerciale Est-Vest. Cu toate acestea, politica americană de control al exporturilor nu a putut fi elaborată fără ca între membrii Cabinetului să apară disensiuni considerabile. Pînă în 1958, Departamentul Comerțului a impus restricții severe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Marshall în cazul în care acestea ar fi furnizat sau transbordat către statele comuniste mărfuri interzise de către SUA a fi exportate. Îngrădirile impuse exporturilor de către Administrația americană afectau atît comerțul Vest-Vest, cît și relațiile comerciale Est-Vest. Cu toate acestea, politica americană de control al exporturilor nu a putut fi elaborată fără ca între membrii Cabinetului să apară disensiuni considerabile. Pînă în 1958, Departamentul Comerțului a impus restricții severe pentru comerțul Est-Vest. Acesta considera că lumea comunistă nu are decît de cîștigat de pe urma
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au reinstituit diferențele de opinie dintre Stat și Comerț, pentru cîțiva ani. Eficacitatea ofensivei pacifiste a sovieticilor, la care se adăuga noua senzație de securitate a Statelor Unite, bazată pe un puternic arsenal nuclear i-au încurajat pe oamenii de afaceri americani să caute noi piețe de desfacere în estul Europei. Propunerile oficiale ale lui Hrușciov, din 1958, au stimulat și mai mult această tendință; așa se face că la începutul anilor '60, Washingtonul negociase un acord comercial cu Polonia și, în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
voia ca Statele Unite să vîndă anumite produse Europei de Est, pentru ca acestea să le transbordeze către Vietnamul de Nord. La sfîrșitul deceniului începuseră deja tratativele de pace, iar Nixon și Kissinger s-au hotărît să recurgă din nou la politica americană de "diferențiere" vizavi de Europa de Est. Scopul era același: comerțul ca mijloc de inducere a unor schimbări, nu ca scop în sine. Nici Administrația și nici Congresul nu au pus la îndoială faptul că relațiile comerciale cu Europa de Est erau, în primul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de a mări autonomia economică a țării. Filosofia comercială a guvernului român era foarte simplă și practică: România trebuia să-și sporească exporturile și să-și reducă importurile. Întrucît balanța comercială bilaterală se înclina în mod disproporționat în favoarea Bucureștiului, comerțul american și-a pierdut rolul major pe care-l avusese în România. Prin austeritatea impusă de Ceaușescu, țara depindea mai puțin de exporturile americane, unul din aspectele influenței americane. Criza provocată de datoriile externe și politica economică ce a decurs de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și să-și reducă importurile. Întrucît balanța comercială bilaterală se înclina în mod disproporționat în favoarea Bucureștiului, comerțul american și-a pierdut rolul major pe care-l avusese în România. Prin austeritatea impusă de Ceaușescu, țara depindea mai puțin de exporturile americane, unul din aspectele influenței americane. Criza provocată de datoriile externe și politica economică ce a decurs de aici au pus Congresul în imposibilitatea de a influența, prin comerț, politica Bucureștiului cu privire la drepturile omului. Ceaușescu își orientase în mare parte comerțul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Întrucît balanța comercială bilaterală se înclina în mod disproporționat în favoarea Bucureștiului, comerțul american și-a pierdut rolul major pe care-l avusese în România. Prin austeritatea impusă de Ceaușescu, țara depindea mai puțin de exporturile americane, unul din aspectele influenței americane. Criza provocată de datoriile externe și politica economică ce a decurs de aici au pus Congresul în imposibilitatea de a influența, prin comerț, politica Bucureștiului cu privire la drepturile omului. Ceaușescu își orientase în mare parte comerțul către CAER și Lumea a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au pus Congresul în imposibilitatea de a influența, prin comerț, politica Bucureștiului cu privire la drepturile omului. Ceaușescu își orientase în mare parte comerțul către CAER și Lumea a III-a și nu mai trebuia să răspundă cerințelor Congresului și presiunilor Administrației americane privind conformarea la standardele Americii referitoare la drepturile omului. Lipsa Clauzei nu însemna și lipsa comerțului; însemna, pur și simplu, că se terminase cu influența americană asupra problemelor românești. Trecînd în revistă anii în care s-au susținut audieri pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a III-a și nu mai trebuia să răspundă cerințelor Congresului și presiunilor Administrației americane privind conformarea la standardele Americii referitoare la drepturile omului. Lipsa Clauzei nu însemna și lipsa comerțului; însemna, pur și simplu, că se terminase cu influența americană asupra problemelor românești. Trecînd în revistă anii în care s-au susținut audieri pe tema "Clauzei națiunii celei mai favorizate" și a anulării ei, nu putem să nu ne întrebăm: Ce s-a întîmplat cu susținătorii României? La început, Clauza
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
națiunii celei mai favorizate" și a anulării ei, nu putem să nu ne întrebăm: Ce s-a întîmplat cu susținătorii României? La început, Clauza României avea trei puncte de sprijin: marile corporații, indiferența Congresului față de problemele drepturilor omului și Administrația americană. Însă, primele două dintre aceste elemente și-au făcut simțită prezența doar pînă în anii '80. Din cauza eforturilor României de a-și achita datoriile, exporturile SUA au fost reduse cu două treimi și odată cu ele și sprijinul corporațiilor americane pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Administrația americană. Însă, primele două dintre aceste elemente și-au făcut simțită prezența doar pînă în anii '80. Din cauza eforturilor României de a-și achita datoriile, exporturile SUA au fost reduse cu două treimi și odată cu ele și sprijinul corporațiilor americane pentru prelungirea Clauzei României. Președintele Carter a transformat drepturile omului într-o temă de campanie. Americanii au primit cu brațele deschise această tematică morală, pentru a-și depăși sentimentul de vină și jenă cauzat de afacerea Watergate și Războiul din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și altor state est-europene "să-și lase oamenii să plece" și să le asigure libertate celor rămași. Congresmenii s-au raliat și ei acestui nou curent și au început să supravegheze situația drepturilor omului în regiunile de extremă stîngă. Conservatorii americani apărau politica guvernelor de dreapta și tindeau să le pedepsească pe cele din extrema stîngă. Al treilea susținător al Clauzei României era Administrația. Interpretînd ad-litteram Amendamentul Jackson-Vanik, fiecare președinte hotărîse, la rîndul lui, că România a îndeplinit criteriile legale pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acordul comercial sovieto-american, recent încheiat, avea să fie aprobat de către Congres. Și cu toate că acordul s-a anulat în momentul în care această corelație a fost dezvăluită publicului, emigrarea a rămas, în continuare, singurul criteriu. În deceniul care a urmat, Administrația americană le-a cerut cu asiduitate tuturor țărilor care nu aveau economie de piață să accepte emigrarea ca pe un criteriu pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Budapesta și Beijingul, alături de București, au acceptat această corelație în mod neoficial. În
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
and Pollack, Maxime, East European Fault Lines: Dissent, Opposition, and Social Activism, Westview Press, Boulder, CO, 1989 Byrnes, James F., All in One Lifetime, Harper & Brothers Publishers, New York, 1959 Idem, Speaking Frankly, Harper & Brothers Publishers, New York, 1947 Campbell, John C., American Policy Toward Communist Eastern Europe: The Choices Ahead, The University of Minnesota Press, Minneapolis, 1965 Idem, The United States in World Affairs, 1945-1947, Harper & Brothers Publishers, New York, 1947 Cândea, Virgil, An Outline of Romanian History, Meridiane, București, 1977 Carter, Jimmy
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]