5,895 matches
-
cu toții suntem datori pentru memoria lui Ioan Popescu ca să ajutăm, după puterile noastre, pe fiul său. După cum am arătat mai sus, fiul locuiește în Tg.236 Ocna strada Sfinții Voevozi No. l, unde i se poate trimite ajutorul cetățenilor, al amicilor și foștilor elevi ai decedatului Ioan Popescu.” Bârlad, 14 Septemvrie 1902. Un cetățean pensionar. Tot în analele Academiei se reproduce din ziarul „Vocea Tg. Ocna”, anul II, No.7, din 10 iunie 1904, următoarea scrisoare „Despre recompensa ce s-ar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
d-le director, vă urez sănătate, răbdare și să urmați în toate, ca unicul fiu, faptele scumpului părinte Ioan Popescu, respectând memoria ca pe o icoană, căci într adevăr sfânt a fost pentru țăranul Român, pentru nația Română. Ca vechi amic al scumpului d-stră părinte, te rog a primi sincerele noastre salutări, și să-i fie eternă memoria lui Ioan Popescu.” L. B. din Bârlad 238 Bustul lui Ioan Popescu din fața Școlii Normale - Bârlad avea să fie inaugurat abia la 3
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vara aceasta pentru studii prin părțile noastre” și ”și‐a improvizat un mic atelier în târgușorul Murgeni (Tutova)”; că „Țara de jos”, revistă de cultură și literatură din București apare în ultimul număr reorganizată „având în comitetul de conducere pe amicul și colaboratorul nostru dl. Sterian Dumbravă, cunoscutul publicist și avocat, secretarul Ligei Culturale, un element de valoare în mișcarea culturală a Bârladului. Dânsul va reprezenta revista bucureșteană în localitate.” O zi îngrozitoare la munte, poveste adevărată, semnată de Dumitru Fărcășanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de fapt dorința unui „la mai mare!“? De aceea îl acceptă cu ușurință pe viitorului cumnat, Rică Venturiano, de a cărui neîndoielnică ascensiune nu se poate să nu profite. Până și Nae Ipingescu, ipistatul, e recomandat pe lista persoanelor ca amic politic al căpitanului. Acesta se pune în serviciul partidului pe care el însuși se sprijină, recrutând forțat până și bolnavi, cum este cazul lui Tache Pantofarul de la Sf. Lefterie, special vizat, ca finul lui Popa-Tache. 2.5. Sentimentul dragostei în
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
că acest filfizon este una și aceeași persoană cu autorul editorialului din jurnalul „Vocea patriotului naționale“, articol pe care îl citește Ipingescu și îl comentează lui Jupân Dumitrache. Iată și faimosul text în jargonul latinist al vremii: „București 15-27 Răpciune. - Amicul și colaboratoarele nostru R. Vent..., un june scriitor democrat, a cărui asinuitate o cunoaște de mult publicul cititor, ne trimite următoarea prefațiune a unui nou op al seu. I dăm astăzi locul de onoare, recomandând cu căldură poporului suveran scrierea
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
și colaboratoarele nostru R. Vent..., un june scriitor democrat, a cărui asinuitate o cunoaște de mult publicul cititor, ne trimite următoarea prefațiune a unui nou op al seu. I dăm astăzi locul de onoare, recomandând cu căldură poporului suveran scrierea amicului nostru: Republica și Reacțiunea sau Venitorele și Trecutul. - Prefațiune. - «Democrațiunea romană sau mai bine zis ținta Democrațiunii romane este de a persuada pe cetățeni, că nimeni nu trebuie a mânca de la datoriile ce ne impun solemnaminte pactul nostru fundamentale, sfânta
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
explică, aceștia trăiesc din plin conștiința stării lor de superioritate în viața publică locală. Farfuridi așteaptă să fie desemnat candidat din partea partidului liberal; în realitate este un prost cu pretenții și cu aere de finețe vicleană; este mereu dublat de amicul Brânzovenescu, care-l temperează în accesele sale violente. Vorbind despre partidul liberal, Farfuridi spune: Adică partidul nostru: madam Trahanache, dumneata, nenea Zaharia, noi și ai noștri. El definește astfel partidul prin interesele foarte restrânse, subiective și personale ale castei din
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
și personale ale castei din care face parte. Iordache Brânzovenescu, prietenul nedespărțit al lui Farfuridi, are în piesă un rol asemănător cu cel jucat de Ipingescu față de Jupân Dumitrache în O noapte furtunoasă. Este mereu pus în inferioritate de personalitatea amicului său, dar în același timp îl dublează pe acesta cu fidelitate, întocmai ca o umbră. Ne concentrăm acum atenția asupra lui Zaharia Trahanache, venerabilul șef al lumii politice locale, convins, așa cum am spus mai sus, că este un adevărat stâlp
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
