6,007 matches
-
e și Muscalul... Creștin e și Grecul... Prin urmare, și tu... bine, ești Creștin, dar mai ești ceva, nu e așa? Nu te simți tu că ești din moși-strămoși Român, Român verde ca stejarul și cu brațul vitejesc ce s-abate ca o ghioagă drept în pieptul strămoșesc? Eh, Domnule, replică săteanul, eu nu știu d-ald-astea; dumneata vorbești ca din carte" (Murgescu, 1999, pp. 12-13). Toate aceste rezistențe ilustrează dificultățile inerente, precum și volumul, intensitatea și sistematicitatea eforturilor întreprinse de naționalizatori în vederea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politic a statului românilor, Albineț prezintă o soluție care va fi, într-o formă sau alta, improvizată drept contra-argument: după părăsirea provinciei de către legiunile romane, coloniștii rămași în Dacia, expuși fiind la pericolul extincției sub valurile popoarelor migratoare care se abăteau succesiv, și-au găsit refugiu în munții Carpați, "unde în forterețe și palance adumbrindu-se, formară mai multe staturi sub osebite titluri atât în Moldova, Transilvania și Panonia păn la Tisa, precum și în Țara-Românească" (Albineț, 1845, pp. IX-X, subl. n.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tenace neam de oameni de pe fața pământului", iar cărturarul ardelean (maghiar) Iosif Benkö este citat pentru a sublinia aceeași îndărătnicie hiperbolică a neamului românesc. Potrivit istoricului transilvănean, "ar fi mai ușor a smulge ghioaga din mâna lui Hercule decât a abate "iute și degrabă" pe Români dela vechile lor datini" (Lupaș. 1931, pp. 8, 12). Același I. Lupaș (1931) este autorul matricei identității istorice românești, potrivit căreia identitatea românilor este rezultatul interacțiunii a șapte factori: 1. Factorul geografic reprezentat de pământul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
național pentru care pledează austromarxiștii inculcă în muncitori un spirit separatist. Doar federalismul regional, organizat pe bazele principiului solidarității internaționale a proletarilor, este postulată de Stalin ca soluția problemei naționale. De la această poziție teoretică ortodox marxistă, Stalin avea să se abată considerabil sub presiunea evenimentelor concrete. Pierzându-și speranța într-o revoluție mondială a comunismului (spre deosebire de rivalul său L. Troțki), Stalin a enunțat teza "socialismului într-o singură țară" în 1924, în contextul eșecurilor revoluțiilor proletare în statele Europei centrale și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fie dislocată. Orientarea postnațională a ultimei generații de manuale școlare de istorie nu reiese atât din conținutul și substanța mesajului difuzat despre trecutul, cât mai ales din structura formală (tematică și nu cronologică) și încadrarea spațio-temporală (europeană și nu națională). Abătându-ne puțin de la structura analitică urmată până în acest punct, vom introduce un principiu diacronic în examinarea principalelor componente ale memoriei naționale românești. Astfel, fiecare traversă centrală a memoriei naționale (originea, continuitatea, unitatea, independența, spiritualitatea) vor fi analizate în două momente
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și apărător al „preaiubitelor doamne”, pentru care și-ar periclita în ochii contemporanilor chiar și reputația de scriitor, dorește, cu orice preț, să înlăture vocile critice misogine: „Iată, așadar, cinstite doamne, ce vijelii cumplite, ce colți de fiară ascuțiți se abat asupra mea și mă sfâșie până la sânge, în timp ce eu mă lupt în slujba dumneavoastră.”126 Prin introducerea pe care o face la începutul povestirilor din ziua a patra, naratorul boccaccesc vine, redundant, să reliefeze rolul indispensabil al femeii în viața
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în orice semn prietenesc;/ Dar cum să pui guri rele sub lăcat,/ Sau dangătul când clopotele bat?” 972 ). Troil idealizează iubirea, nu este conștient întru-totul de riscurile la care o expune pe femeia îndrăgită, nu realizează pericolul iminent ce se abătea asupra cetății. În cele din urmă, „Troil, pentru a realiza o reconciliere între marea sa dragoste, pierderea suferită, arbitrariul destinului și voința divină, nu poate decât să se lanseze în acțiune și, indirect, să se elibereze de responsabilitatea asupra tuturor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un soț nefericit, alături de o nevastă rea, de unde și nota misogină în portretizarea femeilor: „Vedeți ce parșivenii zac în ele?/ Pândesc într-una numai să ne-nșele/ și-s ca albina harnice n păcat;/ Din drumul drept mereu se tot abat./ [...] soața mea, măcar că nu-i chiabură/ În zestre, are-o gură cât o șură/ și-o groază de cusururi... Ce să-i fac?/ Nu-i bai de-atâta și mai bine tac./ Dar știți - în taină spus - pre legea mea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Neamț) etc. Parafrazarea lui Aron Densușianu este aproape completă, lipsind doar câteva episoade < printre care cel din 1883 privitor la pistolul poetului: „La 8 iulie /sic! Este vorba de 28 iunie, dar vezi și mai jos/ un vânt puternic se abătu asupra acestui creere-lume, desrădăcinând orice vegetație și astri, și lăsând în urmă-i pustiul și umbra în care nu mai încolți decât sămânța morții. Se înarmă dis de dimineață cu un revolver și plecă să ia o baie. Când voi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
