16,963 matches
-
încât nu e deloc întâmplătoare folosirea expresiei industrie a educației. Totuși, astfel de dezvoltări sunt promovate de unii, privite cu suspiciune de alții și contestate de reprezentanții universității consacrate. Universitatea a fost transformată într-un câmp de ciocnire a valorilor academice diversificate, concomitent cu configurarea unor transformări de un dinamism fără precedent, induse de tendințe de genul tocmai menționat. Universitatea-corporație și „industria educației” Discursul tradițional despre universitatea epocii moderne a fost în mare parte o combinație de termeni specifici emancipării statului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să accepte sub aceeași cupolă programe de studii în științe ale naturii și chiar să le cedeze supremația. Curând, vor apărea și programele de studii inginerești, ce vor face din inginer zeul constructiv cel mai important al epocii. Încet-încet, cultura academică se scindează în forma a ceea ce englezul C.P. Snow numea, prin anii ’50 ai secolului trecut, „cele două culturi” - științifică și umanistă - care au ajuns să comunice prea puțin între ele. Scindarea din cultura academică se îmbina însă și cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
important al epocii. Încet-încet, cultura academică se scindează în forma a ceea ce englezul C.P. Snow numea, prin anii ’50 ai secolului trecut, „cele două culturi” - științifică și umanistă - care au ajuns să comunice prea puțin între ele. Scindarea din cultura academică se îmbina însă și cu o transformare universitară ce ținea mai mult de tipul industrial de organizare capitalistă a muncii și a relațiilor. Martor al epocii și referindu-se la o tendință de „americanizare a universității germane”, Max Weber spunea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fabrică de managementul acesteia. O astfel de dezvoltare, ce anunța timid încă schimbările de amploare specifice unor epoci ulterioare, era pe atunci structurată atât în jurul modelului humboldtian de universitate, pentru care cercetarea și predarea erau două componente inseparabile în spațiul academic, cât și în jurul modelului școlilor superioare napoleoniene ce se racordaseră tot mai puternic la cerințele raționalității birocratice a statului modern. Intervine însă o schimbare importantă, pe care Max Weber o sesizează cu acuratețe: relațiile contractuale de muncă din universitate sunt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
studenți plătitori de taxe. Astfel de inițiative și practici îl fac pe un sociolog de talia lui Thorsten Veblen să scrie un memorandum despre „conducerea universităților de către oameni de afaceri” și să condamne tendința. Consecința acestor practici manageriale în lumea academică americană era deja conturată în acea perioadă, iar Veblen o consideră ca intolerabilă, fie și din perspectiva unei inevitabile și într-adevăr derogatorii comparații: Unul dintre locurile comune nescrise și de regulă nerostite, care se află la rădăcina politicii academice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
academică americană era deja conturată în acea perioadă, iar Veblen o consideră ca intolerabilă, fie și din perspectiva unei inevitabile și într-adevăr derogatorii comparații: Unul dintre locurile comune nescrise și de regulă nerostite, care se află la rădăcina politicii academice moderne, este acela că diverse universități sunt competitoare pentru traficul de instrucție vandabilă în același fel în care stabilimentele rivale din comerțul cu amănuntul concurează pentru clientelă”. Ieșirea din această stare, considerată ca patologică pentru lumea academică clasică și declarată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la rădăcina politicii academice moderne, este acela că diverse universități sunt competitoare pentru traficul de instrucție vandabilă în același fel în care stabilimentele rivale din comerțul cu amănuntul concurează pentru clientelă”. Ieșirea din această stare, considerată ca patologică pentru lumea academică clasică și declarată de T. Veblen ca o veritabilă „anatemă”, constă în „simpla înlăturare” a președinților de universități și a anturajului lor birocratic ce promovează acele practici comerciale ce sunt complet străine față de scopurile și practicile universitare tradiționale. Numai că
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
societățile actuale, nu numai în sensul că include operatori în domeniul cunoașterii, ci și cel mai numeros grup de persoane plătite mai ales de la bugetul public. Să observăm acum situația din România. În mare parte, tendințele sunt similare. În anul academic 2002-2003, gradul de cuprindere școlară al populației de 19-23 ani a crescut față de 1995-1996 cu 18,1%. În același interval, numărul de elevi și studenți ce revine la 100 de persoane de vârstă școlară (6-23 ani) a crescut de la 61