îi rezervă atâtea frustrări, adolescenta, apoi tânăra femeie nu-și reprimă deloc simțul hipertrofic al ridicolului. În râsul ei zvâcnește nervul unei inteligențe tăioase, care sloboade „acidități” ori de câte ori ceva n-o mulțumește. Nu scapă de examenul necruțător nici mintoșii ei amici dintr-o generație scânteietoare, nemaivorbind de profesorii de la facultate, portretizați corosiv, cu un subiectivism mândru de sine. Mai apropiată se simte hiperlucida de Nae Ionescu, căruia îi poartă o admirație în care se percepe o undă afectivă, de Emil Cioran
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
împreună cu partidul său de mucava. În finalul carierei sale, Traian Băsescu își va aminti de aventurile sale marinărești și de cântecul îndrăgit de marinari:”să’ fii bucătar marinar, pe vas uragane să înfrunți”. Președintele suspendat se va detașa de amicii săi din Partidul Democrat-Liberal chiar dacă aceștia l-au sprijinit, înainte și după referendum. De ce? Pentru că îi este lehamite de permanentul sluj, pe care aceștia l-au făcut în fața lui probabil că într-o criză de luciditate politică, Traian Băsescu va
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
sau Cătălina, fiind de părere că, mai degrabă, Ileana Cosânzeana e cea care ne călăuzește. Discuția ajungea, inevitabil, la o Cosânzeană a zilelor noastre. Ani la rând, îl privisem cum căuta asiduu compania unei frumoase blonde din cercul nostru de amici, ceea ce părea foarte firesc, pentru că eram convinsă, și încă mai cred că Andrei își îndreaptă privirile, îndeosebi, către femeia-decor, fluidă în imagine și neproblematică în relație. Când i-am spus-o, s-a revoltat, însă am căutat să-l lămuresc
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
evreilor în favoarea emigrației. În 1882, Leo Pinsker 308 a publicat eseul "Autoemanciparea" (Rusia) prin care cerea evreilor să se implice în salvarea entității naționale evreiești; datorită lui Pinsker se pun bazele societății Hibbat Zion, cunoscută sub numele de Hovevei Zion (Amicii Sionului/Iubitorii Sionului) ce își propunea afirmarea spațiului național evreiesc, avansarea colonizărilor evreiești în Palestina și în zonele învecinate, propagandă uzanței de folosire a limbii ebraice că limba națională.309 În timp, au apărut și alte societăți similare care militau
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
mai multe licee din capitală. Devine membru al Societății Scriitorilor Români în 1944. A fost, un timp, inspector în Direcția Artelor și în Direcția Generală a Teatrelor de pe lângă Ministerul Culturii Naționale și al Cultelor. În 1927 C. editează revista școlară „Amicii culturii”, unde îi apare și prima poezie; adevăratul debut are însă loc în 1928, în „Arhivele Olteniei”. Semnează și A. Craiov, Figaro, Ky-Res-Ku (Jiji). Colaborează la „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Gândirea”, „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „România
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
solie la împăratul latin să-i amintească ce vecin de soi are. Împăratul îi răspunde printr-o scrisoare plină de batjocură: ,,Ioniță nici nu se cade să se privească ca și cînd ar avea relații cu regii ca cu niște amici, ci numai ca sluga cu stăpînul și conform acestora să se adreseze pe viitor în scrisorile sale, în caz contrar, latinii vor ridica armele asupra lui chiar, vor pustii în buna lor voie țara Moesiei, pe care el și așa
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Poligraful, specializat în colportaj, prelucrări, compilație și pastișă, a publicat poezii, povestiri, nuvele, amintiri de călătorie, romane, drame, comedii, vodeviluri, articole de popularizare a literaturii române și străine, tălmăciri în și din limba română. A colaborat la „Albina Carpaților”, „Familia”, „Amicul familiei”, „România liberă”, „Universul” și, cu totul întâmplător, la „Convorbiri literare”. Cu mediocritate pretențioasă, versificatorul, prolific, imită și amalgamează, în Ciarda albă (1879) și în Harpă și caval (1880), orientări și motive diverse, curente în epocă. Același mixtum compositum și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]
-
Pentru unele nume s-au folosit și date din monografii, studii sau arhive. Acestea sunt indicate la nota de subsol. 10 D.J.A.N. Suceava, Fond personal Nicodim Ițcuș, dosar 151. 11 În "Eugen Pohonțu (1897-1992) și Societatea artiștilor și amicilor artelor plastice din Bucovina", în Vasile I. Schipor, Bucovina istorică..., p. 375. 12 În "Filimon Rusu, 1882-1957 - istoric, memorialist, culegător de folclor, publicist", în Ibidem, pp. 350-370. 13 Materialele la care facem referință sunt: Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea: material
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și artă română”, „Adevărul”, „Pagini literare”, „Constituționalul”, „Noua revistă română”, „Universul”, „Luceafărul” „Convorbiri” (și „Convorbiri critice”), „Flacăra”, „Universul literar”, „Viața românească” și, bineînțeles - ca membru al Junimii -, la „Convorbiri literare”. A semnat o singură dată cu numele întreg (poemul Versuri. Amicului C.D.), în „Revista contimporană” (1874). În rest, cu inițiale, cu numele mic (Luca, Ion, I. Luca), în forme abreviate și răsucite (Car, Rac, NOI), în fine, cu pseudonime - Caracudi, Falstaff, Farsor, Gri-gri, Hans, Intim, L. Van-tyn, A. Museus, Mizilic, Nastratin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