11-12, ian.-feb. 1890, p. 1054: „Spre începutul lui iulie 1883, însă, poetul nostru simți oarecari anomalii în fizicul lui robust, un număr de nopți de insomnie care-l neliniștiră și-l obosiră. La 8 iulie, un vând puternic se abătu asupra acestui creer-lume, dezrădăcinând orice vegetație și astri și lăsând în urmă-i pustiul și umbra în care nu mai încolți decât sămânța morții. Se înarmă des-de-dimineață cu un revorver și plecă să ia o baie. Când voi să se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
11-12, ian.-feb 1890, p.1054: „Spre începutul lui iulie 1883, însă, poetul nostru simți oarecari anomalii în fizicul lui robust, un număr de nopți de insomnie care-l neliniștiră și-l obosiră. La 8 iulie, un vânt puternic se abătu asupra acestui creer-lume, dezrădăcinând orice vegetație și astri și lăsând în urmă-i pustiul și umbra în care nu mai încolți decât sămânța morții. Se înarmă des de-dimineață cu un revorver și plecă să ia o baie. Când voi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai reia în cartea „Eminescu intim” din 1904, unde retipărește amintirile sale despre poet risipite prin presă, mai ales în revistele lui Nicolae Patrașcu. Sa ne amintim cum scria Nicolae Patrașcu în 1892: „La 8 iulie un vânt puternic se abătu asupra acestui creere-lume, desrădăcinând orice vegetație și astri, și lăsând în urmă-i pustiul și umbra în care nu mai încolți decât sămânța morții. Se înarmă dis de dimineață cu un revolver și plecă să ia o baie. Când voi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
îi ia locul foaie și acesta apare tot la singular: Foaie verde, nu Foi verzi. Chiar atunci cînd creatorul anonim recurge la diminutiv, el zice: Frunzuliță (și-o alună), Floricică (floare-albastră), Foiță (verde de nuc) ș.a. Cum avea să se abată tocmai Eminescu de la această formulare? La singular apar, în situații asemănătoare, și diversele „instrumente” muzicale, de care se servesc cîntăreții: fluier, ceteruică (cînd te-aud); Buciumul (sună cu jale); Din cobuz de os... și atîtea altele. Alte lecturi semnalate de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ocupație care nu era în nici un fel potrivită cu formația și cu pregătirea lui; pentru privitorul din afară, nici eminența lui intelectuală, nici originea lui aristocratică nu apăreau evidente.“105 Activitatea manuală obositoare îi făcea bine lui Wittgenstein deoarece îi abătea atenția de la gânduri pe care le suporta cu mare greutate. Starea lui de spirit sumbră era accentuată de conștiința acută a cruzimilor fără egal ale războiului modern. Se simțea bătrân, epuizat și fără încredere în viitor. Prietenii apropiați erau departe
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
regretați. Sunt în ceea ce am publicat.“ 2 Monotonia traiului lor devenise proverbială. În cea de-a doua parte a vieții sale, Kant și-a impus o deplină rutină a vieții zilnice menită să prevină tot ceea ce i-ar fi putut abate atenția de la lumea gândurilor sale. Se povestește că, la orele serii, Kant obișnuia să mediteze privind, prin una din ferestrele locuinței sale, spre turla unei biserici din apropiere. Creșterea unui copac în grădina vecinului amenința să o ascundă vederii sale
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
deschide ochii mari spre un enunț, indicând ,,Acest lucru e semnificativ"; • își deschide mai mult gura în timp ce citește un cuvânt important; d) acte de interpretare faciale cu scopul de a ilustra sau de a interpreta un rol: • adoptă o mimică abătută pentru a sugera cum s-a simțit un personaj; • își umflă obrajii și pufăie pentru a ilustra vântul; e) expresii faciale în scopul mânuirii: • privește cu coada ochiului pentru a citi un titlu de carte de pe etajeră; • își contractă ochii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
