9,323 matches
-
atic înalt ritmat prin pilaștri și decorat cu statui, pentru ca planul superior să susțină un front triunghiular. Desfășurarea gene‑ rală a fațadei cuprindea un număr de nouă travee. Axul principal al compozi‑ ției pus în valoare de frontul triunghiurilor, era accentuat și de ușa principală deasupra căreia se afla în registrul superior o fereastră circulară. Ușilor secundare care permiteau accesul în navele laterale, le corespun‑ deau panouri decorate cu baso reliefuri: statui integrate sistemului de coloane în istoria artei 94 și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lui Lorenzo de Medici și al lui Giuliano de Medici, duce de Memours. Planul de forma unui pătrat a impus imaginarea unei compoziții bazate pe axe de simetrie. Așezarea absidei, în care se află altarul capelei pe peretele opus intrării, accentuează axul longitudinal prin punerea în valoare a uneia dintre funcțiuni. Acoperirea acestui spațiu s‑a realizat printr‑o cupolă semisferică terminată cu un lanternou 63 fin, soluție care de altfel a fost destul de des întrebuințată în arhitectura Renașterii. Intradosul 64
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
fost destul de des întrebuințată în arhitectura Renașterii. Intradosul 64 cupolei este brăz‑ dat de nervuri a căror intersecție determină o decorație în casete. Acoperirea acestei capele de mici dimensiuni cu o cupolă reprezintă de fapt un procedeu prin care se accentuează dezvoltarea pe verticală a compoziției, obținându‑se astfel un efect general căutat, destinat să ascundă dimensiunile modeste ale monumentului 65. Pentru rezolvarea compozițională a celor patru pereți, au fost alese ele‑ mente de arhitectură care subliniază tendința de tratare verticală
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
au fost alese ele‑ mente de arhitectură care subliniază tendința de tratare verticală a spațiului: un arc de mari dimensiuni care se desfășoară pe întreg peretele cuprinde două ordine de arhitectură suprapuse care alcătuiesc două registre; cel inferior este dominant, accentuând faptul că în această zonă sunt dispuse mormintele. Pi‑ laștrii corintici dintre cele două registre sunt în așa fel grupați, încât încadrea‑ ză în zona centrală a fiecărui perete un alt arc de dimensiuni mai reduse. În funcție de destinația fiecărui perete
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pe zid, ci sunt cuprinse în nișe 70 Cf. e. Garin, o.c., 24‑28. 71 Cf. aa vv, Michelangelo, 14‑20. 72 Invito - sală de protocol. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 97 dispuse în grosimea zidului, accentuând în felul acesta prin jocul dat de um‑ brele și luminile care cad peste coloane, dar și prin tenta închisă a pietrei, compoziția verticală a vestibulului 73. Este posibil ca Michelangelo să fi adop‑ tat această dispoziție a coloanelor în urma
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
la Florența, capul cu gluga ascuțită a lui Nicodim contrabalansează corpul înclinat al lui Hristos mort (figura 18). Tema forțelor oponente nu are, bineînțeles, nici un echivalent în situația fizică; toate părțile blocului de marmură trag în jos. La Artemis, îmbrăcămintea accentuează puterea centrului în mijlocul corpului. Orice modificare a formei sau a poziției ar schimba totuși centrii compoziției sau ar crea alții noi. În figura fetei care și ridică cămașa peste piept, aparținând lui Reg Butler, brațele ridicate, amplificând zona capului, ridică
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Puterea atracției excentrice inferioare este diminuată atunci când masa principală a sculpturii este clar detașată de sol, ca în cazul unui cal sculptat în picioare. La călărețul lui Marino Marini (figura 19), arcul de curcubeu al picioarelor, gâtului și cozii calului accentuează organizarea centrică în jurul masei corpului, iar silueta călărețului, ridicându se de pe locul său, cu partea din spate ridicată și picioarele întinse, susține tema compozițională. Suspendat liber în aer, corpul animalului con stituie o provocare la adresa tiraniei solului. O abstracție geometrică
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de comprimare, este localizat sub mijlocul geometric al monumentului înalt de aproximativ 8 m și, probabil, tot sub centrul său de echilibru vizual. Această amplasare face în așa fel încât mare parte din greutate să tindă înspre partea inferioară, astfel accentuând apăsarea în jos a obeliscului invertit. Totuși, punctul de mijloc își exercită puterea centralizatoare legând sculptura într-un tot și creând astfel un focar de energie. Așa cum se întâmplă adesea, vectorii aflați în relație cu acest centru indică direcții opuse
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ponderea și localizarea sa la jocul forțelor compoziționale. Formate dreptunghiulare Formatul și orientarea spațială a ramei sunt determinate de natura picturii, influențând la rândul lor structura picturii. Știm deja că o ramă circulară sprijină mai puternic centricitatea unei compoziții și accentuează ceea ce se petrece în mijloc. Aceasta cuprinde și forme simetrice mai complexe din punct de vedere centric, cum ar fi ramele cvadrilobe din anumite reliefuri gotice sau renascentiste (figura 30). O ramă dreptunghiulară face ca axele excentrice să domine astfel
