9,828 matches
-
ce trebuia cedată. De aceea centrul de acțiune al revoluției s-a gândit să fie în Ardeal, la Brașov, adică acolo unde nemulțumirea era cea mai puternică. Bucureștiul era trecut pe al doilea plan, nescontându-se o mișcare populară de amploare în Capitală, unde regimul avea cele mai multe forțe la dispoziție pentru represiune: armată, poliție, jandarmerie, plus serviciile secrete. în realitate nu a fost așa, căci Bucureștiul, prin oamenii, care au ridicat masele populare din Obor și apoi din toată Capitala, Vică
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1942 și în cursul lor s-au descoperit complicitățile și legăturile lor directe cu Eugen Cristescu Pe data de 29 Noiembrie 1942, de ziua morții Căpitanului, ca un semn din imponderabil, a fost descoperită întreaga țesătură a complotului în toată amploarea și grozăvia lui. Urmau să fie asasinați din grupul de la Berkenbrück, Horia Sima și încă două-trei personalități, iar din grupul de la Rostock, Nicolae Petrașcu și alți câțiva, cu atitudine intransigentă. Data fixată de Eugen Cristescu era 6 Decembrie 1942. Toate
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de personalități politice și de membrii ai Mișcării Legionare pentru a constitui o rețea de susținere a acțiunii destinate să pună capăt ocupației sovietice în România și să producă, măcar în sectorul sudic al frontului de est o cotitură de amploare în desfășurarea operațiunilor militare. Documente ale Oficiului Serviciilor Strategice (OSS) serviciul de spionaj american, cunoscut ulterior ca CIA, ca și documente sovietice dezvăluie larga participare a românilor și etnicilor germani la acțiunea dirijată de Constantin Stoicănescu, Andreas Schmidt și Nicolae
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
al spectrului, la uciderea în masă a evreilor, la celălalt. Populația împotriva căreia au fost îndreptate aceste măsuri era reprezentată, în cea mai mare parte, de civili a căror unică „vină” a fost aceea de a se fi născut evrei. Amploarea crimelor comise - pe străzile din Iași, în „trenurile morții” ce au pornit din Iași spre Călărași și Podu Iloaiei, pe drumurile, în lagărele și ghetourile din Basarabia, Bucovina și sud-vestul Ucrainei aflat sub administrație românească (Transnistria), în orașul Odessa și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
au măsurat unele efecte economice, cum ar fi cel al participării la lucrări de infrastructură sau al contribuției financiare prin taxele militare. Dintre aceștia, o mențiune aparte merită istoricul Ottmar Trașcă, a cărui sinteză redă o imagine instituțională completă asupra amplorii fenomenului. De asemenea, în ultima vreme au fost editate câteva studii care și-au propus să evidențieze aspecte particulare ale muncii obligatorii a evreilor. Așa cum bine observă Mihai Chioveanu, munca obligatorie „constituie, alături de distrugerea economică, de persecuții, umilințe, frică etc.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
destul de bine. La vârsta de douăzeci și unu de ani debutează în poezie, cele dintâi scrieri fiindu-i găzduite de ziarele „Dâmbovița” și „Naționalul”. Primul volum de versuri, Vocea Argeșului, îi apare în 1859. Într-o epocă în care presa satirică ia amploare, colaborează o vreme, sub pseudonimul Se-Ma-Ki, alături de N. Nicoleanu și Șt. Vellescu, la „Satyrul” lui B.P. Hasdeu, apoi scoate singur foile umoristice „Pepelea” (1860) și „Tombatera” (1861). În 1864 încredințează tiparului cel de-al doilea volum de versuri, pe care
FUNDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
Poghirc, Th. Simenschi, Petru Caraman), la școala cărora s-a format, D. prezintă, în ample sinteze, literatura greacă și latină într-o nouă perspectivă interdisciplinară, istorică și comparativă. Metaforă și univers saturnalic în comedia lui Plautus, prima sa lucrare de amploare, interpretează, pentru întâia oară, universul plautin drept un univers saturnalic, carnavalesc, dramaturgul latin apărând astfel ca un strălucit precursor al literaturii moderne. Studiile următoare sunt axate pe câteva direcții mari, urmărite cu stăruință. Precumpănitoare e receptarea Antichității greco-latine în cultura
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
conducerea corporativă în condițiile în care majoritatea țărilor vor să adopte reglementări în acest sens. Guvernanța corporativă a apărut ca un răspuns la o serie de eșecuri spectaculoase în domeniul privat, într-un timp relativ scurt, care au zguduit, prin amploarea lor, încrederea investitorilor în modul cum erau conduse atât marile corporații, cât și instituțiile publice. Lipsa de încredere a investitorilor în managementul organizațiilor ar fi diminuat viața corporativă și ar fi afectat atât sectorul privat, cât și sectorul public, dar
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
audit rezultă, fără îndoială, importanța covârșitoare ce revine membrilor comitetului de audit. Din aceste considerente, se impune ca organizarea și implementarea unui asemenea comitet să reprezinte un proces de mare profunzime din partea Consiliilor de administrație ale organizațiilor, având în vedere amploarea și complexitatea responsabilităților ce le revin, dar și pentru a beneficia de asigurarea suplimentară pe care o oferă pilonul 5 al guvernanței corporative, prezentate în figura 1.3, care este comitetul de audit. 16 Comitetul „Panglica Albastră” și Raportul NACD
