6,663 matches
-
instituțiile creștine din Occident au resimțit acest divorț ca pe un atentat grav la misiunea lor spirituală ; timp de un secol și mai bine, au conceput modernitatea ca pe un război între laicitate și Dumnezeu. Dar, de la începutul secolului XX încoace, Bisericile occidentale au pornit să valorifice spiritual ceva din posibilitățile modernității. Ele nu mai concep acum separarea de sfera puterii ca pe o slăbiciune, ci ca pe o bine-venită independență. Se adresează, în libertate, conștiințelor și apără libertatea de conștiință
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
aș spune că îngerii sensurilor religioase îl duceau acum pe om foarte departe, dar nu îl mai duceau altundeva. Religia devenea, treptat, parte a sistemului lumii, prețioasă ca instrument de reglaj etic și social. De la pozitivistul secol al XIX-lea încoace, acesta e principalul rol ce i se acordă de către mai toată lumea. în a doua parte a secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX, religia a fost, în toată Europa, naționalizată, folosită ca un material identitar printre altele pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Indiferent de aprecierile care pot însoți rolul persoanelor amestecate în evenimentele ce au avut loc în istoria Basarabiei, un fapt este mai presus de discuție, grație voinței exprimate liber de însăși reprezentații fiilor ei, Basarabia face parte, de opt ani încoace, din statul român”. La rândul lui, Alexei Mateevici, revendicat de moldoveniști, se adresa în felul următor într-o scrisoare: „însă poporul deja se deșteaptă, soarele renașterii a început să arunce și asupra românimii basarabene razele sale strălucitoare și înviorătoare”. Și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
avantajele independenței ce garantează și menținerea și / sau consolidarea statutului social propriu. Anihilarea într-o măsură considerabilă a elitei românești, prin presiuni fizice și marginalizare socială, duce la un grad inferior de mobilizare etnică a moldovenilor. Recensămintele realizate din 1990 încoace au demonstrat că locuitorii românofoni ai Republicii Moldova nu fac distincția clară între „român” și „moldovean” atunci când își declară etnia, ceea ce permite comiterea unor abuzuri și prezentarea deformată a realităților de către partidele proruse aflate la putere în ultimul deceniu. Ca
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
fizic) al spiritului. Ceea ce ne lipsește uneori, ceea ce este eclipsat de vălul țesut din fire de rea-voință sau ignoranță este un nord axiologic care să ne orienteze simțirea și gîndirea, atitudinea față de aproapele sau departele nostru. De la întîiul nostru critic încoace, l-am pomenit pe Maiorescu, trecînd cu spor prin interstițiul interbelic și prin cel al național-comunismului românesc, constatăm că s-a discutat despre actul critic și s-a făcut în același timp critică într-un mod profesionist. De-ar fi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și opera ei.31 Era generația compusă din cei pe care Primul Război Mondial i-a găsit adolescenți și care, în anii de început ai deceniului patru (Vulcănescu publica eseul despre generație în 1934), aveau 25-35 de ani. De la 1821 încoace, de cînd Vulcănescu începea numărătoarea, generația tînără a fost precedată de cea a premergătorilor, pașoptistă, junimistă, socială și de foc. Dacă prima generație, ivită imediat după revoluția lui Tudor Vladimirescu, avea o atitudine autohtonistă și respingea influența grecească, dacă "feciorii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
preciza Crainic, era inspirată din mistica medievală, iar imaginea lui Dumnezeu în devenire se revendica de la protestantismul filosofic german, cu care ortodoxia nu avea nici o legătură. Crainic amintește totodată de eșecurile pe care le-a cunoscut drumul său din 1912 încoace, cînd era student la Universitatea din București. Facultatea de teologie a fost prima și marea sa decepție. Nu aflase acolo nici un maestru al spiritului, cum nu descoperise vreo călăuză spirituală nici la celelalte facultăți bucureștene: filosoful Constantin Rădulescu-Motru se ocupa
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sociologică, spiritualitatea e văzută, detașat, în dimensiunea ei imanentă, ca un tip special de structură concretă, un nex cauzal alcătuit din relațiile omului (ale spiritului său) cu timpul și mediul în care trăiește. El desprindea, de la Evul Mediu și Renaștere încoace, caracteristici care au determinat evoluția spiritualității: omul situat sau "dislocat cosmologic" în/din centru creației, triumful lui homo faber urmat de flexibilizarea acțiunii umane și dobîndirea unui grad de libertate etică odată cu ethosul capitalist, pentru ca pe fondul acestei moderne "labilizări