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ieșirile cu țintă precizată. Într-o pictură de gen, un peisaj sau o scenă cu multiple personaje va fi în mod normal necesară o extensie orizontală, în timp ce un portret în întregime sau o cascadă vor suscita verticalitatea. Formatul pe înălțime accentuează verticalitatea picturii. El face ca figura reprezentată să pară mai înaltă, iar cascada mai strâmtă și alungită. Într-un peisaj de format orizontal, cascada ar pierde din baza sa intensivă, însă ar căpăta un accent specific prin contrastul oferit de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
erau mai compacte decât secțiunea de aur, cele verticale în mai mare măsură decât cele orizontale. Aceste preferințe pot reflecta pur și simplu cerințele compoziției, ele însă mai pot indica și faptul că atunci când un dreptunghi presupune o schemă care accentuează anumite tendințe vectoriale, el ia proporții diferite. În asemenea condiții, dreptunghiul bine proporționat altfel al secțiunii de aur poate apărea drept dezechilibrat. În figura 31, dreptunghiul 34 : 21 este supus la două tensiuni direcționate diferit. O problemă asemănătoare suscită interioarele
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
denumite rama acesteia. Dacă o cameră este cilindrică - de exemplu, holul interior al unui baptisteriu -, centrul său devine de maximă importanță. Acest lucru este valabil și pentru camerele pătrate în care egalitatea axelor excentrice susține centricitatea. O cameră dreptunghiulară va accentua excentricitatea, având într-un fel conotațiile unui coridor. Asta va face ca o masă să pară mai lungă sau mai scurtă, în funcție de felul în care este plasată (figura 32). Ea va mai da mesei impresia fie de conformare la fluxul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
aranjamentul mobilei. Poziția surselor de lumină, distribuția luminozității și valorilor coloristice, amplasarea ușilor și ferestrelor vor afecta și ele aparența perceptibilă a proporțiilor de bază ale unei camere. Figura 33 Ambiguitatea îngrădirilor dreptunghiulare a mai fost menționată. Ele servesc centricitatea accentuând partea mediană, dar formează și o grilă de vectori excentrici care se intersectează în alte unghiuri drepte. Dimensiunea în lungime a unei camere creează mai degrabă o simetrie axială decât una centrală. Axa spațială introduce un factor temporar prin sugerarea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
El se comportă atât de mult ca un tondo în mediul înconjurător, încât îl putem numi un tondo interior. Caracterul distinct al formei rotunde mai poate fi observat la capul Creatorului, care apare înconjurat de un nimb circular. Rotunjimea centrică accentuează cele două forme prin cipale ale compoziției și le leagă printr-o axă verticală excentrică, ce fixează cei doi centri mobili de dreptunghiul ramei. Acțiunea picturii culminează cu interacțiunea dintre capul foarte energic al Creatorului și lumea căreia i-a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
aici în fața unei asonanțe față de rotunjimea prin care formatul ramei influențează formele compoziției. În Madonna della Sedia (vezi figura 47) văzusem acest lucru exemplificat de volumele rotunde ale membrelor ce alcătuiau compoziția tondoului. Un exemplu perfect al unei rame ovale, accentuând tema subiectului picturii, este precupeața de ouă a lui Boucher (figura 55). Afinitatea dintre cadrul oval și ouăle din coș trece neobservată pentru cumpărătorul care dosește ouăle cu mâna dreaptă, ciupind fata bucălată cu mâna stângă. Tinerețea clocotitoare a formelorrotunde
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
concepție asupra naturii umane. De fapt, constituie o decizie care trebuie luată în seamă de fiecare dată când este reprezentată o figură umană. În istoria dansului funcționează o distincție între stilurile centrate pe regiunea superioară a corpului și celelalte, care accentuează zona pelviană. La Meri, descriind diferența dintre dansul oriental și cel occidental, afirmă că și mai adaugă că . În dansul modern occidental, acțiunea își are originea în centrul de echilibru al corpului. Într-un articol mai vechi al meu l-
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
microtemă. Mult mai greu sesizabilă, dar tot atât de importantă pentru înțelegerea adecvată a compoziției este divizarea verticală din peisajul lui Bellini (figura 81). Divizarea este abia indicată de profilul stâncilor din prim-plan, croind drum perspectivei cuprinzătoare a fundalului. Axa laterală accentuează o demarcare și mai mare între călugărul cu chilia sa rupestră din partea dreaptă jos și priveliștea naturii înfloritoare din stânga sus. Oarecum într acolo se lasă bănuită localizarea apariției invizibile către care este orientată exaltant privirea Sfântului Francisc. Acest vector excentric
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
