24,560 matches
-
foarte mici. Se poate spune că majoritatea mîinii de lucru lucrează la negru, pe perioade determinate. Un alt dezavantaj al Indiei îl constituie infrastructura foarte proastă. Dacă industria IT nu are nevoie de ea, cea producătoare are. Iar autostrăzile, podurile, aeroporturile, căile ferate, alimentările cu apă, cele cu curent electric etc. fie lipsesc, fie sunt într-o stare proastă. Transporturile sunt un adevărat coșmar, mai ales în sezonul musonului, făcînd să se piardă 40% din producția alimentară. Această stare de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
lucrurile stau cum le-a zugrăvit presa. Se cheltuiesc risipit bani grei din împrumuturi, transporturile și termoficarea sunt tot în cvasifaliment, șoseaua de centură a fost părăsită imediat ce s-au făcut poze cu dl. ministru executînd prima lovitură de tîr-năcop, aeroportul e tot cum îl știți, drumurile județului la fel, proiecte externe și noi finanțări nerambursabile ioc, etc. Pînă și Politehnica, mîndria Iașiului nostru cultural, își consolidează serios o poziție retrogradabilă. Curat murdar, coane... 4.7. AMBIGUITATE CONSTRUCTIVĂ Inițiativa Universității "Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
deși încărcătura istorică și forța economică fac să pălească orice comparație. Dar pentru așa ceva nu avem bani. Apoi, pentru a fi oraș cultural european, îți trebuie niște căi de acces cît de cît civilizate, o infrastructură de transport, care va să zică. Or, aeroportul nostru e o rușine pe obrazul tuturor autorităților, iar ca să vii cu trenul în condiții mizere îți ia cam tot atîta timp ca și pe vremea lui Carol I. Nu mai vorbesc de infrastructura rutieră care leagă Iașiul de mănăstiri
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Iași-ul între marile orașe ale Europei, cu vocație de centru cultural european, centru de pelerinaj, centru de excelență tehnologică, cu efecte de antrenare spre est, fiind cel mai estic mare oraș din Europa. În aceste condiții, ale lipsei unui aeroport ca lumea, ale absenței unui spirit antreprenorial veritabil, a oricărei politici de facilități fiscale, patrimoniale, comerciale, ban-care, ale nevalorificării elementelor de atractivitate pentru marele capital pe care le avem și pe care le voi dezvolta altădată, în lipsa marilor proiecte de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
noi oferte și cereri relative la spațiu-timpul consumului. În vreme ce mobilitatea se intensifică, iar indivizii au din ce în ce mai puțin timp pentru cumpărături, unele locuri de tranzit încep să semene tot mai mult cu niște centre comerciale mai mici sau mai mari. Astfel, aeroporturile devin locuri ale hiperconsumului, cu mici magazine, duty-free, fitness-center, piscină, hoteluri, restaurante. În Japonia, gările seamănă mai degrabă cu niște centre comerciale decât cu locurile de unde se ia trenul. În Franța, responsabilii SNCF vorbesc de „aducerea orașului în gară”: în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
III, comerțul vine spre el, amenajând spații de vânzare în funcție de orele de frecventare și de fluxul de pasageri. Asistăm la transformarea progresivă a spațiilor monofuncționale odinioară în subregim consumativ în arii hipercomerciale polifuncționale: cifra de afaceri pe metru pătrat în aeroporturi este acum superioară celei a „marilor suprafețe” comerciale, iar magazinele din gări au un randament superior celui al magazinelor din centrul orașelor 24. Unui spațiu-timp discontinuu i se substituie un fel de continuum spațio-temporal comercial. Pretutindeni este momentul optimizării comerciale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
majoritatea consumatorilor vor să petreacă mai puțin timp la cumpărături, casele rapide și distribuitoarele automate proliferează. Pentru a nu pierde timp, tot mai mulți francezi își fac cumpărăturile la ora prânzului și preferă magazinele din spațiile de transport (gară, metrou, aeroport, stații de alimentare cu carburanți). Fast-food-urile au o clientelă tot mai numeroasă. Industriile agroalimentare propun un evantai crescând de produse cu utilizare rapidă, feluri de mâncare gătite, semipreparate. Decathlon tocmai a lansat un nou cort pentru camping care, odată ce-i
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