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
și să prezinte limpede coordonatele reale ale filosofiei blagiene. Asemănătoare ca scop și metodologie este lucrarea Însemnări despre teatrul lui Ibsen (1956), o exegeza a dramaturgiei scriitorului scandinav din unghiul esteticii materialiste. Dintre studiile sale se remarcă, prin importantă și amploare, Istoria literaturii universale (I-III, 1963-1971). Elaborată pe baza unui curs universitar, ea păstrează caracteristicile unei lucrări didactice în concepție, organizare și expresie. Conceptul de literatură universală, care stabilește principiile de selectare și structurare a materialului, este înțeles într-un
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
impreciziei intenționate. Phreeria (1991) dovedește că prozatorul nu este pregătit pentru construcția amplă presupusă de un roman. Ticurile sale cele mai supărătoare (derivate lingvistice și semantice, nesiguranță și incoerență epică, poetizări necontrolate), asociate cu o lipsă marcată de originalitate, capătă amploare (măcar cantitativ) și duc la ratarea aproape totală a cărții. Literatura ulterioară a lui G. - romane, povestiri, poezie - este neconvingătoare. Rolul autorului se limitează la contextul mișcării SF din anii ’80. SCRIERI: Aporisticon, București, 1981; Moara de apă, București, 1989
GRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287339_a_288668]
-
literaturii franceze „despre mine” ar putea fi intensitatea. Este ceea ce crede sociologul Jean-Claude Kaufmann Într-un articol, Tout dire de soi, tout montrer din Le Débat nr. 125, mai-august 2003. Sociologul vorbește despre o intimizare a societății, În modernitate, despre amploarea luată de universul subiectiv - desigur, ne gîndim la epoca romantică - dar mai ales despre radicalitatea expresiilor intimității În ultimele decenii. Expresia folosită de sociolog este „extensia sinelui” care ar caracteriza individul contemporan, dar, de aici, evident, un spațiu public supraîncărcat
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lăsat deoparte, cu intenție, descrierea amănunțită a lumii pariziene a artiștilor plastici. Puteți compara cum scrie Page despre ea cu Platforma și cu Posibilitatea unei insule ale lui Houellebecq, sau cu Je m’en vais a lui Echenoz. Puteți constata amploarea luată de estetica artelor vizuale - În detrimentul teoriilor literare - În discursul cultural francez din ultimii zece ani: poate pentru că, spre deosebire de literatură, arta contemporană nu respinge teoria, manifestul, paratextul, experimentul; și pentru că, vorba lui William Marx, lumea a spus adio literaturii. Dacă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sau alta dintre metodele ori grilele existente. E la curent cu noutatea (în materie de teorie literară, de curente de idei etc.), dar și prudent față de mode. În textele lui critice, este evidentă stăpânirea aparatului conceptual, a informației, dar și amploarea perspectivei și înălțimea „punctului de vedere”, omniprezența perspectivei istorico-literare (chiar și în considerarea producției literare de dată recentă), perspicacitatea, echilibrul. Fără să fie cea a unui stilist „flamboaiant”, scriitura lui - echidistantă față de platitudinea pedanteriei fastidioase și de histrionismul „efectelor” căutate
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
să devină actorii schimbării sociale. Gusti a visat la realizarea unei hărți sociale a României prin producerea de monografii pentru toate satele românești. Este incorect să discutăm, de pe pozițiile istoriei postbelice, posibilitatea de realizare și justificarea unui asemenea proiect de amploare. În termeni generali, opțiunea era complet justificată în contextul societății românești din prima jumătate a secolului XX. Pentru a se angaja pe drumul unei modernizări rapide, Gusti sugera că o societate predominant agricolă nu va trebui să se realizeze pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
înaintea Școlii de la Bucuresți, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Acestea au fost însă sporadice, nu au avut mărimea celor din Școala de la București și nu au fost încadrate într-un program teoretic și social de amploare, cum a fost cel ce viza fundamentarea sociologiei națiunii. Pe baza schemei metodologice a cadrelor și manifestărilor a fost realizat un număr impresionant de monografii de comunități rurale și, mai târziu, de regiuni. Calitatea lor este diferită. Unele, de mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dezvoltată de Gusti și Henri H. Stahl nu reprezintă o noutate absolută în domeniul studiilor sociale. Monografii de comunități locale, de cartiere urbane sau de grupuri sociale au fost publicate și înainte de Școala Monografiilor Sociologice din România. Studii monografice de amploare s-au făcut în Germania, Franța, Spania, Italia, Brazilia, Ungaria, Danemarca. Numărul monografiilor realizate în Germania în perioada interbelică a fost impresionant. Și în Germania a existat un program ambițios de monografiere a tuturor comunităților. Multe dintre aceste