6,513 matches
-
alte două batalioane din Hanovra în spate. Atacul francez a fost respins. Brigada britanică a lui Halkett, urmată de două batalioane din Braunschweig (de Gardă și I), a sosit la lanurile înalte de secară. Braunschweigerii și-au ocupat pozițiile în șanțurile de-a lungul drumului Nivelles. Câteva coloane de francezi au înaintat, așa că generalul Alten a detașat batalioanele Grubenhagen, Ducele de York și Bremen împotriva lor. Cu sprijinul artileriei lui Cleves din KGL, coloanele au fost respinse. În dreapta sa, cavaleria inamică
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
șarje, să-și croiască drum, însă fără succes. În această acțiune s-a distins locotenent-colonelul von Ramdohr din Batalionul "Landwehr" Luneburg. Acesta a lăsat inamicul să se apropie la 30 de pași înainte de a ordona oamenilor să se ridice din șanț și să tragă o salvă ce a respins cavaleria cu mari pierderi, câțiva soldați căzând la numai cinci-șase pași de ei. După ce Ney a aflat de avansarea puternicului Corp I de armată spre Ligny, acesta și-a dat seama că
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
formând două batalioane din Braunschweig în careuri și postându-le în apropierea intersecției. Bateria ecvestră a lui Kuhlmann se mutase în față și a deschis focul. Garda britanică a ajuns în jurul orei 18:30. Artileria acesteia s-a dispus în spatele șanțului ocupat de Batalionul Luneburg. I-a luat aproape două ore Gărzii pentru a ajunge în partea de sud a pădurii Bossu, deoarece infanteria franceză se luptase pentru fiecare copac și fiecare tufiș din ea. De asemenea, la recucerirea terenului pierdut
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
1788, zidurile ei s-au transformat treptat in ruine. În ultimii ani s-au efectuat unele lucrări de consolidare a zidurilor. Castelul are turnuri interioare de forma aproximativă a unui triunghi, accesibil cel mai ușor dinspre vest. Cărarea duce peste șanțul de apărare lat și adânc, prin puntea suspendată de odinioară așezată pe niște piloni uriași, spre poarta fortificațiilor exterioare, întărită cu un turn de apărare. Din cauza stării deplorabile a punții, această intrare în zilele noastre este periculoasă și din această
Cetatea Șoimoș () [Corola-website/Science/312428_a_313757]
-
pe niște piloni uriași, spre poarta fortificațiilor exterioare, întărită cu un turn de apărare. Din cauza stării deplorabile a punții, această intrare în zilele noastre este periculoasă și din această cauză singura cale accesibilă este cea care conduce de-a lungul șanțului, spre o spărtură a zidului dinspre est. Curtea cetății interioare de dimensiuni considerabile (35x22 metri), este dominată de turnul porții și de turnul vechi, înalt de câteva etaje. Spre nord se situează Palatul reginei Izabela bogat împodobit cu sculpturi renascentiste
Cetatea Șoimoș () [Corola-website/Science/312428_a_313757]
-
de emergență al nervilor glosofaringieni (perechea a IX-a de nervi cranieni), vagi (perechea a X-a de nervi cranieni) și accesori (perechea a XI-a de nervi cranieni). Pe linia mediană a feței posterioare, în jumătatea caudală se observă șanțul median posterior. De o parte și de alta a șantului median posterior, separate de șantul intermediar posterior se observă fasciculul gracilis (situat medial) și fasciculul cuneatus (situat lateral). Aceste fascicule determină proeminențe la suprafața truchiului cerebral: tuberculul nucleului gracilis și
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
nervi cranieni) și vestibulocohleari (perechea a VIII-a de nervi cranieni). Fața anterioară, ce corespunde segmentului bazilar al osului occipital, este formată din fibre transversale cu direcție posterioară, ce se continuă cu pedunculii cerebeloși mijlocii. Pe linia mediană prezintă un șanț puțin adânc în care este adăpostită artera bazilară, șanțul bazilar. La limita dintre fața anterioară și pedunculii cerebeloși mijlocii este locul de emergență a nervilor trigemeni (perechea a V-a de nervi cranieni). Fața posterioară face parte din planșeul ventriculului
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
nervi cranieni). Fața anterioară, ce corespunde segmentului bazilar al osului occipital, este formată din fibre transversale cu direcție posterioară, ce se continuă cu pedunculii cerebeloși mijlocii. Pe linia mediană prezintă un șanț puțin adânc în care este adăpostită artera bazilară, șanțul bazilar. La limita dintre fața anterioară și pedunculii cerebeloși mijlocii este locul de emergență a nervilor trigemeni (perechea a V-a de nervi cranieni). Fața posterioară face parte din planșeul ventriculului IV. Mezencefalul se află în continuarea cranială a punții
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