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Manoliu, C. Noica și E. M. Cioran). Infatuarea se purta, era o modă în acea vreme: I. Pelz răspundea la telefon cu "Aici Balzac!", Camil Petrescu își imagina că este un geniu planetar, chiar Mircea Eliade, orgolios, credea că, de la Goethe încoace, nimeni în afară de el n-ar mai fi avut o minte atît de ordonată. De altminteri, să recunoaștem, un fel de aer de elită a elitelor înconjura pe unii din membri generației '30, cărțile pe care le scriau sau voiau să
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
atitudini ale căror semnificații pot avea o încărcătură insolită sau, alteori, nu depășesc ceea ce am numi o banalitate descumpănitoare. Dar nu numai viața unui gînditor ne poate marca, ci și moartea sa, cu nedeslușitele ei mistere. Cel puțin de la Socrate încoace, întrebarea: cum mor filosofii? n-a încetat să-i tulbure pe cei ce au vrut să înțeleagă necunoscutul ce învăluie plecarea marilor spirite din lumea cea de toate zilele. Într-o carte scrisă cu cîțiva ani în urmă, Gh. Vlăduțescu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
doar la zăcămîntul lor lingvistic, Noica încerca să facă funcțional binomul comunicare-cuminecare în progresul nostru social și cultural. Și primul autor pe care-l pomenea pentru sfera comunicării era Norbert Wiener, cu a sa Cibernetică și societate (1954), de atunci încoace cercetarea acestei dimensiuni umane amplificîndu-se și luînd forma autonomă a unor științe ale comunicării. Asupra fenomenului comunicării umane (un univers în care încap ființe, lucruri, mașini sau alte ținte cu dublul rol de receptor-emițător) s-au pronunțat alături de cercetătorii avizați
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
avea însă la Cioran, cum subliniam deja, conotații ambigue, chiar sensuri prolixe, fără o opțiune epistemologică clară și pusă la lucru într-un demers consistent. Și chiar dacă s-a împotrivit, după cum mărturisea, la tot ceea ce s-a creat de la Adam încoace, exercițiile sale de gîndire vor fi dezvoltate în matca acceptării metafizicii drept "preocupare pur omenească a acelora care și-au ratat mîntuirea și care încearcă să se echilibreze în existență, în condiția aceasta umană, printr-o înțelegere totală și armonică
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
prefer presupunea, în cadrele conjuncției, exercitarea plăcerii conferite de libertatea disjuncției: Prefer distrugerea realului transcenderii lui". Era aici începutul unei hotărîri de a se împotrivi, cum va spune mai tîrziu, la tot ceea ce s-a creat de la primul nostru strămoș încoace. Poate nu greșim dacă situăm aici și acum, în rîndurile scrise la această vîrstă (texte care cred că nu trebuie supralicitate), primele manifestări ale unei revolte metafizice trăite de Cioran. În ipostaza sa de provincial, vrînd să depășească acel "donchișotism
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
magie a sufletului și a minții. Românitudinea în marginile adevărului Ne tot războim în spațiul românesc, de peste două decenii, cu varii baterii de întrebări, dar nu-i mai puțin adevărat că o parte din interogații sînt și mai vechi, venind încoace pe creasta timpului dinspre eonul sfîrșitului de secol XIX. În fond, ne tot punem și tot repunem, în termenii zilei, chestiunea identității noastre ca neam sau națiune, ca spiritualitate și cultură, ne interesează ce și cum gîndesc alții despre noi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și totalitare (țara lui "da-da", "bine- bine", lasă-lasă", zice Sorin Pavel, autorul celebrului și insolitului Manifest al Revoluției Naționale, lansat la Sighișoara în 1935). Ce înseamnă azi a fi român reprezintă o sintagmă care, cel puțin de la Dinicu Golescu încoace, are o istorie de-a dreptul cutremurătoare. Și asta pentru că au fost și sînt mai multe feluri de a-ți exprima naționalitatea (sau: românitatea, dacă vreți), începînd cu acel român de paradă de care vorbește Eminescu și pînă la românii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
limitativă este acea primă descriere fiindcă, dacă-l luăm în seamă pe Roland Barthes, nu există numai scriitori, ci și scriptori (écrivants). Într-un text din Eseuri critice, făcînd o sociologie rafinată a cuvîntului, criticul francez constata că, de la Revoluție încoace, în spațiul țării sale, "scriitorul nu mai este singurul care vorbește" și că, alături de el, s-a constituit un nou grup "deținător al limbajului public"167. Și pentru că intelectualii ar fi un cuvînt cu o conotație complexă, el preferă să
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
conjuncție cu modul de producție, originea (în funcție de țări și epoci) și audiența socială, ceea ce ar trimite la statutul de elită pe care l-au avut intelectualii, proveniți, inițial, din straturile privilegiate ale societății, iar de la sfîrșitul sec. al XVIII-lea încoace, dintre cei ce frecventau cunoscutele saloane. Ne interesează însă altceva: momentul cînd se produce o polarizare, o bifurcare a orientărilor intelectuale: una care se întemeiază pe ceea ce Morin numește, cu formule ușor scorțoase, supradeterminarea conformității, alta pe supradeterminarea devianței, aceasta