țării, care cuprinde peste 200 de fabrici. Aceste orașe și centre urbane adăpostesc peste 60% din populația statului Guanajuatoxe "Guanajuato". Numeroase companii naționale și transnaționale sunt localizate în interiorul și în jurul orașelor și beneficiază de acces facil la șosele bune, la aeroporturi și trenuri, la terenuri dintre cele mai fertile, la apă, la electricitate, precum și la cele mai bune servicii medicale și juridice, la școli, centre comerciale și posibilități variate de petrecere a timpului liber. Aceste centre urbane exportă și forță de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de serviciu angajați pentru curățarea birourilor sau a străzilor. Femeile lucrează, de obicei, în gospodăriile celor avuți ca menajere sau îngrijitoare, dar își pot găsi de lucru și ca femei de serviciu în clădiri de birouri, centre comerciale, universități, școli, aeroporturi, bănci și centre de sănătate. În Pennsylvania, bărbații din Guanajuatoxe "Guanajuato" lucrează, cu precădere, în ciupercării, la culegerea și ambalarea ciupercilor, dar și ca grădinari. Unii muncesc în fabrici, curățătorii sau restaurante. De remarcat este faptul că majoritatea emigranților din
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
la numărul maxim de ani pentru care se realizează previziuni în cadrul analizei cost-beneficiu. Perioadele de referință orientative, pe tipuri de sectoare sunt: Sector Perioada de referință (ani) Energie 25 Apă și mediu 30 Căi ferate 30 Drumuri 25 Porturi și aeroporturi 25 Telecomunicații 15 Industrie 10 Alte servicii 15 Sursa: Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects - Structural Funds, Cohesion Fund and Instrument for Pre Accession, European Commission, 2008. b) Analiza opțiunilor<footnote http://www.metodologie.ro/analizaoptiunilor.htm footnote> constă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
armonizarea priorităților naționale cu obiectivele majore de convergență ale politicilor europene. Nu în ultimul rând, ar fi de dorit și o implicare mai activă a sectorului privat în proiecte de mare anvergură la nivel național, de genul construcțiilor de autostrăzi, aeroporturi, spitale; însă este absolut necesară punerea la punct a bazei legale care să reglementeze într-o manieră clară și eficientă parteneriatul publicprivat, în linie cu recomandările CE. 1.7. Modele de creștere economică bazate pe investiții 1.7.1. Aspecte
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
pe termen mediu și lung; 3) oportunități: o infrastructură cu largi posibilități de dezvoltare, inclusiv cheltuielile pentru refacerea mediului; stabilitate și dialog social bazat pe parteneriat public-privat; o piață de desfacere de peste 21 de milioane de locuitori; existența mai multor aeroporturi internaționale (București, Suceava, Arad etc.); legislație compatibilă cu acquis-ul comunitar; dezvoltarea anumitor domenii în cercetare-dezvoltare-inovare în România; 4) riscuri: exploatarea nerațională a resurselor naturale și problemele de mediu (pădurile); riscul prețurilor transferate. Produsele sunt fabricate la noi în țară, apoi
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
oarecum prieten) sub pretextul că vrea să citească unele cărți din biblioteca Patriarhiei.” „Sursa [„Mircea”n.a.] vă informează despre T.R. care a venit în Oradea pentru tratament la „Felix”, unde a stat circa 15 zile. Sursa l-a întâmpinat la aeroport cu preasfințitul S., după care a venit la Episcopie și a servit cina. Sursa l-a dus la „Felix”, iar la plecare a venit și a dormit o noapte, ca a doua zi să plece la București. T.R. a fost
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Europene. Printre actele de realism politic destinate să accelereze primirea noastră în NATO, trebuie menționată decizia din 1999 a președintelui Emil Constantinescu de a acorda drept de survol avioanelor militare ale NATO care bombardau Iugoslavia, punându-le totodată la dispoziție aeroportul din Timișoara, măsură criticată la vremea respectivă de lideri ai opoziției și de unele ziare ca fiind o abatere de la valorile prețuite de populația românească. Un act și mai evident de Realpolitik a fost decizia guvernului Năstase din 2003 de
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
peste obstacole, Înglobându-le În planul original, de a minți cu Îndemânare, dând de crezut că mințea deschis și deliberat. O Încântau lucrurile false, le colecționa de peste tot și apoi le uita În coșurile de gunoi de prin hoteluri și aeroporturi, le făcea cadou cameristelor, telefonistelor și stewardeselor: false cristaluri de Murano, false dantele de Bruxelles, false bronzuri vechi, false miniaturi din secolul XVIII, cumpărate prin talciocuri stradale. Se mișca În voia ei printre toate acelea, conferindu-le valoare cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
călăului nu le garantează nimic. Croatul continua să dea paginile albumului. În fine, l-a Închis. - Dar Încearcă, a spus. Aproape toți, În realitate. Și unii izbutesc. Privea, gânditor, coperta albumului Închis. O fotografie alb-negru, asfaltul șoselei care venea de la aeroportul din Saigon: o femeie moartă pe carosabil, cu un copil mort În brațe. Ceva mai Încolo, soțul ținea de mână alt copil. Morți amândoi. Între ei, o pălărie conică de pai, Într-o baltă de sânge. Nu era fotografia preferată
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