zonă triunghiulară cu vârful spre caudal, numită fosa interpedunculară. Partea posterioară a fosei are aspect ciuruit și poartă denumirea de substanța perforată posterioară, zonă perforată de ramuri din arterele cerebrale posterioare. Pe fața medială a pedunculilor cerebrali se vede un șanț medial, locul originii aparente a nervilor oculomotori. Față ventrală a pedunculului cerebral este încrucișată în vecinătatea punții de către arterele cerebrală posterioară și cerebeloasă superioară, iar la intrarea in emisfera cerebeloasă de către tractul optic, care se îndreaptă spre corpul geniculat lateral
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
formată de tectul mezencefalic pe care se văd de o parte și de alta a liniei mediane câte două proeminențe: una cranială, coliculul superior, și alta caudală, coliculul inferior. Între coliculi se găsesc un șant longitudinal și unul transversal formând șanțul cruciform. De la fiecare colicul pornește în direcție laterală câte o bandă de fibre numită braț: brațul coliculului superior și brațul coliculului inferior. Trunchiul cerebral prezintă o structură internă foarte complexă. Acesta reprezintă sediul unor nuclei de origine sau terminali ai
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
un efect de înălțare deosebit. Motive de crestături înfrumusețează concolele stâlpilor din pridvor, dar locul de concentrare al decorului sculptat îl constituie cadrul ușilor de intrare în tindă și naos. Motivele sculptate, rozete, dinți, frânghia împletită și reliefată într-un șanț în înălțimea usciorului sau ocolind cadrul ușii, motivul ornamental al crucii... fac parte din fondul de sculptură în lemn al poporului român”. Între naos și pronaos exista un perete astfel încât femeile puteau doar să audă slujba nu să și vadă
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
ar fi canonici, medici, preoți și profesori, funcționari și chiar episcopi. În ultimele două decenii de viață, Leonte Opriș se confruntă cu evenimente dramatice: În ultimii ani de viață, neavând nici măcar o pensie, Leonte Opriș păștea vacile și oile prin șanțurile de la periferia orașului Alba Iulia, recitând în latină „"Tristele"” de Publius Ovidius Naso. Din acest motiv prolecultiștii l-au considerat nebun și l-au lăsat în pace. A murit în 21 ianuarie 1968, fiind împărtășit de franciscanul Aron Vivaldus. A
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
sânge. În același timp bariera permite pătrunderea din sânge a substanțelor nutritive necesare creierului, această filtrare selectivă a unor substanțe este realizată de piamater. Piamater este o membrană conjunctivă-vascularizată, care aderă intim la formațiunile sistemului nervos central (SNC), pătrunzând și șanțuri și fisuri. În grosimea ei se găsesc vase arteriale. Prelungirile piamaterului, împreună cu ramurile arteriale și celulele gliale formează bariera hematoencefalică. Bariera hematoencefalică, produce însă greutăți la administrarea unor medicamente, la tratarea unor boli neurologice, medicamente care vor fi împiedicate de
Barieră hematoencefalică () [Corola-website/Science/310894_a_312223]
-
și deplasarea pământului din gropi de împrumut, formarea și finisarea taluzurilor la ramblee și debleuri în terenuri fără obstacole. Se utilizează de asemenea la amestecarea pământurilor cu diferite materiale de adaos sau cu lianți, precum și la împrăștierea lor, la săparea șanțurilor de scurgere și scarificări ușoare. ele se mai folosesc la lucrări de întreținere a drumurilor și a șanțurilor și la înlăturarea zăpezii de pe căile rutiere. ele elevatoare sunt folosite la săparea și deplasarea simultană a pământului pentru încărcare în mijloace
Autogreder () [Corola-website/Science/310993_a_312322]
-
obstacole. Se utilizează de asemenea la amestecarea pământurilor cu diferite materiale de adaos sau cu lianți, precum și la împrăștierea lor, la săparea șanțurilor de scurgere și scarificări ușoare. ele se mai folosesc la lucrări de întreținere a drumurilor și a șanțurilor și la înlăturarea zăpezii de pe căile rutiere. ele elevatoare sunt folosite la săparea și deplasarea simultană a pământului pentru încărcare în mijloace de transport sau pentru depunere în zonele unde este necesar. Organul de lucru principal al autogrederului este lama
Autogreder () [Corola-website/Science/310993_a_312322]
-
pentru depunere în zonele unde este necesar. Organul de lucru principal al autogrederului este lama centrală. Echipamentele auxiliare pot fi dinții de scarificare și lama frontală de buldozer. Lama centrală poate fi și echipament de taluzare sau de săpare a șanțurilor, prin schimbarea poziției de lucru. Acționarea autogrederelor se face cu motoare diesel prin sisteme de acționare mecanice sau hidraulice, de la care mișcarea se transmite la organele de lucru. Autogrederele sunt prevăzute cu două sau trei osii cu roți pe pneuri
Autogreder () [Corola-website/Science/310993_a_312322]
-
