14,847 matches
-
a unui autor pentru care „poezia nu e stare de grație, ci una de chinuitoare autoanaliză” (Dan Grigorescu). Primele lui cărți indică o structură barocă, tensionată în căutări și trăiri și exuberantă stilistic. Confesiunea malaxează imagini, matafore și simboluri luxuriante, ample comparații și compuneri oximoronice, într-o gesticulație de mari ceremonialuri, cu o dicție solemn-sacerdotală ce-i va caracteriza aproape tot scrisul. E o poezie care „reușește să reunească «contorsiunile» din versul lui Ion Gheorghe cu «iluminările» din lirica lui Virgil
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
E o poezie care „reușește să reunească «contorsiunile» din versul lui Ion Gheorghe cu «iluminările» din lirica lui Virgil Mazilescu” (O. Soviany). Antumele (1985-1987) sunt gândite ca un vast sistem cu substructură metafizică, a cărei matrice tematico-stilistică poate fi considerată amplul poem cu care se încheie primul volum al seriei, intitulat Despre viața mea și a tatălui meu. Îndeosebi Antumele 4 și Antumele 5 sunt construcții ingenioase ale unui manierist (în sensul dat conceptului de G. R. Hocke), care, deconcertând prin
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
Lungi poeme (volume întregi nefiind decât un asemenea unic text, compus muzical) sunt expresia chinului spiritual și a slavei, a suferinței mundane și a salvării, a rugăciunii și devoțiunii / umilinței ( Aproape tac, aproape plâng, aproape sunt, 1995), a „melanholiei deșertăciunilor” (amplul poem din 1996), a presiunii realității care „țâșnește ca apa din sifon” și a transformării ei, a graniței subtile dintre ființă și neființă - totul, acum, sub dominanta aspirației spre transcendență și mântuire: „mă desprind de mine însumi cu o ușurință
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
da naștere unui veritabil complex de monografii: Eminescu. Cultură și creație (1976), Eminescu și romantismul german (1986), Eminescu. Viață, creație, cultură (1989), autoarea ambiționând să deslușească resorturile arhetipale și impulsurile catalitice ale genialității. Comentariul, folosind instrumentarul cercetării moderne, construiește o amplă rețea de conotații care angajează relația individ-cosmos în imagini primordiale, integrându-l organic pe marele romantic român în devenirea culturii naționale și europene. Polaritatea mit-istorie, concretizată artistic și prin semnificațiile mării și ale codrului, simboluri ale permanenței universale, exprimă, în
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
total, expresie integrală a sufletului românesc, consubstanțială spiritualității universale. Instrumentele analitice, orchestrarea a numeroase surse și maniere de argumentare atestă și unele mutații metodologice, exprimând evoluția autoarei de la discursul istorico-literar spre comentariul de idei în zone abstracte, luxuriant eseistic, cu ample deschideri speculativ-comparative. În aria literaturii universale, o primă monografie semnată de D.-B., Surorile Brontë (1967), reprezintă un fel de introducere în opera celor trei romanciere engleze. Captivantele biografii lirice trimit spre operă sugestii revelatoare, epilogul critic și istorico-literar evidențiind
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
re)descoperiri (cum ar fi, de pildă, o prelucrare a lui D. Anghel după Lermontov). Cele mai interesante ediții ale sale sunt cele care decurg dintr-o opțiune proprie: Scrieri despre teatru de Ion Anestin și, mai ales, De ce scrieți?, amplă și incitantă culegere de anchete literare din prima parte a secolului al XX-lea, proiectată și întocmită împreună cu Gh. Hrimiuc-Toporaș. Și ca traducător, D. demonstrează că nu îl sperie dificultățile, oprindu-se asupra unor nume ca Hermann Keyserling, cu Analiza
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
apare în 1971, iar primul volum de critică, „Ambasadorii” sau Despre realismul psihologic, în 1976. La D. exercițiul critic constant, atent la tematica modernă și disociativ în ceea ce privește tehnica narativă, și-a pus amprenta nu numai asupra cronicilor literare și asupra amplei analize dedicate prozei lui Henry James, ci și asupra construcției propriei literaturi de ficțiune. Ca prozatoare, D. corectează întotdeauna bovarismul funciar al personajelor sale - majoritatea femei memorabile - printr-o luciditate ce amendează ironic nevoia de confesiune, prin descoperirea de sine
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
omului nou”, se va înțelege că între versurile tânărului și cele din 1963 nu există o ruptură nici sub acest aspect. Acum el exaltă energiile telurice, declară că scrie cu pământ, e sedus de tumultul cosmic și de frenezia constructorilor (amplele imnuri închinate „macaralelor”, hidrocentralei de la Bicaz etc.), se proclamă inamic al „stagnării”. La vremea apariției lor, unele poeme au putut părea subversive; de pildă, Problema spinoasă a nopților e o pledoarie implicită pentru statutul inalienabil al poetului și poeziei, iar
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
și să se miște, dar și prin care poetul ajunge să distragă atenția de la adevăratele ținte și semnificații. În fine, acestea sunt mijloace de neutralizare a elanurilor și patetismelor proprii. Neașteptată este poezia erotică din Nevoia de cercuri, adunată în amplul ciclu Furtună în marea serenității. Dacă nici poezia din tinerețe, cu tot teribilismul ei demitizator, nu era văduvită de vibrația autentică a trăirii/rostirii, acum poetul e răvășit de prezența invadatoare a iubitei, care cotropește și universul natural înconjurător. Însă
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
ceea ce potențează spiritul critic al autorului. Performanțele acestei panorame stau în caracterizările sintetice, slujite de harul metaforei critice. Cea de-a doua orientare e ilustrată de Semnele lui Hermes (1993; Premiul „Vasile Pogor”, Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), prima sinteză amplă asupra memorialisticii noastre de călătorie de până la 1900. Cartea propune o tipologie guvernată de criterii diverse (impuse de diversitatea materiei): geografice (muntele, marea), topoi culturali (castelul, hanul, ruina), natura călătoriei („sacră” sau „profană”, formativă, științifică, de plăcere, alegorică, parodică etc.