monografii au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tipare organizaționale moderne în numele unei idei culturale particulariste, de obicei încearcă să folosească puterea statului pentru a-și atinge scopurile. De regulă, acestea au, drept fundal reafirmarea unei particularități colective în fața unei duble amenințări. Amenințarea internă este cea adusă de amploarea luată de funcționarea pieței libere, a politicii de partid, a democrației parlamentare, a internaționalismului comunist și socialist, a liberalismului etc. Amenințarea externă este de obicei percepută ca provenind din partea unor state străine cu o mare influență politică, militară, economică și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că în analiza migrației românilor (unde este cazul, dar mai ales către Italia și Spania) analiza efectelor statusului ilegal poate să explice o parte dintre dinamicile transnaționale actuale. În practică, politicile de returnare a migrantilor români au fost nesemnificative în raport cu amploarea migrației românești în Italia. Bibliografie Appadurai, Arjun. (2000). Globalization.Durham: Duke University Press. Brubacker, Rogers; Cooper, Frederick. (1999). Beyond identity, Theory and research on nationalism in the new Europe, CEU, Budapesta. Basch, Linda; Glick Schiller, Nina; Szanton Blanc, Cristina. (1997
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Anton Golopenția (1923-1950) (Albatros, 2004), care constituie primul tom din cele patru câte vor fi în final, al doilea urmând să conțină doar scrisorile către Ștefania Golopenția. Surprizele aduse de această arhivă epistolară sunt numeroase, între ele fiind de amintit amploarea sa, ea însumând vreo 200 de schimburi epistolare, dintre care primul volum a cuprins 63, apoi diversitatea corespondenților, ce nu sunt, cum, poate, s-ar fi așteptat unii, doar sociologi și statisticieni, domenii în care s-a remarcat cu deosebire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sa specifică de factori psihologici relativ constanți. Trăsăturile diferențiază oamenii între ei și, de aceea, acest aspect al psihologiei persoanei a fost denumit psihologie diferențială. Doctrina trăsăturilor este foarte importantă și pentru problema tulburărilor de personalitate, în ultimele decenii luând amploare preocupările de evaluare dimensională a acestora, cu concepte și instrumente împrumutate din psihologia generală a persoanei. Pentru caracterizarea oamenilor s-au folosit, încă din perioada greco-romană, termenii de temperament și caracter. Treptat, termenul de temperament a căpătat înțelesul de ceva
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cronotopuri (cel concentraționar, carcera, spitalul), motive ori vocabule recurente, reluate obsesiv (varul, peretele, seringa, mâna, creierul, plămânii, pielea, insectele, sexul ș.a.), dar îndeosebi motivele spintecării și tăierii, asociate prin definiție structurilor schizomorfe și tipologiei schizoide „descoperite” firesc. Esențiale, însă, sunt amploarea perspectivei, ca și faptul că această poezie - aparent poezie-jurnal, în orice caz deloc narativă, deloc discursivă - este una a „melancoliei metafizice” (Nicolae Manolescu), a sfidării și recuperării perpetue a abisului (se instituie aici ceea ce se poate numi, cu subtitlul unui
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
Martinet, 1983, p. 12): Tabelul 1 - Caracteristicile deciziilor strategice și tactice Prima diferență fundamentală dintre decizia strategică și cea curentă vizează impactul asupra firmei. În timp ce o decizie tactică are un efect local, Într-un sector al firmei (de exemplu, modificarea amplorii unei campanii de promovare a vânzărilor), o decizie strategică provoacă, În mod normal, consecințe pe ansamblul Întreprinderii: echilibrul financiar, gama produselor, procesul de producție, rețelele de concesiune, imaginea mărcii etc. În mod obișnuit, o decizie strategică nu are o etichetă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cele 22.000 existente. Cu o metodologie și semantică proprii, cele două studii descriu strategiile firmelor, din care reiese că acestea sunt angajate Într-o luptă acerbă, pe o piață din ce În ce mai internaționalizată. Pentru France 300, adevărata miză a firmelor este amploarea și simultaneitatea acțiunilor pe fronturile expansiunii, performanței și inovației. Pentru PMI 90, viitorul este promițător pentru acele IMM-uri care au lansat o competiție globală pe frontul costurilor, al tehnologiei, al resurselor umane și al marketingului. Cele două rapoarte constată
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
evoluții În strategia Întreprinderilor În materie de costuri, de talia pieței, de economie de scară și de localizare. Pentru a-și organiza activitățile, multinaționalele au În general nevoie de fluxuri de informații, natura și volumul acestor fluxuri fiind legate de amploarea, diversitatea, complexitatea și gradul de internaționalizare a activității lor. Acești factori, la rândul lor, determină nevoia de informații din punctul de vedere al comunicării raporturilor, al urmăririi, al aprecierii, al coordonării și al controlului. În acest sens, tehnologia modernă se
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]