bun, mai altruist prin determinările lui afective, decît prin cele raționale/intelectuale. * „Este În adulter cel care Își iubește prea Înfocat soția.” (P. Syrus) Există cu siguranță mult adevăr În acest paradox: Înșelăm „iubirea” cînd, În loc s-o spiritualizăm, o abatem de la menirea ei umană de a ne asigura, În primul rînd, o bucurie sufletească și o facem să aspire doar la satisfacții de ordin trupesc. * „Cea mai mare recunoștință pe care o poți dori de la unii oameni e să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
luptă și cînd vede fierul sabiei. Dar dacă e insultată În drepturile ei conjugale, atunci nu există suflet mai sălbatic decît al ei.” (Euripide, „Medeea”). Krimhilda iubește și ea pătimaș, iubește total, neștiind și neputînd face compromisuri: nimic nu o abate din drumul ei, nici măcar cei doi copii pe care Îi are, ea concentrîndu-și toate energiile În jurul nefericirii ei și al necesității răzbunării „marii ei iubiri”, care este Siegfried, ucis de mîna criminală a unor ticăloși („CÎntecul Nibelungilor”). Tenacitatea ei În
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
B. Gracian) Pentru că, ne spune D. Boileau: „...orice lingușitor trăiește pe socoteala celui pe care-l laudă”. * „Moralitatea e pentru suflet, ce este sănătatea pentru trup.” (M. Eminescu) „Moralitatea” este, de fapt, acel ceva care, atunci cînd vrem să ne abatem de la condiția noastră umană, ne face să rămînem totuși oameni. În aceasta constă, de altfel, forța omului: Își dă seama de faptul că este puternic doar atunci cînd Își păstrează o anumită ținută morală (un anumit respect față de sine). * „Mereu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
bucură pe scena istoriei. Ludovic al XIII-lea a fost numit și„cel drept“. Istoric, și-ar fi meritat titlul fie numai și pentru încrâncenarea cu care a urmat sfaturile lui Richelieu. A urmat un drum„drept“ fără să se abată de la traseul politic impus de cardinal. Însă contemporanii săi ne transmit, pe calea memoriilor oficiale și apocrife că regele s-a plecat sub jugul cardinalului, față de care nutrea sentimente contradictorii. Din sursele memorialistice aflăm că Ludovic al XIII-lea l-
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cameră își pregătește patul de veghe, iar curtenii se retrag. Prima impresie după prezentarea unei zile obișnuite din viața Regelui este aceea de rutină. Într-adevăr, Regele și-a îndeplinit aceste îndatoriri zi de zi, cu rigurozitate, fără a se abate de la aceste ritualuri nici măcar când era bolnav. însă, de asemenea, știa că invitații săi s-ar plictisi dacă nu le-ar oferi și ocazii de relaxare, de distracție. Din acest motiv, o atenție specială era acordată jocurilor, vânătorii și evenimentelor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de față, se pare că am putea vorbi de un scop comun, care ar și justifica prezența președintelui aici: rezolvarea problemelor existențiale imediate ale acestor oameni (casă, hrană, Îmbrăcăminte etc.) și, implicit, alinarea durerii provocată de nenorocirea care s-a abătut asupra lor. În consecință, este de așteptat ca actul de comunicare să nu conțină acte amenințătoare la adresa interlocutorului. Dialogul Începe cu următorul șir, neîntrerupt, de intervenții ale oamenilor adunați să-l Întâmpine pe președinte P: Viniț’ sî videț’ casa. X
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
la ce bun să respir. Așa-i și rugăciunea; nu sta să te tocmești! Asta e porunca, și împlinirea ei îți va aduce împlinirea vieții atât pe pământ, cât și în viața veșnică. împlinește canonul de rugăciune și nu te abate dela el.” Pentru a împlini toate cele creștinești spre mântuirea sufletului tău, trebuie să fii convins că nu-i îndeajuns numai să înveți și să cunoști rugăciunile, să cunoști rânduiala de împlinire a acestora, ci să simți toate acestea ca
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ne dea putere de muncă, înțelepciune, ca și noi să putem împlini poruncile lui pe pământ. Să împlinim ceea ce ne cere El în această lume așa cum îngerii le împlinesc în lumea cerească. După cum îngerii din cer nu se abat de la împlinirea voii lui Dumnezeu, tot astfel suntem chemați și noi oamenii să urmăm voia sa pe pământ, fără păcate și fără împotriviri și, mai ales, să trăim ca frații. Această cerere înseamnă să împlinim voia lui Dumnezeu pentru sfințirea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fără de păcat. Cel viclean este diavolul, cel ce a făcut ca această lege să intre în firea omului. Amăgindu-l pe om, el l-a făcut să-și mute dorințele ssufletuluiui de la cele îngăduite la cele neîngăduite și să se abată prin aceasta de la legea dumnezeiască, urmarea fiind lipsirea omului de viața cea veșnică, ce îi fusese dată după har. Sau se mai poate înțelege prin ispită acea pornire de bună voie a ssufletuluiui spre patimile trupului, iar prin cel viclean
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]