patentă pentru un alt procedeu de producție al discurilor sonore. De această dată, vibrațiile erau trasate pe un disc de sticlă înegrită cu fum, care folosea mai apoi ca matriță pentru imprimarea fotografică a unui disc de zinc sau cupru. Șanțurile erau obținute mai apoi prin corodare cu acid. Primul său disc de zinc se păstrează astăzi la Institutul Smithsonian și este datat 26 iulie 1887. În noiembrie același an, Berliner își publică invenția și prezintă un disc de sticlă cu
Începuturile înregistrărilor sonore () [Corola-website/Science/309558_a_310887]
-
unui fonograf modern. De asemenea, progresul tehnologic a permis cercetătorilor Carl Haber și Vitali Fadeev de la Laboratorul Național Lawrence Berkeley să citească cilindrii de ceară fără să îi uzeze, prin mijloace optice de înaltă fidelitate. Folosind microscoape puternice sunt scanate șanțurile din cilindrii la scară foarte mare, după care cu ajutorul calculatorului sunt eliminate din imagini particulele de praf și zgârieturile. Mai apoi se trece la măsurarea dimensiunilor striațiilor, cu o precizie de ordinul micronilor. Prin aceată metodă avansată, specialiștii sunt de
Începuturile înregistrărilor sonore () [Corola-website/Science/309558_a_310887]
-
Poarta de Jos, era situată în locul în care pornește strada Moșilor. Pe locul în care ulterior va fi construită curtea domnească, Mircea cel Bătrân construiește o cetate, undeva între anii 1386-1418. Cetatea avea ziduri de cărămidă și era înconjurată de șanț de apărare. În secolul al XV-lea, Vlad Țepeș, domnul Țării Românești, consolidează cetatea construită de Mircea cel Bătrân și o ridică la rangul de reședință domnească, alternativă celei de la Târgoviște. Primele date certe despre Curtea Veche le avem din
Curtea Veche () [Corola-website/Science/309619_a_310948]
-
a fost identificată prima cetate a Bucureștilor, o cetățuie situată pe malul nordic al Dâmboviței. Situată pe un mic promontoriu, pe o suprafață de 160 mp, cetatea construită din cărămidă avea forma unui turn trapezoidal și era înconjurată de un șanț lat de 1,50-2,20 m. Încă din 1458 Vlad Țepeș le scria brașovenilor cerându-le meșteri în zidirea cetăților. Într-un document din 10 august 1460 Vlad Țepeș amintește de "ex castro fluvi Domboviche". Conform acestor date Ion Ionașcu
Curtea Veche () [Corola-website/Science/309619_a_310948]
-
au împușcat pe secretarul lui Papen, Herbert von Bose, fără a se deranja să-l aresteze întâi. Gestapo l-a arestat și executat pe apropiatul lui Papen Edgar Jung, autorul discursului de la Marburg și i-au aruncat cadavrul într-un șanț. Gestapo l-a ucis și pe Erich Klausener, conducătorul Acțiunii Catolice, alt apropiat al lui Papen. Vicecancelarul însuși a fost arestat la vicecancelarie, în ciuda protestelor acestuia, care a susținut că el nu poate fi arestat. Deși Hitler a ordonat ca
Noaptea cuțitelor lungi () [Corola-website/Science/309657_a_310986]
-
în mare parte limitată în orașul vechi, care are numeroase promenade și prăvălii. Aici se află și bisericile impozante ale orașului: "St. Martin și Herz-Jesu". După anul 1302, când localitatea a devenit oraș, s-au luat măsuri de fortificare cu șanțuri și ziduri de apărare, astfel că în anul 1355 s-a ajuns la o fortificație masivă a orașului . La început a fost clădită partea de nord a zidului între "„Dicker Turm”" (Turnul gros) și turnul "„Kallenturm”", iar partea sudică a
Euskirchen-Orașul vechi () [Corola-website/Science/310031_a_311360]
-
și Disternich, la care s-a adăugat ulterior așezarea a patra. Fortificația era construită dn gresie roșie și piatră cenușie de carieră, astfel că zidurile atingeau o înălțime de 7 m și o grosime de 1m. Orașul era înconjurat cu șanțuri cu apă. În anul 1538 a fost construit un turn de 20 m înălțime, „Fangenturm”, prevăzut cu tunuri. Fortificația a suferit distrugeri serioase, provocate de francezi în anul 1702, devenind o ruină. În anul 1906 s-a început dărâmarea zidurilor
Euskirchen-Orașul vechi () [Corola-website/Science/310031_a_311360]
-
ușă, care se închidea după necesități. Curtea exterioară avea dimensiuni de 36-38 m cu ziduri aproape intacte. Grosimea zidului este 130 cm, și înalt de 3,5 m. Spre nord este o deschizătură ce era una din porțile cetății. Peste șanțul din fața cetății a existat un pod mobil. Donjonul și zidul înconjurător sunt părțile cele mai vechi ale cetății. Donjonul cu vârful ruinat, este lung de 109 m și lat de 18 m. În fața corpului central este un zid protector la
Comuna Șiria, Arad () [Corola-website/Science/310115_a_311444]
-
este lung de 109 m și lat de 18 m. În fața corpului central este un zid protector la o distanță de 2,5 m, închizând o barbacană. Zidul înconjurător are lungimea de 28 m, cu intrare doar din partea de vest. Șanțul cetății situat în fața curții exterioare avea în unele porțiuni adâncimea de 10 m și o lățime de 14 m, dar pe unele porțiuni a fost mai puțin abrupt. Tunelurile subterane au înălțime de 1,9 m și o lățime la
Comuna Șiria, Arad () [Corola-website/Science/310115_a_311444]