spusese lui Faulques În noaptea aceea, pe când beau suc de fructe În barul abstinent al hotelului Meridien, râzând cu hohote când Își aminteau. Vreau unul pentru mine singură, să-l duc În spate cu rucsacul și să-l cresc prin aeroporturi, hoteluri și tranșee. Ce-am să mă fac altfel, când are să ia sfârșit dulcea noastră camaraderie? În noaptea aceea se iubiseră până În zori, În tăcere, fără să se oprească nici pentru alarma de rachete Skud irakiene, deschizând gura doar ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
dis-de-dimineață bagajele, cu o rutină precisă, oprindu-se În prag Înainte de a Încuia ușa, aruncând o ultimă privire În jur, ca să verifice că tot ce lăsa În urmă era curat și În ordine. Stând Într-un taxi În drum spre aeroport, străbătând străzile pustii ale unui oraș adormit, neștiind dacă avea să se mai Întoarcă sau nu acolo. - Păi, va trebui să te mulțumești cu ce ai, a spus În șoaptă. A rămas cu capul sprijinit de trunchi și a continuat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
în continuare câteva situații și mai multe tipuri de răspuns pentru fiecare. Asociați fiecare tip de răspuns cu posibila orientare culturală a individului. Explicați asocierea făcută (exercițiu tradus și adaptat după Hofstede, et al., 2002, pp. 76-82) . (i) Sosiți pe aeroport într-o țară străină, cu scopul de a participa la o întâlnire de afaceri extrem de importantă. Sunteți întâmpinat de o tânără drăguță în jeanși. Ce gândiți? a) Probabil este secretara omului de afaceri cu care urmează să mă întâlnesc. (masculinitate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
jeanși. Ce gândiți? a) Probabil este secretara omului de afaceri cu care urmează să mă întâlnesc. (masculinitate) b) Probabil e chiar omul de afaceri cu care urma să mă întâlnesc. (feminitate, tolerarea incertitudinii) c) E plăcut să fii întâmpinat la aeroport de o persoană drăguță. (colectivism) d) Cum își permite să vină așa îmbrăcată pentru a mă întâmpina? (distanță față de putere) e) Trebuie că e o greșeală. E clar că eu ar trebui să fiu întâmpinat de un domn bine îmbrăcat
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
zece publicuri, văzute că „tipuri ideale” (Tabelul 1Ă. Tabelul 1. Emoțiile activate de atacul terorist asupra Turnurilor gemene (după Kemper, 2002, 67Ă Publicuri Emoții Furie Tristețe Frică Plăcere Rușine Vinovăție Newyorkezi/cei mai mulți americani X X X1 Agenți de securitate din aeroporturi X X2 X(?A X(?A Pacifiști/Stânga academică X X3 Islamiști fundamentaliști/ Dreapta radicală X Islamiști moderați X X4 X Israelieni X X5 Aliații SUA autentici X Aliații SUA oportuniști X6 Teroriștii X Musulmanii din SUA X X7 Notă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
X Islamiști moderați X X4 X Israelieni X X5 Aliații SUA autentici X Aliații SUA oportuniști X6 Teroriștii X Musulmanii din SUA X X7 Notă X1. New-yorkezilor și celor mai mulți americani - frică de un nou atac X2. Agenților de securitate din aeroporturi - frică de o posibilă pierdere a locului de muncă X3. Pacifiștilor și intelectualilor de stânga - frică să nu devină țintă loviturilor civile în SUA X4. Islamiștilor moderați - frică de răzbunarea SUA și de sporirea agresivității Israelului împotriva terorismului X5. Israelienii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ore (2); părinți (2); pierdere (2); pierdere de timp (2); prietena (2); răbda (2); rămîne (2); răspuns (2); scaun (2); sosește (2); stau (2); timp pierdut (2); timpul (2); vara (2); vacanță (2); venire (2); vrea (2); în zadar (2); -; aeroport; afară; aleargă; alege; amînare; are; așteaptă; așteaptă-mă; așteptarea; a avea nevoie; banca; băiat; bătrîni; bucurie; bun; calm; călare; ceasul; cere; ceva; cine; cînd?; clipă; cointeresat; coleg; colega; copil; copilul; Crăciunul; credincios; credință; nu continuă; cugetînd; cunoaște; curs; dacă; degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ore (2); pauză (2); pierdere (2); a pleca (2); plictisitor (2); ploaia (2); ploaie (2); prost (2); punctual (2); rabdă (2); sală (2); sosi (2); stație (2); stătea (2); tîrziu (2); troleibuz (2); vara (2); veni (2); zadarnic (2); acasă; aeroport; agitație; agonie; aici; alergare; altceva; armată; băiatul; cadou; cafea; calm; casă; căpșune; cărare; căuta; a căuta; un ceas; ceasul; ceva la schimb; chin; un copil; copilul; cozi; cu răbdare; da cum să nu; de mult; des; destin; deșteaptă; dezamăgire; din
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apărea (4); călătorie(4); întîlnire(4); poposi(4); revedere(4); timp(4); acum(3); aici(3); casă(3); degrabă(3); devreme(3); drum(3); mama(3); mașină(3); musafiri(3); punctualitate(3); a pleca(3); a venit(3); vin(3); aeroport(2); apare(2); autobus(2); bagaj(2); clona(2); copil(2); departe(2); grabă(2); loc(2); merge (2); oaspete(2); oaspeți(2); oboseală(2); pleacă(2); plecare(2); primăvară(2); revenire(2); rude(2); timpul(2); undeva(2); vara
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]