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o ilustra așa-numitul Efeb (lat. ephebes, gr. ephebos) și pînă la pluralitatea (inter)disciplinară a lecțiilor de anatomie sau a privirilor (in)discrete din vremea noastră, încercări al căror șir a rămas, deocamdată, deschis. Din antichitatea păgînă și creștină încoace, odată cu trecerea de la omul civic la omul lăuntric, raportarea la corp și studiul acestuia aveau să se constituie, pînă la anul o mie, în ceea ce a fost paradigma monastică a trupului, o perioadă lungă, dacă vorbim în termenii lui Braudel
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
l atribuiau liberalii din Muntenia" (v. Istoria politică a României sub domnia lui Carol I, Editura Humanitas, 1994, p. 33). Cartea Principesei Margareta vine într-un fel să reamintească și să întrețină atașamentul nostru monarhic edificat și consolidat de atunci încoace, după cum ne arată și ceea ce înseamnă să fim europeni integrați în constelația Caselor Regale sau cum s-au comportat românii cîndva ori mai aproape în timp ca ființe care știu să facă din ospitalitate o relație profund umană, modernă dintre
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care să fi beneficiat de aceeași dublă experiență culturală, cu care să pot forma o "comunitate", în numele căreia să vorbesc în mod legitim, dar intuind eu, de la bun început, că nu întâmplător am fost "altfel" acolo și "altfel" aici, din 2004 încoace, sunt exact aceste diferențe cele a căror responsabilitate o port pe umeri. Că sunt datoare să le articulez cât pot de bine, de precis, astfel încât cei care vin din urmă, inclusiv propriul meu copil, să nu mai simtă hidoșenia prăpastiei
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
astfel încât cei care vin din urmă, inclusiv propriul meu copil, să nu mai simtă hidoșenia prăpastiei dintre locul de naștere al Științelor comunicării și țara care le-a adoptat, așa cum am simțit-o și o simt eu de cincisprezece ani încoace. Sunt datoare, cu alte cuvinte, să îmi ajut concetățenii să pornească la drum cu un bagaj epistemologic esențializat în ce privește istoria metodologică a Științelor comunicării, bagaj pe care eu însămi îl port cu mine de atâta amar de ani, pentru ca, astfel
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
aparte, de sine stătătoare: anii 1900-1950. La începutul secolului trecut, consemnează Griffin, profesorii de oratorie (speech, în limba engleză) făceau parte din departamentele de Limba engleză. Punând accentul, în prelegerile lor academice, pe acel canon al retoricii care, de la Aristotel încoace, poartă numele de "acțiune" (delivery, în limba engleză), cu alte cuvinte, pe actul performativ, eminamente oral, al oratoriei, acești profesori erau, scrie Griffin, "priviți de sus", ca "rudele sărace"2 de către cei care se ocupau de cercetarea și predarea literaturii
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
foștilor studenți ai lui Schramm, de uneltele acestora de lucru, metodele de cercetare cantitativă/statistică, au trăit experiențe noi, printre care Griffin menționează "testarea în eprubetă"19 a canoanelor retoricii clasice, al căror "adevăr principial", de la sine înțeles, de la Aristotel încoace, devine, pentru noii cercetători, ipoteză de verificat prin mijloace empirice. De pildă, ilustrează Griffin, dacă ethos-ul aristotelian se construia în baza unor atribute precum inteligența, caracterul, dar și bunăvoința oratorului față de publicul său, acest lucru nu mai este valabil
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
vechea Speech Association of America își schimbă numele în cel actual: Speech Communication Association, instituție al cărei nume ezit să îl traduc. Este cât de poate de vizibilă transformarea, care atestă, prin achiziția termenului de "comunicare", termen care, de la Schramm încoace, era deja "al celorlalți", "asumpția tacită potrivit căreia orientarea științifică domina"22, în fine, în cadrul noului format domeniu. Griffin mai adaugă că, la începutul anilor '60, erau puține departamente de oratorie care conțineau termenul de "comunicare" în titlu. Însă, până la
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Black locul special pe care Griffin îl atestă în manualul său teoretic, exact din cauză că, în 1965, profesorul Black eliberează cercetarea comunicării din perspectivă umanistă de lentila unică de acces de care beneficiase, vreme de patruzeci de ani, de la Herbert Wichelns încoace. Cu alte cuvinte, chemarea lui Black primește răspuns, iar în perioada 1965-1980, interval pe care Griffin îl consemnează ca următor în această logică a curentelor, parțial suprapuse, ce definesc profilul istoric al domeniului Științelor comunicării, moștenirea sa teoretică prinde teren
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]