vectori un sistem centric devine un focar de forțe. Gândiți-vă acum la axele de echilibru în jurul cărora, așa cum am văzut, sunt organizate multe compoziții. Ele sunt cu siguranță centri determinați de localizarea și ponderea lor, însă forma lor alungită accentuează și faptul că sunt totodată vectori, forțe direcționate ca săgețile, orientate în anumite direcții. Dacă, pe de altă parte, deosebim obiectele vizuale, numindu-le volume sau vectori, adoptăm o simplificare convenabilă care trebuie manevrată cu precauție. Volumele ne impresionează în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
probat anterior, tinde să confere dominanță planului frontal, în dauna adâncimii. În ciuda stilului său, altfel realist, ceva din frontalitatea plată a icoanelor medievale supraviețuiește în pictura lui Bouts. În aspectul său frontal, compoziția este ierarhică. Formatul pe înălțime al tabloului accentuează caracterul gotic al verticalității sale vectoriale. Personajul lui Hristos, încadrat și solemn întronat de căminul dindărăt, apare supradimensionat față de dis cipolii așezați în jurul său și în partea centrală inferioară. Iuda stă, așa cum se cuvine, jos și în afara centrului. Mai mult
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
navei până în centrul sanctuarului. Transformarea crucii grecești din planul original al lui Bramante pentru catedrala Sf. Petru în crucea latină din forma sa finală este exemplul clasic al unei astfel de combinații. În orice clădire, liniaritatea navei și a colateralelor accentuează circulația în des fășurarea temporală, în timp ce spațiul central, intersecția, este atemporală perceptiv prin suprimarea liniarității vectorilor și simbolic prin oprirea credincioșilor pentru un moment de reculegere. Este adevărat că o încrucișare poate fi o simplă suprapunere a două culoare liniare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Perceptiv, relația dintre „figură” și „plan” apare răsturnată: în plan, coridoarele nu sunt nimic mai mult decât fundalul care separă cele patru blocuri de camere unul de altul. Cu toate acestea, pentru vizitator, coridoarele sunt canale reale ale rețelei vectoriale, accentuând căile de comunicare dintre exterior și interior. Privind planul de bază din „zbor de pasăre”, vila lui Palladio pare o mică fortăreață închisă. Ea se dezvăluie vizitatorului conform concepției care i-a stat la bază, ca loc vesel, ospitalier. Centricitatea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
perspectiva predării, profesorul devine organizator al unor experiențe de învățare relevante pentru elevi și poate spori această relevanță prin utilizarea unui larg evantai de instrumente și resurse didactice. Problematizarea, lucrul pe proiecte, negocierea devin puncte de reper al predării. se accentuează latura pragmatică a aplicării curriculum-ului: profesorul face legătura directă și evidentă între ce se învață și de ce se învață. Modelul proiectării curriculare de la învățământul general a condus în practică la o separare între conținuturi și obiective. Această structură curriculară
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
acesteia în unitatea de învățare; 2. Stabilirea obiectivelor operaționale; 3. Selectarea și prelucrarea conținutului; 4. Elaborarea strategiei de instruire și autoinstruire; 5. Stabilirea structurii procesuale a lecției/activității didactice. Considerăm că această structură nu trebuie să fie rigidă, inflexibilă; dimpotrivă, accentuăm faptul că numărul etapelor unei lecții/activității didactice poate fi variabil. Nu există etape absolut obligatorii, iar succesiunea lor se poate modifica, de la caz la caz. Structura procesuală a unei lecții (ne vom referi la lecția instrumentală, caracterizată prin activitatea
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
constituită în scopul realizării unor obiective instructiv-educative. Aceste ținte sunt realizate prin intermediul demersurilor comune de învățare școlară, orientare profesională, activități didactice și extradidactice, acțiuni de muncă, creație, sport etc. Astfel funcțiile profesorului diriginte conturează sarcina, rolul și destinația acțiunilor acestuia, accentuând raporturile existente în interiorul actului educativ. Funcțiile dirigintelui sunt desfășurate gradual: 1. Funcția de comunicare/informare; 2. Funcția de culturalizare; 3. Funcția de consiliere/asistență psihopedagogică. Această funcție vizează realizarea eficientă de către diriginte a următoarelor acțiuni de: a) motivare; b) animare
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
și continue a personalului didactic pornea de la o înțelegere predominant behavioristă și academică. Paradigmele moderne asimilează statutul cadrului didactic unui membru al unei structuri organizaționale (școala) și unei comunități (locale, profesionale) solicitând o accepare diferită a rolurilor și identităților profesionale, accentuând latura pragmatică. Cea mai importantă latură a formării inițiale este profesionalizarea inițială, pregătirea individului pentru profesiunea didactică. Programele de formare inițială au ca finalitate formarea competețelor specifice pentru profesiunea didactică, dar parcurgerea unui program de formare inițială nu este suficientă
Sistemul form?rii ini?iale a cadrelor didactice ? un pas ?nainte ?n optimizarea mobilit??ii ?n carier? by Tanislav Maria Teodora [Corola-publishinghouse/Science/83982_a_85307]