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
de pildă, cel despre Al. Davila), dar se concentrează și asupra temelor rămase încă deschise ale unor creații, mai ales dramaturgice (B. P. Hasdeu, G. M. Zamfirescu) sau în proză: Mihail Sadoveanu, abordat din unghiul componentei lui dramatice, într-un amplu studiu-eseu despre, între altele, retorica naratorilor. Maniera critică, mărturisită, e o combinație de „rigoare ținută în frâu” și „slobod impresionism”, urmărind „nuanța ca o pradă”. Nu mult diferită e abordarea în Pluta de naufragiu (2002), o culegere de „figurine” ale
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
critici, ar fi fost introduse de autor întru sporirea autenticității. Meritul principal rămâne acela de a fi experimentat o formulă nouă, ce stă și la baza celui de-al doilea roman, intitulat Mâinile, din care au rămas în periodice șase ample fragmente. Eroul, Mircea Ion Matiu, este în fond același Călin Adam, pus în situații noi, precum scrierea unui roman, situații având în genere drept cadru localitatea argeșeană Dușița. F. nu a publicat în reviste nici un vers original, încât apariția plachetei
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
un dogmatic. În lucrarea Poezia lui Lucian Blaga și gândirea mitică, este evidențiată, pe baza unei întinse bibliografii, mitologia personală a poetului și filosofului, apreciată ca o realizare deosebită, chiar dacă nu o dată ea se află în opoziție cu doctrina creștină. Amplul studiu, printre cele dintâi consacrate lui Lucian Blaga, continuă să fie util și astăzi, măcar în unele părți ale sale. Interesante sunt și capitolele ce se ocupă de influența exercitată de autorul Poemelor luminii și de „perspectivele poeziei tinere”. La
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
vremea lor, precum și fapte de pe traseul unor cărți prin vămile cenzurii, în fine, „eseistica acestui calvar”: ședințe și referate, strategia dialogului cu forurile tutelare, profesionalismul, dar și abilitatea compromisului, dureroase tăieturi. Dar principala preocupare a F. postdecembriste îl constituie un amplu program de promovare a valorilor literaturii române contemporane, concretizat în colocvii, anchete și concursuri. Astfel, pe parcursul mai multor numere (1,3-5/1990) sunt prezentate opiniile criticilor Victor Felea, Liviu Petrescu, George Pruteanu, Monica Spiridon, Marius Lazăr, Constantin Trandafir, Ioan Bogdan
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
și se tranșează într-o descărcare violentă peste ani. Concentrând epicul, mișcările de tragic menuet ce leagă ori desfac lăuntric cele două cupluri, F. privilegiază atmosfera și sugestia. Deschiderea spre formele moderne e o constantă și în poezie. Prin versurile ample și fluente cutreieră o frenezie tristă, reversul expansivității stând adesea într-o mișcare retractilă. Fără emfază, F. se confesează în poeme „simple”, poeme „pentru suflet chinuit”, cântece „fără melodie”. În spațiul poeziei de notație, visul închipuie plutirea, zborul, tentația ascensiunii
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
D. va reveni în anii exilului său polonez, când traduce prologul tragediei Erophile a poetului și dramaturgului cretan Gheorghios Chortatzis, creație a barocului, cu sugestii din Tasso, dar mai cu seamă din Giambattista Giraldi Cinzio, autorul tragediei Orbecche (1541). Versurile ample, de 15 silabe, în metru iambic, ale traducerii, prefațează subiectul unei istorii în care dragostea înfruntă și desfide, fie și pentru puțină vreme, moartea, devenită în Prolog personaj alegoric adus pe scenă pentru a-și rosti sumbrul monolog. Defilează trist
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
altul de motive și teme. În raport cu primul, poezia este techné, meșteșug; în raport cu al doilea, este intertextualitate, replică: „Cu învierea păsărilor albe / De pe covoru-acesta oltenesc / începe și sfârșește o legendă. / Eu însumi sunt prizonierul ei ... /Prizonier, eu nu respir decât / în amplul du-te-vino al suveicii.” Se află sugerate aici și poetica textului ca textură, ca țesătură, și tehnica țeserii, și depășirea texturii prin trăire legendară, dar mai ales sentimentul de prizonierat al artistului în perfecțiunea artei sale. Poeme-replici sunt majoritatea producțiilor lui
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
și universitar, prin contribuția exegeților care au avut în vedere relațiile dintre cele două literaturi. Interesul lui F. s-a îndreptat apoi către viața culturală și literară a șvabilor dunăreni, mai ales a acelora din Banat. Este autorul a două ample monografii despre teatrele de limbă germană din Timișoara (1993) și Oravița (1996), în care, după informate excursuri istorice, sunt prezentate repertoriile (cu frecvente trimiteri la dramaturgia românească) și sunt analizate mijloacele de reprezentare, scenografia, regia, interpretarea actoricească. F. a publicat
FASSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
-
poezii pentru copii, Umbreluța de argint (1954), și foarte multe transpuneri în românește, la început îndeosebi din literatura sovietică, apoi și din alte literaturi, toate adresându-se cu precădere tinerilor cititori. Textele lui F. au beneficiat de un spațiu destul de amplu în antologiile literaturii românești de avangardă, însă nici cele din Bust, nici cele rămase în revista „unu” nu au o relevanță specială. Autorul s-a străduit, imitându-i fidel pe suprarealiștii consacrați, să împerecheze șocant cuvintele, începând chiar cu titlurile
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
este colaborarea lui F. la publicația editată de C. Diaconovici, „Romänische Revue” (1885-1894), care s-a bucurat de bune aprecieri atât în țară, cât și în străinătate. Aici i se tipărește, în 1885, Die romänische Literatur in Deutschland. Ein Repertorium, amplă prezentare a traducerilor germane din folclorul și literatura română de la începuturi până în anul acela. Exactitatea informației, documentația completă, adusă la zi, privind receptarea literaturii române în Germania fac din acest repertoriu un valoros instrument de lucru pentru specialiști. Tot lui
FISCHER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287008_a_288337]
-
sunt numite estimări. Un loc aparte îl ocupă estimarea națională de securitate (National intelligence estimate - NIE), ce reprezintă cea mai competentă evaluare cu privire la un anumit subiect a comunității agențiilor americane de informații. Aceste estimări sunt menite să ofere cea mai amplă viziune asupra subiectului în cauză și să proiecteze situația actuală în viitor. În Statele Unite, ele sunt realizate de un personal special desemnat, cu sprijinul analiștilor din toate agențiile de informații. Estimările includ punctele de vedere ale tuturor agențiilor din cadrul comunității
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
pe liderii kuweitieni, în contextul disputelor privind producția și prețul petrolului, precum și rambursarea datoriilor Irakului către Kuweit. Această apreciere pornea de la premisa că, în urma războiului abia încheiat cu Iranul (1980-1988), Irakul era prea slăbit pentru a întreprinde o operațiune militară amplă și invadarea unui stat arab de către un altul era, în orice caz, o situație nemaiîntâlnită. Dar, la data de 2 august, Irakul a invadat și a învins Kuweitul 63. Un alt exemplu al modului în care concepțiile convenționale pot conduce
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
chiar dacă un astfel de proiect ar fi fezabil din punct de vedere economic și tehnic, sovieticii ar ajunge aproape cu certitudine la concluzia că Statele Unite își vor da seama de aceste eforturi și vor întreprinde demersuri similare sau chiar mai ample 69. Lăsând la o parte contextul în care Comisia Church citează acest pasaj (administrația Nixon și, în special, secretarul de stat al Apărării, Melvin Laird, sunt criticați pentru faptul că au făcut presiuni asupra directorului CIA, Richard Helms, în vederea eliminării
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
înalt de la Paris a „celor patru”, programată să aibă loc mai târziu, în acea primăvară 54.Totuși, Eisenhower a considerat că nu putea să nege că știa, fără a insinua că nu controlează eficient forțele militare americane, dată fiind infrastructura amplă necesară susținerii zborurilor. Deși este posibilă negarea operațiunilor unui grup mic de agenți secreți, care poate fi descris ca fiind format din trădători ce acționează împotriva ordinelor sau fără ordine, tăgăduirea unei operațiuni care implica evident cooperarea multor persoane din
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
internațional - cu privire la motivele pentru care strategia este eronată. Serviciile secrete și „era informațională”tc "Serviciile secrete și „era informațională”" Progresul rapid al tehnologiei în domeniul telecomunicațiilor și al prelucrării datelor - principalele tehnologii specifice așa-numitei „ere informaționale” - a provocat schimbări ample în modul în care organizațiile utilizează informațiile 24. Un factor deosebit de important a fost explozia informațiilor din surse deschise. Pe lângă utilizarea pe scară largă a internetului, prăbușirea comunismului sovietic a fost poate cea mai importantă cauză care a facilitat accesul
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]