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu contribuții private tot mai mari. Implicația unei astfel de opțiuni este dublă. Pe de o parte, sursele private de finanțare nu se vor substitui celor publice, care oricum trebuie să crească și vor crește pentru a facilita expansiunea industriei academice solicitate de emergența economiei cunoașterii. Pe de altă parte, gestionarea bugetelor instituționale ale universităților se așteaptă să fie radical îmbunătățită, mai ales în condițiile configurării unei piețe europene a învățământului superior combinată cu piețele naționale și mai ales cu accentuarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sunt tentate de chemările pieței pentru a urma un alt curs decât cel pe care istoria i l-a hărăzit cu multe secole în urmă. Unele universități clasice, de fapt multe dintre ele, au părăsit deja traiectoria consacrată de tradiția academică, iar cele mai recent înființate funcționează în așa fel încât să fie diferite de modelul pe care vremurile înaintașilor l-au consacrat. Și totuși, în ciuda tentațiilor, sunt destule universități care încă perseverează pe calea clasică și nu numai că nu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
soarta universității contemporane, nu poate evita căderea în dilemă și nici nu poate să ezite în a prospecta eventualele riscuri asociate. Întrebarea este: se va transforma universitatea astfel încât să devină similară oricărei „organizații a pieței” sau își va conserva sistemul academic clasic de funcționare? Apărută cu mult timp înainte ca modernitatea să-și evidențieze mesajele, universitatea și-a urmat o cale proprie de construcție și funcționare. Pentru un timp, chiar s-a și opus formulelor modernității. Ulterior, mai ales în secolul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau spiritul universitar clasic. Nu-i exclus să se întrebe cât de autentică sau cât de fals gotică este acea arhitectură sau de ce s-a optat pentru această imitare târzie a unor construcții ce au consacrat faimoasa și irepetabila identitate academică „Oxbridge”. Perseverând pe calea găsirii unui răspuns, s-ar putea să descopere că aproape orice universitate, mai ales din spațiul Americii, dar și din Europa mai tinerelor națiuni, voia să imite în acea epocă a secolelor al XVIII-lea sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru unii, dar paralela lor aduce în prim-plan, pe de o parte, o universitate acreditată, frecventată de mulți, chiar dacă nici unul dintre universitarii vreunei universități consacrate de istorie nu ar accepta coșmarul gândului de a o include în rândurile instituțiilor academice, iar pe de alta, o universitate clasică, renumită pentru realizările ei mai vechi sau mai noi, dar din păcate aflată astăzi în luptă cu amenințarea unei decăderi financiare. Acest gen de situație nu-i tipic doar pentru spațiul academic american
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
instituțiilor academice, iar pe de alta, o universitate clasică, renumită pentru realizările ei mai vechi sau mai noi, dar din păcate aflată astăzi în luptă cu amenințarea unei decăderi financiare. Acest gen de situație nu-i tipic doar pentru spațiul academic american. Odată cu valurile puternice ale globalizării și mai ales cu extinderea pieței învățământului superior, poziționarea universităților clasice în spațiul academic s-a schimbat, au apărut noi instituții, competiția interuniversitară s-a accentuat atât la nivel național, cât și pe plan
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
păcate aflată astăzi în luptă cu amenințarea unei decăderi financiare. Acest gen de situație nu-i tipic doar pentru spațiul academic american. Odată cu valurile puternice ale globalizării și mai ales cu extinderea pieței învățământului superior, poziționarea universităților clasice în spațiul academic s-a schimbat, au apărut noi instituții, competiția interuniversitară s-a accentuat atât la nivel național, cât și pe plan internațional. Să ne uităm la noi: din 1990 până acum, nu numai că numărul universităților publice a crescut foarte mult
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acum, nu numai că numărul universităților publice a crescut foarte mult, dar avem universități private, centre de reprezentare a unor universități străine ce oferă servicii studenților români, învățământ superior la distanță etc. În deceniul precedent, universitățile publice ofereau și personal academic, și spații de închiriat pentru tinerele instituții private, pe când în prezent circuitul serviciilor este de multe ori inversat. Publicitatea serviciilor oferite de universitățile private este de câteva ori mai intensă decât a celor publice, iar numărul studenților dintr-o filieră
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