om sucit, Inspecțiune). Aici se află în elementul lui Mitică, „bucureșteanul par excellence”, cam intrigant, poltron și bârfitor, însă, altfel, mereu bine dispus și pus pe șotii, șmecher, lăudăros și băgăreț, o simpatică secătură, cu aura inconfundabilă a balcanității dâmbovițene. Amicul poate fi și becher, dar, cu felul lui colocvial (trăncănitor, adică), nu-i strică o nevastă în fața căreia să se poată făli cât e el de deștept și cum le știe pe toate. Cât despre familie, aici e destulă falsitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Poe, prin intermediul tălmăcirii lui Charles Baudelaire. În scrisori, îndeosebi în cele din anii exilului berlinez (1905-1912), sălășluiește un alt C., spiritual și acut, ca întotdeauna, însă mai cordial și prietenos, cu nebănuite accese de sentimentalitate. E mereu în căutare de amici (privilegiați sunt C. Dobrogeanu-Gherea și Paul Zarifopol), împreună cu care să asculte muzică, neapărat clasică, să mai pună, în lungi taifasuri, țara la cale ori să încingă un chef. Îi place teribil să stea la o șuetă, bârfind urzicător ori lansându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
lui Dumitru Popescu, preot la Biserica Icoanei din București. Și-a întrerupt școala înainte de vreme și în 1861 intră copist la Ministerul de Externe, unde va fi arhivar până în 1913, când se pensionează. Colaborând și la unele dintre publicațiile vremii - „Amicul familiei”, „Telegraful”, „Ghimpele”, „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, „Columna lui Traian”, „Vatra”, „Revista literară”, „România ilustrată” ș. a. -, P. produce industrios un gen de proză ieftină, destinată cititorului naiv, fără gust și pretenții. De altfel, timp de peste patru decenii, începând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
acești curtezani ai popularității să strige la urechile poporului: "Puterea te înșeală; dacă eram în locul ei, te-am fi umplut de binefaceri și te-am fi eliberat de taxe". Și poporul crede, și poporul speră, și poporul face o revoluție. Amicii săi nici nu s-au pus pe treabă că sunt somați să se execute. "Dați-mi deci de lucru, pâine, ajutoare, credit, instrucție, colonii", spune poporul, "și totuși, conform promisiunilor voastre, eliberați-mă din strânsorile fiscului". Statul nou nu e
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de el. Or, această substituție a unui consumator cu altul nu afectează cu nimic industria generală. Că Ariste cheltuie o sută de parale sau că îl roagă pe un nefericit să îi cheltuie în locul său este totuna. Servicii de amiciție. Amicul căruia Ariste îi împrumută sau îi dă zece mii de franci, nu îi primește pentru a-i îngropa; acest lucru sfidează ipoteza. El se servește de ei pentru a plăti mărfuri sau datorii. În primul caz, industria este încurajată. Se va
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Tratatul de legislație, "nicio carte care provoacă mai mult la gândire, care pune în lumină într-o manieră mai nouă și mai fecundă chestiuni privind omul și societatea." Tocmai prin acest studiu liniștit al maeștrilor, studiu pe care unul dintre amicii săi din copilărie, domnul Félix Coudroy, îl urmărea și îl fecunda împreună cu el, cât și prin observațiile sale de zi cu zi privind mica societate în sânul căreia trăia, se pregătea Bastiat pentru munca sa viitoare. Acumula astfel, fără altă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
revoluției, și-a dat concursul unei foi pe care distrugerea, vai!, provizorie, a vechilor piedici aduse libertății presei, a făcut-o să apară la o zi după luptă. Cităm în această privință o anecdotă caracteristică. Era 25 februarie. Doi dintre amicii săi veneau să îi ceară colaborarea pentru această foaie, care trebuia să se intituleze Republica franceză. Bastiat le oferă grăbit colaborarea, căci toate tribunele îi păreau bune pentru a face să ajungă adevărul la urechile poporului; dar iată că în
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fapt, ea este abrogată fără îndoială; dar acest lucru nu ne este suficient. Să dăm exemplul respectării legalității, mergând să cerem de la unul dintre membrii noului guvern autorizația de a ne publica foaia." Și îi duce imediat pe cei doi amici ai săi la Hôtel-de-Ville71, unde se precipită mulțimea învingătorilor grăbiți să culeagă fructul victoriei. Cei care l-au văzut aruncându-se vitejește în cea mai groasă dintre aceste mulțimi furtunoase și facând eforturi incredibile pentru a ajunge până la sfânta sfintelor
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]