studenți cât mai mulți. Rezultă două rute diferite cu același rezultat: filiere instituționale distincte și diplome care le corespund, însă care sunt percepute ca având valori de întrebuințare, adică de certificare a angajării pe piața muncii, complet diferite. Arbitrii pieței academice actuale par să fie banii și valoarea diplomei. Numai că efectele acțiunii lor nu apar într-o convergență clară, în sensul că o diplomă mai valoroasă ar fi neapărat mai scumpă. În SUA, universitățile de elită trebuie să subvenționeze taxele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nivel minim acceptabil profesional. Cele două rute, atât de divergente, presează spre schimbări instituționale de adaptare la cerințele pieței calificărilor. Mai există însă o presiune puternică, spre întoarcerea în trecut, pentru a nu scăpa din vedere cele mai importante referințe academice. Iată, universitatea a fost dintotdeauna considerată ca o comunitate a oamenilor de știință, ca loc al gândirii libere și critice, al înțelepciunii și al adevărurilor mereu căutate. În secolul al XIX-lea, un filosof și un cardinal ca J.H. Newman
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
libere și critice, al înțelepciunii și al adevărurilor mereu căutate. În secolul al XIX-lea, un filosof și un cardinal ca J.H. Newman considera că a spune despre cunoașterea produsă în universitate că e utilă înseamnă a recunoaște irelevanța ei academică, iar la începutul secolului XX, sociologul T. Veblen susținea că numai cercetarea pură este de acceptat în universitate, cea aplicativă putând fi dezvoltată doar în centre de mai mică importanță, care să fie asociate cu afacerile rutiniere. Astăzi însă ar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la îndemână de comensurare a acesteia - banii - au avut mai mereu o importanță aparte. Orice privire în trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat al universității ne va arăta cum căutarea și multiplicarea resurselor financiare au fost un laitmotiv al politicilor academice. Poate că nu erau atât de vizibile sau atât de insistente, dar oricum erau acolo în universități. Recent însă, adică de vreo două decenii încoace, resursele financiare și-au extins influența, adică dominația, în aproape toate sectoarele lumii academice. Banul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
politicilor academice. Poate că nu erau atât de vizibile sau atât de insistente, dar oricum erau acolo în universități. Recent însă, adică de vreo două decenii încoace, resursele financiare și-au extins influența, adică dominația, în aproape toate sectoarele lumii academice. Banul este zeul absolut al universității contemporane, în sensul că dictează selecția și orientarea studenților, respectiv a predării și învățării, și comandă cercetarea, mai ales aplicativă, pentru că locul celei pure este îngustat la maximum. Pentru a face față, universitatea însăși
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
studenților, respectiv a predării și învățării, și comandă cercetarea, mai ales aplicativă, pentru că locul celei pure este îngustat la maximum. Pentru a face față, universitatea însăși a trebuit să se reinventeze, iar unii au proclamat-o „afacere”. Priviți în lumea academică din jur și nu va fi greu să descoperiți astfel de „afaceri”. S-a inventat chiar un nou vocabular de poziționare a universității pe piața academică: studenții sunt clienți, instituția este răspunzătoare față de guvern, dar mai ales față de clienți, de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a trebuit să se reinventeze, iar unii au proclamat-o „afacere”. Priviți în lumea academică din jur și nu va fi greu să descoperiți astfel de „afaceri”. S-a inventat chiar un nou vocabular de poziționare a universității pe piața academică: studenții sunt clienți, instituția este răspunzătoare față de guvern, dar mai ales față de clienți, de corporații, de alți finanțatori și donatori, universitatea trebuie să caute o nișă pe piață și să-și afirme marca, departamentul (sau catedra) este un „centru de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
antreprenor, iar instituția o corporație pentru profit. Schimbarea vocabularului nu este doar una simbolică, este vorba nu doar despre constituirea unei noi „industrii” pentru și în economia cunoașterii, ci și de o piață corespunzătoare. Antreprenoriatul burghez era perceput de lumea academică tradițională drept un rău necesar, ce într-adevăr ar aparține exclusiv lumii afacerilor, pentru ca acum să fie proclamat ca virtute aleasă a lumii academice, în care numai cei aleși excelează. Burton Clark, unul dintre cei mai prestigioși analiști ai învățământului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și în economia cunoașterii, ci și de o piață corespunzătoare. Antreprenoriatul burghez era perceput de lumea academică tradițională drept un rău necesar, ce într-adevăr ar aparține exclusiv lumii afacerilor, pentru ca acum să fie proclamat ca virtute aleasă a lumii academice, în care numai cei aleși excelează. Burton Clark, unul dintre cei mai prestigioși analiști ai învățământului superior contemporan, a publicat în 1998 un eseu în care susținea fără dubiu că „universitatea antreprenorială” este singura care se poate adapta la cerințele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]